Nicușor Dan a promulgat Legea integrității, deși își menține criticile. Miza PNRR și ce schimbă noile reguli

Președintele Nicușor Dan a promulgat, vineri, Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității, după ce actul a trecut printr-un control de constituționalitate și a fost reexaminat de Parlament. Șeful statului spune că își menține criticile formulate anterior, dar a decis să semneze legea pentru a nu pune în pericol fondurile României din PNRR. Actul normativ este legat de Jalonul 431, care prevede adoptarea și intrarea în vigoare a legislației consolidate privind integritatea.

Președintele a precizat că, într-un alt context, în care nu ar fi existat riscul pierderii banilor europeni și ar fi fost disponibil mai mult timp pentru dezbatere, ar fi retrimis legea Parlamentului pentru reexaminare.

Nicușor Dan a cerut însă Legislativului ca, odată cu începerea sesiunii parlamentare de toamnă, discuțiile asupra legii să fie reluate și aprofundate.

Nicușor Dan: „Îmi mențin argumentele” din sesizarea trimisă CCR

Legea a mai ajuns la Președinție la începutul lunii august, însă Nicușor Dan a sesizat atunci Curtea Constituțională.

Publicitate

În sesizarea transmisă pe 10 august, șeful statului a criticat mai multe prevederi, printre care reglementarea privind persoanele aflate în „relații asemănătoare acelora dintre soți” cu anumite categorii de demnitari, precum și aplicarea noilor sancțiuni persoanelor pentru care incompatibilitatea sau conflictul de interese fuseseră stabilite definitiv înainte de intrarea în vigoare a noii legi.

După promulgare, Nicușor Dan a subliniat că nu și-a schimbat punctul de vedere asupra problemelor ridicate în sesizarea de neconstituționalitate.

Legea integrității este legată de Jalonul 431 din PNRR

Dosarul legislativ oficial al Senatului arată că modificările au fost promovate pentru îndeplinirea Jalonului 431 din Planul Național de Redresare și Reziliență – „Adoptarea și intrarea în vigoare a legislației consolidate privind integritatea”.

Publicitate

Acesta este motivul pentru care adoptarea legii a fost tratată în procedură de urgență.

Președintele a explicat că riscul financiar asociat neîndeplinirii obligațiilor din PNRR a cântărit în decizia sa de a nu trimite din nou actul normativ în Parlament.

”Într-un alt context, în care nu ar fi existat riscul pierderii banilor din PNRR din cauza neadoptării acestei legi și ar fi existat timpul necesar pentru dezbatere, aș fi retrimis proiectul în Parlament pentru reexaminare. Nu ne permitem să nu accesăm aceste fonduri și nici nu pot accepta o nouă lovitură adusă credibilității României în plan extern”, a transmis șeful statului, potrivit comunicării Administrației Prezidențiale, citate de Mediafax.

Ce schimbă noua Lege a integrității

Actul normativ modifică mai multe componente ale sistemului de integritate publică din România.

Potrivit documentelor oficiale, legea vizează organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate (ANI), regulile privind declarațiile de avere și de interese, incompatibilitățile și conflictele de interese, precum și mecanismele de prevenire a conflictelor de interese în achizițiile publice.

Noua formă prevede, între altele, utilizarea platformei electronice e-DAI pentru transmiterea declarațiilor de avere și interese. Declarațiile sunt păstrate de ANI cu caracter confidențial timp de șapte ani, iar pentru anumite categorii de persoane Agenția va genera o fișă publică privind interesele financiare, care conține informațiile stabilite de lege, fără publicarea integrală a declarației de avere sau de interese. Noile formulare sunt prevăzute să fie utilizate începând cu 1 ianuarie 2027.

Legea consolidează și atribuțiile ANI în materia evaluării averilor, incompatibilităților și conflictelor de interese și menține mecanismele preventive pentru achizițiile publice.

Încetarea mandatului în 30 de zile pentru anumite incompatibilități și conflicte de interese

Una dintre cele mai discutate prevederi ale noii legi este cuprinsă în normele tranzitorii.

Textul adoptat de Parlament stabilește că persoanelor pentru care, înainte de intrarea în vigoare a legii, s-a constatat definitiv o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese și pentru care nu a expirat perioada de trei ani aferentă interdicției, le încetează de drept funcția, demnitatea publică sau mandatul la 30 de zile de la intrarea în vigoare a noii legi.

Pentru cazurile în care incompatibilitatea sau conflictul de interese sunt stabilite definitiv după intrarea în vigoare a legii, încetarea intervine la data la care raportul ANI sau hotărârea judecătorească rămâne definitivă.

Această prevedere s-a aflat printre punctele atacate la CCR de președintele Nicușor Dan și de un grup de senatori.

Ce a decis Curtea Constituțională

Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 883 din 17 august 2026.

CCR a declarat neconstituțională formularea care ar fi extins obligațiile de declarare la „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”, considerând, între altele, că noțiunea nu era suficient de clar definită și că ar fi permis aprecieri subiective asupra vieții private. Curtea a constatat, de asemenea, probleme de constituționalitate în forma inițială a prevederilor referitoare la publicarea intereselor financiare.

În schimb, CCR a decis că normele referitoare la sancțiunile pentru incompatibilitate sau conflict de interese și prevederea tranzitorie privind încetarea mandatului în 30 de zile sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Curtea a argumentat că efectele unei incompatibilități sau ale unui conflict de interese constatate definitiv, dar care nu s-au epuizat, reprezintă o situație juridică în curs asupra căreia poate interveni legea nouă.

Parlamentul a modificat legea după decizia CCR

În urma hotărârii Curții Constituționale, legea s-a întors în Parlament pentru punerea în acord cu decizia CCR.

Camera Deputaților a adoptat forma reexaminată pe 24 august, iar Senatul, Cameră decizională, a votat-o pe 26 august, cu 106 voturi pentru și 19 împotrivă. Documentul a fost trimis din nou la promulgare pe 28 august.

Din forma finală au fost eliminate prevederile declarate neconstituționale de CCR, însă a rămas regula privind încetarea funcțiilor sau mandatelor pentru cazurile definitive de incompatibilitate și conflict de interese în care perioada de trei ani nu s-a împlinit.

Nicușor Dan cere o nouă dezbatere în Parlament

Deși a promulgat actul normativ, președintele solicită Parlamentului să revină asupra legislației în sesiunea de toamnă.

Șeful statului consideră că importanța regulilor de integritate justifică o dezbatere mai amplă și o formulare legislativă care să elimine suspiciunile și interpretările.

După promulgare, legea urmează procedura de publicare în Monitorul Oficial. De la intrarea sa în vigoare vor începe să curgă și termenele stabilite de normele tranzitorii, inclusiv cel de 30 de zile pentru încetarea funcției, demnității sau mandatului în cazurile expres prevăzute de lege.