Pași mici în implementarea strategiei pentru combaterea xenofobiei în România. Faza pe declarații și întâlniri de lucru

Strategia națională pentru combaterea antisemitismului, xenofofobiei, radicalizării și discursului care instigă la ură, a ajuns la stadiul de întâlniri informale, între cei care se ocupă de implementarea proiectului. 

Mai exact, strategia a început să fie implementată în 2021, dar momentan, au existat doar mai multe întâlniri și sesiuni de lucru, cel puțin asta reiese din cel mai recent comunicat de presă emis de reprezentații guvernului.

Pașii mici în implentarea stategiei au fost observați și de un secretar de stat, care a spus că implementarea strategiei nu trebuie să rămână doar la nivel declarativ.

Pentru a observa în ce mod decurge implementarea strategiei, a fost înfiițat chiar un comitet care să monitorizeze pașii făcuți în acest sens.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, în cadrul întâlnirii, participanţii au prezentat informări cu privire la stadiul demersurilor întreprinse, până la momentul actual, pentru implementarea Strategiei, raportul anual cu privire la progresul înregistrat urmând a fi publicat în luna mai 2022, la împlinirea unui an de la adoptarea Strategiei.

În deschiderea reuniunii, şeful Cancelariei prim-ministrului, Mircea Abrudean, a precizat că Executivul este pe deplin angajat în lupta pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, iar implementarea, cu succes, a Strategiei naţionale reprezintă o prioritate.

„Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură reprezintă un instrument esenţial, mai ales în actualul context în care asistăm la o intensificare a teoriilor conspiraţioniste şi a mesajelor revizioniste, precum şi la proliferarea, în special în mediul online, a mesajelor antisemite, rasiste sau xenofobe”, a afirmat Mircea Abrudean.

Reprezentantul special al Guvernului României pentru promovarea politicilor memoriei, combaterea antisemitismului şi xenofobiei, Alexandru Muraru, a subliniat că, la finalul perioadei de implementare a Strategiei naţionale, este esenţial ca România să aibă informaţii complete despre amploarea antisemitismului, xenofobiei şi radicalizării din societatea românească.

Totodată, a menţionat că şi în perioada următoare vor continua să existe întâlniri între reprezentanţii Cancelariei prim-ministrului şi cei ai Corpului Diplomatic, respectiv ai instituţiilor şi structurilor cu atribuţii în domeniu.

Secretarul de stat în cadrul Cancelariei premierului Irina-Dumitriţa Solomon, coordonator al Comitetului, a declarat că Strategia naţională nu trebuie să rămână o ţintă asumată doar la nivel discursiv şi a reiterat importanţa pe care Guvernul României o acordă implementării Strategiei naţionale, mai ales prin coordonarea de la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului.

De asemenea, a precizat că îndeplinirea celor 36 de acţiuni incluse în Planul aferent Strategiei depinde de gradul de implicare al tuturor actorilor responsabili.

La reuniunea Comitetului interministerial au participat reprezentanţii ministerelor şi instituţiilor care au calitatea de membru – Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Ministerul Educaţiei, Ministerul Culturii, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Sportului, Secretariatul General al Guvernului, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Agenţia Naţională pentru Romi.

În data de 13 mai 2021, Guvernul a adoptat, prin hotărâre, prima Strategie naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023, şi Planul de acţiune aferent.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News