Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Ora de iarnă 2021: Când se schimbă ora și care este cea mai lungă zi din an. Cum ne afectează această modificare


Publicat

Ora de iarnă se aplică în fiecare an, în ultima noapte de sâmbătă spre duminică din luna octombrie. În 2021, trecerea la ora de iarnă va avea loc în anul 2021 în noaptea de 30, spre 31 octombrie, când ora 04:00 va deveni ore 03:00.

Ceasurile trebuie date cu o oră înapoi la trecerea la ora de iarnă 2021

În România există două schimbări de oră într-un an: în martie și în octombrie.

Țările europene au adoptat acest sistem de ora de vară – ora de iarnă secolul trecut, cu scopul de a utiliza la maximum lumina în serile de vară și în diminețile de iarnă, fiind constatată necesitatea acesteia în mai multe sectoare de activitate, precum agricultura.

Ora de iarnă 2021: Ceasurile trebuie date cu o oră înapoi

România trece la ora de iarnă în ultimul weekend din octombrie. Astfel, duminică, 31 octombrie, ora 04:00 va deveni ora 03:00, ceea ce înseamnă că în acea zi vom dormi cu o oră mai mult.

Ceasurile vor trebui setate cu o oră înapoi. Ziua în care trecem la ora de iarnă este cea mai lungă zi din an, aceasta având 25 de ore în loc de 24.

Trecerea la ora de iarnă se face la aproximativ o lună după echinocțiul de toamnă, care a avut loc la 22 septembrie și care a marcat finalul oficial al verii și începutul toamnei astronomice.

Ora de iarnă este ora legală oficială standard şi este legată de conceptul de oră astronomică, folosită în mod normal în majoritatea țărilor sau teritoriilor, în special în emisfera nordică.

Aceasta acoperă calendaristic, de obicei, perioada cuprinsă între lunile octombrie a unui an și aprilie a anului următor.

Ora de iarnă este numită astfel prin contrast cu ora de vară, al cărui scop este folosirea din plin, cât mai mult timp posibil, a luminii Soarelui, prin mutarea înapoi a orei oficiale cu o oră.

Ora de iarnă: De ce a fost introdus acest tip de orar

Cel care a gândit prima dată ca posibilă introducerea acestui tip de orar convenţional a fost un neo – zeelandez, Hudson în, anul 1898.

Nu toate ţările folosesc în acest moment ora de vară, ci doar 70 de ţări din întreaga lume.

În plus, nu toate ţările au aceleaşi perioade pentru schimbarea orei de vară.

Ora de vară şi ora de iarnă au un rol important în calculele astrologice.

Ora de vară a fost reintrodusă în anul 1979 şi recalculată în 1997, dar a funcţionat şi la mijlocul secolului XX.

În programele de astrologie, ora de vara apare sub numele „Daylight Saving”.

Modificarea fusului orar, prin revenirea la ora oficială, GMT, se face din raţiuni ce ţin şi în cazul schimbării orei de vară.

Trecerea la ora de vară era necesară pentru adaptarea programului de muncă la condiţiile de lumină naturală, care vara se găseşte în abundenţă.

Astfel, schimbarea orei la începutul iernii, nuface decât să se revenă la ora oficială mondială.

Cum ne afectează trecerea la ora de iarnă

Medicii semnalează că schimbarea orei ne poate afecta organsimul.

După schimbarea orei ne putem confrunta cu insomnii, oboseală, nervozitate, dureri de cap, lipsa poftei de mâncare, din cauza dereglării programului de somn.

„Unele persoane prezintă tulburări de adaptare. Oganismul uman are o ritmicitate: zi, noapte, somn, veghe.

În momentul în care apare deplasarea orelor de somn, apare o perturbare”, a declarat medicul Valentina Boboc pentru Digi24.

Totodată, oboseala vine în urma absenței luminii solare. Copiii si vârstnicii sun cele mai afectate categorii de schimbarea orei.

Cum ne influenţează trecerea la ora de iarnă

Medicii consideră că oamenii au nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se adapta la ora de iarnă, deoarece trebuie să se culce cu o oră mai devreme decât s-au obişnuit.

Pentru cei care suferă de anumite probleme de sănătate, efectele schimbării ritmului biologic ar putea fi mai serioase.

„Cei mai mulţi dintre noi îşi vor ajusta ceasul biologic destul de rapid. După câteva zile se vor obişnui cu noul program”, spune Xiaoyong Yang, un profesor asistent la Universitatea Yale.

Schimbarea orei poate perturba ceasul biologic și odată cu el pot surveni și dereglări hormonale, mai ales în ceea ce privește melatonina, hormonul responsabil tocmai cu reglarea ceasului biologic al organismului.

Trecerea la ora de iarnă poate declanșa scăderea vigilenței și chiar oboseală accentuată.

Studii recente au arătat că schimbarea orei poate afecta în cazuri extreme sănătatea mintală.

Efecte negative ale trecerii la ora de iarnă

Studiile cercetătorilor au evidenţiat o serie de efecte negative ale trecerii la ora de iarnă, printre care se numără:

– irascibilitatea, tulburările de somn şi creşterea nivelului de stres

– perturbarea rutinei zilnice, care ne ajută să fim organizaţi şi să ne dozăm energia corespunzător

– instalarea asteniei de toamnă

Pentru alte persoane însă apar şi efecte negative la trecerea la ora de iarnă: insomniile, oboseală, nervozitatea sau depresia sunt doar câteva dintre efectele secundare ale revenirii la ora de iarnă.

Schimbările orare, fie înainte, fie înapoi nu sunt private de modificări psihico-fizice.

Acesta este momentul în care se instalează Seasonal Affective Disorder, sau astenia de toamnă, care loveşte de obicei femeile între 30 şi 40 de ani.

Simptomele sunt diferite de la o persoană la alta, însă printre cele mai frecvente se numără dificultatea în a se trezi dimineaţă, stări de rău general, astenie, nervozitate generală.

Organismul are nevoie de un timp pentru a se adapta schimbării.

România ar putea renunța la schimbarea orei

Parlamentul European a votat în anul 2019 renunțarea la sistemul oră de vară- oră de iarnă, lăsând posibilitatea fiecărui stat să decidă în privința orei la care vrea să rămână.

Astfel, țările care au optat pentru rămânerea la ora de vară au anunțat hotărârea la Comisia Europeană, iar ultima schimbare au avut-o în marie 2021.

Totodată, țările care vor să rămână la ora de iarnă, fac pentru ultima oară această schimbare pe 31 octombrie 2021.

Fiecare stat trebuie să-și anunțe hotărârea la Comisia Europeană. România nu a luat nicio hotărâre în acest sens, până în prezent.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EDUCAȚIE

Educația financiară și juridică vor fi materii obligatorii pentru elevi la școală, de anul viitor. Proiect aprobat de Parlament

Publicat

Parlamentul a aprobat luni introducerea materiilor Educația financiară și Educația juridică în școli, la nivel de învățământ primar și gimnazial.

Modificarea intră în vigoare din 2022.

Legea educației este modificată astfel încât cursul de competențe antreprenoriale va deveni cursul de competențe antreprenoriale și financiare.

În plus, în forma amendată de senatori, proiectul stabilește că elevii vor beneficia și de programe de educaţie juridică.

Elevii vor avea astfel posibilitatea de a învăța diferența dintre active și pasive, cum funcționează creditele, diferența dintre cardul de credit și cardul de debit, cum funcționează IFN-urile, care este importanța economisirii și informații de bază despre investiții la bursă.

Inițiatorii suțin că „nu este suficient ca tinerii să dobândească competenţe antreprenoriale, să ştie cum să administreze o afacere din punct de vedere financiar, ci este nevoie să înţeleagă şi să integreze şi comportamente responsabile din punct de vedere juridic”, potrivit avocatnet.ro.

„Inițiativa legislativă are drept scop introducerea educației financiare în învățământul preuniversitar, alături de educația antreprenorială. Introducerea educației antreprenoriale în școli reprezintă un aspect de natură a încuraja spiritul antreprenorial de la vârste cât mai fragede.

Stimularea educației antreprenoriale este o prioritate peste tot în lume, iar România se aliniază astfel trendului global. Totuși, trebuie să recunoaștem că nu toți absolvenții vor deveni antreprenori, însă toți vor avea nevoie de cunoștințe de bază cu privire la gestionarea unui buget propriu”, scriu inițiatorii proiectului.

sursă: avocatnet.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Garajele neautorizate de pe strada Nicolae Bălcescu din Alba Iulia vor trebui demolate. Precizări de la primărie

Publicat

Garajele neautorizate de pe strada Nicolae Bălcescu din Alba Iulia vor trebui demolate până în 25 octombrie. Viceprimarul Emil Antoniu Popescu a anunțat că deținătorii acestor construcții au fost notificați în acest sens.

”În cursul zilei de vineri, 15 octombrie, au fost emise notificări pentru deținătorii construcțiilor neautorizate cu destinația ”garaj” aflate pe strada Nicolae Bălcescu.

Deținătorii garajelor nu au autorizație de construcție și nici contract de concesiune valabil, fiind notificați încă din anul 2017 cu privire la obligativitatea demolării lor.

Mai mult, există o sentință definitivă în justiție privind corectitudinea notificării din urmă cu 4 ani, urmând ca până în 25 octombrie terenul să fie eliberat de construcțiile parazitare.

În caz contrar acestea vor fi demolate pe cale administrativă, iar autoritățile locale vor recupera cheltuielile de la cei în cauză”, a anunțat viceprimarul.

Pentru garajele similare din spatele magazinului ”Mercur”, termenul limită pentru demolare este 22 septembrie 2022.

”Totodată posesorii garajelor din spatele Magazinului “Mercur” au termen limită pentru demolare data de 22 septembrie 2022, când expiră ultimul contract de concesiune.

De asemenea garajele din spatele Colegiului Tehnic „Alexandru Domșa” urmează să fie desființate în viitor, întrucât în zonă vor fi dezvoltate proiecte importante pentru comunitate: Grădinița 16 și amenajarea unui teren de sport.

Administrația locală are în vedere toate garajele construite ilegal între blocuri obiectivul fiind mărirea numărului de parcări precum și respectarea regulilor de urbanism de către toți cetățenii municipiului”, a precizat Emil Antoniu Popescu.

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Cât vom plăti pentru gaz și lumină, în această iarnă. Virgil Popescu: ”Vești bune pentru milioane de români”

Publicat

Ministrul interimar al Energiei, Virgil Popescu, a dat asigurări că România are stocuri suficiente de gaze pentru a trece cu bine peste această iarnă.

A explicat cât vor plăti românii pe facturile la electricitate și gaz, dar și cine va putea să își amâne plata facturilor.

”Vești bune pentru milioane de români!

Consumatorii casnici vor plăti maxim 71 de bani pe KWh, exact cât plăteau anul trecut. Asta după ce am adoptat măsuri de compensare și plafonare ale prețului la energie și gaze naturale, pentru a-i ajuta pe cetățeni să treacă cu bine peste această iarnă.

Românii nu trebuie să facă absolut nimic decât să își monitorizeze consumurile.

Am mărit grila de consum, nu mai sunt 200 de kWh, în urma amendării din Parlament pragul de consum lunar este 300 de kWh, plus 10% marja de toleranță. La gaze naturale a rămas același volum: 1.200 de metri cubi.

Dacă prețul se duce peste 1 leu pe KWh, intervine plafonul. Pentru un consum de 100 de KWh, valoarea facturii va fi un leu X 100, din care se scade compensarea, deci prețul va fi de 71 de lei”, a declarat Virgil Popescu, potrivit dcnews.ro.

Cine poate să își amâne factura?

”Dacă am un venit mediu pe membru de familie de 850 de lei sunt un consumator vulnerabil.

Completarea documentației pentru consumatorul vulnerabil este gestionată de ministerul muncii și primărie. La primărie se completează. Se face o bază de date care va fi transmisă furnizorilor.

Ce se întâmplă cu facturile din octombrie? Aceste facilități intră la data de 1 noiembrie. Contractele furnizorilor de gaz sau electricitate au început din 1 noiembrie.

Avem posibilitatea să mărim perioada prin care se aplică aceste măsuri și pentru luna aprilie.Eu estimez că din aprilie prețul gazului o să o ia pe o pantă în jos”, a mai declarat Virgil Popescu, la Digi24.

Comisiile economice reunite din Senat au votat în unanimitate luni, în bloc, mai multe amendamente aduse OUG 118/2021 privind compensarea facturilor la energie.

Printre amendamentele propuse de PSD a fost posibilitatea amânării cu şase luni la plata facturilor pentru consumatorii vulnerabili. Totodată, profitul furnizorilor a fost plafonat la maximum 5% raportat la costurile de furnizare. Printre modificări se află şi supraimpozitarea cu 80% a producătorilor de electricitate, dar şi plafonarea la 5% din costuri a profitului furnizorilor.

Citeste mai mult
Publicitate

CUGIR

Cugir: Proiect pentru modernizarea unor trasee în lungime de peste 21 de kilometri, pentru implementarea transportului verde

Publicat

Două trasee în lungime totală de peste 21 de kilometri, între Cugir – Vinerea și între Cugir – Călene – Mugești ar putea fi modernizate pentru implementarea transportului verde. 

Primăria Cugir a lansat recent în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru servicii de întocmire SF pentru dezvoltarea sistemului de mobilitate alternativ, public prin implementarea transportului verde în Cugir pe coridorul „Localitatea componentă Vinerea – zona rezidenţială Cindeni – localităţi componente zona de munte”.

Valoarea totală estimată este de 131.932,78 de lei, fără TVA. 

Potrivit temei de proiectare, se urmărește realizarea a două trasee:

Traseul I: Cugir – Vinerea (lungime tronson: 5.300 metri)

Are punct de începere limita intravilan actual, capăt nordic strada Cloșca, continuare pe drumul de exploatare de la locul numit Făgețel – Baltă – strada Codrului – De pășune – intersecție cu DJ Cugir – Săliște.

Situația actuală: drum de exploatare (4 metri lățime, din pământ), terenuri proprietate privată (arabil extravilan), parte din strada Codrului (pământ)

Situația propusă: covor asfaltic, trotuare, piste de bicicliști, canalizare pluvială, canalizare menajeră, iluminat public, apă potabilă, podețe

Traseul II: Cugir – Călene – Mugești (lungime tronson: 16.000 metri)

Are punct de începere limita intravilan actual, capăt nordic strada Cloșca – strada Drăgana – strada Mărășești – Mănăstirea Călene – Școala Călene – Școala Mugești – Valea Grușerii – intersecție cu strada Râul Mare.

Situația actuală: drum de exploatare (4 metri lățime, din pământ), terenuri proprietate privată (arabil extravilan), asfaltată cu degradări pronunțate

Situația propusă: covor asfaltic, apă potabilă, podețe, platforme de încrucișare

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate