Ora de iarnă 2021: Când se schimbă ora și care este cea mai lungă zi din an. Cum ne afectează această modificare

Ora de iarnă se aplică în fiecare an, în ultima noapte de sâmbătă spre duminică din luna octombrie. În 2021, trecerea la ora de iarnă va avea loc în anul 2021 în noaptea de 30, spre 31 octombrie, când ora 04:00 va deveni ore 03:00.

Ceasurile trebuie date cu o oră înapoi la trecerea la ora de iarnă 2021

În România există două schimbări de oră într-un an: în martie și în octombrie.

Țările europene au adoptat acest sistem de ora de vară – ora de iarnă secolul trecut, cu scopul de a utiliza la maximum lumina în serile de vară și în diminețile de iarnă, fiind constatată necesitatea acesteia în mai multe sectoare de activitate, precum agricultura.

Ora de iarnă 2021: Ceasurile trebuie date cu o oră înapoi

România trece la ora de iarnă în ultimul weekend din octombrie. Astfel, duminică, 31 octombrie, ora 04:00 va deveni ora 03:00, ceea ce înseamnă că în acea zi vom dormi cu o oră mai mult.

Ceasurile vor trebui setate cu o oră înapoi. Ziua în care trecem la ora de iarnă este cea mai lungă zi din an, aceasta având 25 de ore în loc de 24.

Trecerea la ora de iarnă se face la aproximativ o lună după echinocțiul de toamnă, care a avut loc la 22 septembrie și care a marcat finalul oficial al verii și începutul toamnei astronomice.

Ora de iarnă este ora legală oficială standard şi este legată de conceptul de oră astronomică, folosită în mod normal în majoritatea țărilor sau teritoriilor, în special în emisfera nordică.

Aceasta acoperă calendaristic, de obicei, perioada cuprinsă între lunile octombrie a unui an și aprilie a anului următor.

Ora de iarnă este numită astfel prin contrast cu ora de vară, al cărui scop este folosirea din plin, cât mai mult timp posibil, a luminii Soarelui, prin mutarea înapoi a orei oficiale cu o oră.

Ora de iarnă: De ce a fost introdus acest tip de orar

Cel care a gândit prima dată ca posibilă introducerea acestui tip de orar convenţional a fost un neo – zeelandez, Hudson în, anul 1898.

Nu toate ţările folosesc în acest moment ora de vară, ci doar 70 de ţări din întreaga lume.

În plus, nu toate ţările au aceleaşi perioade pentru schimbarea orei de vară.

Ora de vară şi ora de iarnă au un rol important în calculele astrologice.

Ora de vară a fost reintrodusă în anul 1979 şi recalculată în 1997, dar a funcţionat şi la mijlocul secolului XX.

În programele de astrologie, ora de vara apare sub numele „Daylight Saving”.

Modificarea fusului orar, prin revenirea la ora oficială, GMT, se face din raţiuni ce ţin şi în cazul schimbării orei de vară.

Trecerea la ora de vară era necesară pentru adaptarea programului de muncă la condiţiile de lumină naturală, care vara se găseşte în abundenţă.

Astfel, schimbarea orei la începutul iernii, nuface decât să se revenă la ora oficială mondială.

Cum ne afectează trecerea la ora de iarnă

Medicii semnalează că schimbarea orei ne poate afecta organsimul.

După schimbarea orei ne putem confrunta cu insomnii, oboseală, nervozitate, dureri de cap, lipsa poftei de mâncare, din cauza dereglării programului de somn.

„Unele persoane prezintă tulburări de adaptare. Oganismul uman are o ritmicitate: zi, noapte, somn, veghe.

În momentul în care apare deplasarea orelor de somn, apare o perturbare”, a declarat medicul Valentina Boboc pentru Digi24.

Totodată, oboseala vine în urma absenței luminii solare. Copiii si vârstnicii sun cele mai afectate categorii de schimbarea orei.

Cum ne influenţează trecerea la ora de iarnă

Medicii consideră că oamenii au nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se adapta la ora de iarnă, deoarece trebuie să se culce cu o oră mai devreme decât s-au obişnuit.

Pentru cei care suferă de anumite probleme de sănătate, efectele schimbării ritmului biologic ar putea fi mai serioase.

„Cei mai mulţi dintre noi îşi vor ajusta ceasul biologic destul de rapid. După câteva zile se vor obişnui cu noul program”, spune Xiaoyong Yang, un profesor asistent la Universitatea Yale.

Schimbarea orei poate perturba ceasul biologic și odată cu el pot surveni și dereglări hormonale, mai ales în ceea ce privește melatonina, hormonul responsabil tocmai cu reglarea ceasului biologic al organismului.

Trecerea la ora de iarnă poate declanșa scăderea vigilenței și chiar oboseală accentuată.

Studii recente au arătat că schimbarea orei poate afecta în cazuri extreme sănătatea mintală.

Efecte negative ale trecerii la ora de iarnă

Studiile cercetătorilor au evidenţiat o serie de efecte negative ale trecerii la ora de iarnă, printre care se numără:

– irascibilitatea, tulburările de somn şi creşterea nivelului de stres

– perturbarea rutinei zilnice, care ne ajută să fim organizaţi şi să ne dozăm energia corespunzător

– instalarea asteniei de toamnă

Pentru alte persoane însă apar şi efecte negative la trecerea la ora de iarnă: insomniile, oboseală, nervozitatea sau depresia sunt doar câteva dintre efectele secundare ale revenirii la ora de iarnă.

Schimbările orare, fie înainte, fie înapoi nu sunt private de modificări psihico-fizice.

Acesta este momentul în care se instalează Seasonal Affective Disorder, sau astenia de toamnă, care loveşte de obicei femeile între 30 şi 40 de ani.

Simptomele sunt diferite de la o persoană la alta, însă printre cele mai frecvente se numără dificultatea în a se trezi dimineaţă, stări de rău general, astenie, nervozitate generală.

Organismul are nevoie de un timp pentru a se adapta schimbării.

România ar putea renunța la schimbarea orei

Parlamentul European a votat în anul 2019 renunțarea la sistemul oră de vară- oră de iarnă, lăsând posibilitatea fiecărui stat să decidă în privința orei la care vrea să rămână.

Astfel, țările care au optat pentru rămânerea la ora de vară au anunțat hotărârea la Comisia Europeană, iar ultima schimbare au avut-o în marie 2021.

Totodată, țările care vor să rămână la ora de iarnă, fac pentru ultima oară această schimbare pe 31 octombrie 2021.

Fiecare stat trebuie să-și anunțe hotărârea la Comisia Europeană. România nu a luat nicio hotărâre în acest sens, până în prezent.