Oficialii care nu sărută drapelul de Ziua Tricolorului vor fi amendați. Un proiect de lege aflat în dezbaterea Camerei Deputaților propune schimbarea amplă a modului în care România marchează Ziua Drapelului Național, sărbătorită în fiecare an pe 26 iunie. Inițiativa introduce ceremonii detaliate pentru autorități și școli, obligații pentru televiziunile și radiourile publice și private, precum și amenzi care pot ajunge la 30.000 de lei.

Publicitate

Cea mai controversată prevedere îi vizează pe oficialii prezenți la ceremonia publică, scrie G4Media.

Potrivit textului adoptat de Senat și transmis Camerei Deputaților, aceștia ar trebui să sărute Drapelul Național în ordinea de reprezentare protocolară.

Refuzul ar urma să fie sancționat cu o amendă cuprinsă între 5.000 și 10.000 de lei.

Proiectul nu este însă lege în vigoare. El se află încă în procedură parlamentară, iar forma sa poate fi modificată sau respinsă înainte de un eventual vot final.

Publicitate
Publicitate

Ce prevede proiectul pentru ceremonia oficială

Inițiativa legislativă, înregistrată la Senat cu numărul L239/2023 și la Camera Deputaților ca PL-x 465/2023, stabilește un protocol detaliat pentru data de 26 iunie.

Ceremoniile ar urma să înceapă la ora 11.00 pe întreg teritoriul țării, precum și la ambasadele și consulatele României.

Conducătorii autorităților administrației publice centrale și locale sau înlocuitorii lor desemnați legal ar trebui să participe la ceremonia militară de înălțare a drapelului.

După alocuțiunile dedicate sărbătorii, drapelul ar fi adus la catarg și binecuvântat de un preot militar sau de un ierarh.

Textul proiectului include inclusiv formula rugăciunii care trebuie rostită.

Publicitate

Ulterior, autoritățile locale s-ar așeza în linie și ar săruta pânza drapelului, după care ar urma intonarea imnului și ridicarea tricolorului pe catarg.

Refuzul unui oficial participant de a săruta drapelul este definit drept contravenție și ar fi sancționat cu amendă între 5.000 și 10.000 de lei.

Proiectul mai prevede că refuzul explicit sau „sustragerea voluntară” a reprezentantului unei autorități publice de la participarea la ceremonie constituie abuz în serviciu și se sancționează potrivit legii penale.

Această formulare a fost criticată pentru lipsa de claritate și pentru suprapunerea unei obligații ceremoniale cu răspunderea penală.

Publicitate

Televiziunile și radiourile private ar avea o obligație de program

Proiectul se aplică și instituțiilor media audiovizuale. Atât posturile publice, cât și cele private ar trebui să rezerve cel puțin 30 de minute din grila zilei de 26 iunie pentru programe dedicate Zilei Drapelului Național.

Nerespectarea obligației ar putea atrage o amendă între 10.000 și 20.000 de lei. Constatarea contravenției ar reveni Consiliului Național al Audiovizualului.

Prevederea ridică întrebări legate de libertatea editorială și de proporționalitatea intervenției statului în programele operatorilor privați.

Consiliul Economic și Social a semnalat, încă din etapa consultărilor, obligațiile suplimentare impuse sectorului privat și nivelul ridicat al sancțiunilor.

Publicitate

Ceremonii obligatorii în școli

Toate unitățile de învățământ preuniversitar ar trebui să marcheze Ziua Drapelului Național printr-o ceremonie organizată la începerea cursurilor, cu excepția situațiilor în care 26 iunie este zi nelucrătoare.

Programul prevăzut de proiect include discursul directorului, o evocare istorică susținută de elevi desemnați, aducerea drapelului la catarg, binecuvântarea acestuia și intonarea imnului național.

Preotul sau profesorul de religie, directorul școlii și elevii desemnați să prezinte momentul istoric ar urma să sărute drapelul.

Textul nu include însă, în capitolul referitor la sancțiuni, o amendă distinctă pentru elevii sau reprezentanții școlilor care nu îndeplinesc acest gest.

Publicitate

Aplicarea prevederii poate fi dificilă deoarece 26 iunie cade, de regulă, în vacanța de vară sau într-o perioadă în care se pot desfășura examene naționale.

Această problemă a fost menționată și în criticile formulate în procesul de avizare.

Unde ar urma să existe „Piața Tricolorului”

Pentru București și municipiile reședință de județ, ceremonia publică ar urma să fie organizată într-un spațiu denumit „Piața Tricolorului”.

Consiliul General al Municipiului București și consiliile locale vizate ar avea la dispoziție 45 de zile de la promulgarea legii pentru a stabili locul prin hotărâre.

În piață ar trebui amplasat un catarg de 30 de metri, iar drapelul ar avea dimensiunile de trei metri lungime și doi metri lățime.

Publicitate

Cheltuielile pentru amenajarea și întreținerea spațiului ar fi suportate din bugetele locale.

Nerespectarea obligației de desemnare a „Pieței Tricolorului” ar putea fi sancționată cu amendă între 10.000 și 30.000 de lei.

Menținerea unui drapel deteriorat ar atrage, pentru persoana desemnată, o amendă între 1.000 și 2.500 de lei.

Obligația nu vizează toate orașele din România. Textul oficial o stabilește pentru București și municipiile reședință de județ. În celelalte localități, autoritățile locale ar avea posibilitatea, nu obligația, de a desemna un asemenea spațiu.

Cine a inițiat proiectul și în ce stadiu se află

Propunerea a fost depusă în martie 2023. Lista oficială cuprinde 71 de inițiatori din AUR, dar și parlamentari PSD, PNL, reprezentanți ai minorităților și parlamentari neafiliați.

Publicitate

Senatul a aprobat inițiativa la 22 iunie 2023 în condițiile articolului 75 alineatul (2) din Constituție, adică prin depășirea termenului de adoptare, nu în urma unui vot de fond obișnuit. Proiectul a fost înregistrat ulterior la Camera Deputaților, care este camera decizională.

Guvernul a transmis în iulie 2023 un punct de vedere negativ. Comisia pentru învățământ a Senatului avizase, la rândul său, negativ inițiativa, în timp ce Comisia pentru buget emisese un aviz favorabil.

Potrivit informațiilor publicate de G4Media, raportul Comisiei pentru apărare a Camerei Deputaților, necesar continuării procedurii, a fost amânat cu o săptămână la 9 septembrie 2026.

Publicitate

Ce se întâmplă dacă proiectul este adoptat

Camera Deputaților poate adopta proiectul în forma venită de la Senat, îl poate modifica sau îl poate respinge.

În cazul adoptării, legea ar fi trimisă președintelui României pentru promulgare, după parcurgerea eventualelor proceduri de control constituțional și de reexaminare.

Textul prevede și abrogarea actualei Legi nr. 96/1998 privind proclamarea Zilei Drapelului Național.

Până la finalizarea întregii proceduri și publicarea unei eventuale noi legi în Monitorul Oficial, obligațiile și amenzile propuse nu se aplică.