Noi reguli pentru inteligența artificială, în UE. Obligații pentru platforme și etichetă pentru conținutul generat cu AI

Comisia Europeană a publicat noile orientări privind transparența sistemelor de inteligență artificială, care vor obliga furnizorii să informeze utilizatorii atunci când interacționează cu AI. Regulile devin aplicabile pe 2 august 2026, odată cu intrarea în vigoare a articolului 50 din Legea privind Inteligența Artificială (AI Act).

Comisia Europeană a publicat luni noul set de orientări menite să îi ajute pe furnizorii și utilizatorii de sisteme de inteligență artificială să respecte obligațiile de transparență prevăzute de Regulamentul (UE) 2024/1689 privind Inteligența Artificială, cunoscut drept AI Act.

Documentul vine să clarifice modul de aplicare a articolului 50 din regulament, care stabilește regulile privind informarea utilizatorilor și marcarea conținutului generat sau modificat cu ajutorul AI.

Publicitate

De când se aplică noile reguli

Potrivit informațiilor disponibile pe site-ul Comisiei Europene, obligațiile de transparență prevăzute la articolul 50 din AI Act devin aplicabile începând cu 2 august 2026, dată de la care intră în vigoare majoritatea prevederilor regulamentului, inclusiv competențele de control ale Comisiei și ale autorităților naționale de supraveghere.

Pentru sistemele de inteligență artificială deja existente pe piață înainte de această dată, Comisia a acordat o perioadă de tranziție: obligațiile privind marcarea și detectarea automată a conținutului generat cu AI devin aplicabile abia din 2 decembrie 2026, pentru a lăsa timp furnizorilor să își adapteze produsele.

Ce obligații vor avea furnizorii de AI

Conform noilor orientări, furnizorii de sisteme de inteligență artificială care interacționează direct cu oamenii - precum chatboții sau asistenții virtuali - vor trebui să le proiecteze astfel încât utilizatorii să fie informați clar că interacționează cu o inteligență artificială, nu cu o persoană reală.

În plus, furnizorii de sisteme generative de AI, capabile să producă text, imagini, materiale audio sau video, vor avea obligația de a introduce marcaje în format care poate fi citit automat, astfel încât conținutul sintetic să poată fi identificat și detectat ca fiind generat sau manipulat artificial.

Comisia dezvoltă, de altfel, o etichetă standardizată la nivelul UE pentru conținutul generat de AI.

Ce obligații vor avea utilizatorii și platformele

Regulile nu vizează doar dezvoltatorii de tehnologie, ci și cei care utilizează aceste sisteme în activitatea lor. Potrivit orientărilor Comisiei, utilizatorii/operatorii (denumiți „deployeri” în textul legii) vor trebui să informeze publicul în situații precum:

• difuzarea de materiale de tip deepfake;
• publicarea de conținut generat cu AI pe teme de interes public, fără verificare umană;
• utilizarea unor sisteme de recunoaștere a emoțiilor sau de clasificare biometrică.

Scopul acestor obligații, potrivit Comisiei Europene, este reducerea riscului de manipulare și dezinformare, într-un context în care devine tot mai dificil pentru public să facă diferența dintre conținutul creat de oameni și cel generat artificial.

Ce excepții sunt prevăzute

Documentul publicat de Comisie oferă și exemple concrete pentru aplicarea regulilor, explicând noțiuni precum sistemele interactive de inteligență artificială, conținutul sintetic sau deepfake-urile. Sunt detaliate și câteva excepții de la obligațiile de transparență - de exemplu, simplele corecturi de ortografie și gramatică realizate cu ajutorul AI nu intră sub incidența acestor reguli.

Codul de bune practici, o alternativă pentru demonstrarea conformității

Una dintre variantele prin care furnizorii și operatorii pot demonstra respectarea noilor obligații este aderarea la Codul de bune practici privind transparența conținutului generat de inteligența artificială, elaborat de experți independenți, cu contribuția a sute de organizații din sectorul public și privat.

Comisia Europeană consideră că această soluție oferă mai multă claritate juridică și facilitează aplicarea prevederilor AI Act.

Orientările publicate acum completează acest Cod de bune practici, care se concentrează în special pe aspectele tehnice legate de marcarea și etichetarea conținutului, în timp ce noile orientări clarifică sfera de aplicare și aspectele practice neacoperite de Cod.

Alte instrumente de sprijin pentru companii

Pe lângă orientări și Codul de bune practici, Comisia Europeană dezvoltă și alte instrumente destinate organizațiilor care trebuie să se conformeze noilor reguli, printre care ghiduri suplimentare și Biroul de asistență pentru Legea privind IA (AI Act Service Desk), conceput ca un centru de informare care va oferi explicații despre modul de aplicare a legislației.

La nivel național, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a fost propusă de Guvernul României ca autoritate de supraveghere și punct unic de contact pentru aplicarea AI Act, urmând să ofere sprijin companiilor din România în procesul de conformare.

De ce contează pentru utilizatori

Pentru publicul larg, noile reguli înseamnă că, începând din august, va fi mai ușor de identificat atunci când:

• se interacționează cu un chatbot sau un asistent virtual bazat pe AI;
• se vizionează un videoclip de tip deepfake;
• se citește un text generat automat pe un subiect de interes public;
• datele biometrice sau emoțiile sunt analizate automat de un sistem AI.

Comisia Europeană și Consiliul pentru Inteligență Artificială consideră că aceste orientări, alături de Codul de bune practici, reprezintă instrumente esențiale pentru aplicarea corectă a noilor obligații de transparență în întreaga Uniune Europeană.