Perdele forestiere în loc de parazăpezi, un proiect amânat de 11 ani. Acum, responsabilitatea ajunge la consiliile judeţene

Problema drumurilor viscolite cu zăpadă şi a celor greu accesibile din cauza formării frecvente de polei din judeţul Alba şi din ţară ar putea fi rezolvată printr-o soluţie simplă şi ecologică: plantarea unor perdele forestiere pe marginea principalelor căi de comunicaţie, a unor puieţi care să blocheze răspândirea zăpezii pe carosabil. Însă reglementarea acestui program la nivel naţional s-a împotmolit în detalii birocratice de 11 ani, iar, după ce a fost „plimbat” prin mai multe ministere, acum ar ajunge în responsabilitatea autorităţilor publice judeţene.

Soluţia ar fi uşor de aplicat şi eficient de întreţinut, mai ales că varianta parazăpezilor poate fi temporară, având în vedere că acestea pot „dispărea”, dacă intră în atenţia unor persoane „întreprinzătoare” care le demontează şi le folosesc în alte scopuri. În Alba, sunt cunoscute cel puţin trei zone în care circulaţia devine o corvoadă pe timp de iarnă, când bate vântul mai tare şi viscoleşte zăpada: între Alba Iulia şi Sebeş, la intrarea în Lancrăm, la Răhău sau la Vinţişoara. De altfel, anul trecut, în aceste trei locaţii era aprobată montarea de parazăpezi, pe o distanţă totală de 1,5 km, pe marginea DN1. Acum, însă, avem autostradă, a cărei întreţineri pe timp de iarnă deja a generat nemulţumiri şi pagube materiale pentru şoferii care au circulat „cu prea multă încredere”.

Ce înseamnă de fapt Programul Naţional pentru Perdele Forestiere, care ar urma să fie aplicat din această primăvară? La nivel naţional, 870 de kilometri de drumuri naţionale şi autostrăzi protejaţi de o „lizieră” de circa 30 de metri lăţime cu copaci cu ramuri bogate şi arbuşti corespunzători climatului zonei în care sunt amplasaţi. În total, 2.738 de hectare de teren împădurit. Cam 30 de milioane de puieţi, dacă punem la socoteală protecţia pentru liniile de cale ferată.

Printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată de Guvern în şedinţa din 23 decembrie anul trecut, responsabilitatea pentru organizarea licitaţiilor în cadrul acestui program a fost transferată la consiliile judeţene. Până atunci, în cea mai recentă variantă, pe baza unui protocol din 2011 încheiat între Ministerul Transporturilor şi Ministerul Mediului, CNADNR trebuia să identifice proprietarii terenurilor de pe marginea şoselelor şi să obţină acordul pentru plantarea puieţilor, cu sprijinul inspectoratelor silvice. Ministerul Mediului era cel care organiza licitaţiile.

Anul trecut, la nivel naţional erau 27 de kilometri de perdele forestiere.

Potrivit ordonanţei din decembrie, sunt alocate fonduri de aproximativ 7 milioane de euro, bani daţi de la Departamentul Apelor şi Pădurilor, pentru cei 870 de kilometri de lizieră. Licitaţiile ar urma să fie organizate în februarie de consiliile judeţene şi amplasarea propriu-zisă să înceapă din aprilie.

În ceea ce priveşte istoricul legislaţiei pentru perdelele forestiere de protecţie, acestea sunt amintite în Legea 289 din 2002 (modificată prin Legea 213/2011), în care se menţionează că se amplasează de o parte sau de alta a căilor de comunicaţie, pe porţiunile afectate frecvent de depuneri masive de zăpadă. „Cordoanele forestiere sunt constituite din plantaţii de arbori şi arbuşti forestieri, care unesc trupuri de pădure sau reţele de perdele forestiere de protecţie, aflate la distanţe de până la 10 km unele de altele. Ele pot avea lăţimi de până la 30 m şi se amplasează la marginea tarlalelor cultivate agricol, de-a lungul drumurilor existente, al digurilor şi malurilor sau în jurul localităţilor. În acest cazuri cordoanele forestiere constituie ele însele perdele forestiere de protecţie şi preiau funcţiile de protecţie ale acestora”, se mai arată în textul legii. De asemenea, se precizează că proprietarii terenurilor vizate pot să-şi exprime acordul pentru amplasarea perdelelor forestiere, având opţiunea să beneficieze de compensaţii, dar era stabilită şi posibilitatea exproprierii, în caz contrar.

În 2004, HG 648 stabilea o lungime totală de 1.052 kilometri, cu o suprafață de 3.212 ha, pentru construirea perdelelor forestiere. Pentru drumurile naționale erau vizaţi 818 km, cu o suprafață de 2.402 ha, iar pentru căi ferate – 233 km, cu o suprafață de 810 ha.

În 2006, HG 699 modifica puţin cifrele: 1.082 km lungime totală, cu o suprafață de 3.458 de ha. Pentru drumuri naționale – 870 de km, cu o suprafață de 2.738 ha. Pentru căi ferate – 212 km, 720 ha.