Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Peste 80 de trasee turistice montane din judeţul Alba, propuse pentru omologare. LISTA şi locaţiile

Publicat

marcare traseu turisticReţeaua de trasee turistice montane, ce include 81 de rute pentru turişti, intră la aprobare în şedinţa Consiliului Judeţean din 19 octombrie. Măsura este menită să asigure atât siguranţa turiştilor, cât şi promovarea şi dezvoltarea turismului în judeţ.

Potrivit documentaţiei prezentate de Salvamont, județul Alba este acoperit de relief montan în procent de 52% din suprafața totală, având înălțimi ce ating peste 2000 de metri în sudul județului și peste 1800 de metri în nord-vest.

Parcul Natural Apuseni este cel mai antropizat areal protejat din România și o destinație turistică importantă pentru iubitorii de munte și de natură. De asemenea, există foarte multe localități atât în zona parcului, ca de altfel și în restul Munților Apuseni. Zona de sud a județului Alba a cunoscut și ea o dezvoltare turistică importantă, Munții Șureanu fiind, datorită domeniului schiabil existent, o destinație turistică pentru practicarea sporturilor de iarnă preferată de mulți turiști. În plus, faptul că în apropiere este şi DN67C- Transalpina a determinat ca fluxul de turiști și de vizitatori să fie foarte mare și pe parcursul celorlalte sezoane, crescând mai ales pe timpul verii.

Totodată, activitatea turistică ce se desfășoară în zona montană a cunoscut, în general, o dezvoltare foarte mare în ultimii 10 ani, fluxurile de turiști crescând an de an cu circa 10-12%, potrivit sursei citate.

Resursele turistice existente și tendințele actuale de dezvoltare ale turismului activ, ale turismului montan și ale ecoturismului impun o reașezare și o abordare globală a rețelei de trasee turistice montane din județul Alba, adaptată situației existente în acest moment.

Se creează premisele unei abordări sistematice și unitare a traseelor turistice existente și crearea unei rețele viabile care să corespundă situației existente în teren, să vină în sprijinul dezvoltării turistice a județului Alba și să asigure standardele de siguranță necesare turiștilor și iubitorilor muntelui.

Traseele turistice montane din judeţul Alba propuse pentru omologare:

1.Munții Bihorului – PR: Albac (Centrul de Informare Turistică) – Fața Albacului – Refugiul Turistic Sohodol – Roșești -Valea Starpa – Cheile Albacului – Deve – Albac (Centrul de Informare Turistică)

2.Munții Bihorului – BA: Arieșeni – Valea Cepelor – Vf. Cucurbăta Mare

3.Munții Bihorului – CR: Gîrda de Sus – Valea Gîrda – Cătunul Munună – Cătunul Ghețar (Ghețarul Scărișoara)

4.Munții Bihorului – PG: Arieșeni (sat Vanvucești) – Cascada Vârciorog

5.Munții Bihorului – BG: Albac – Sohodol – Rosești – Costești – Preluca – Moara lui Ivan

6.Munții Bihorului – TR: Arieșeni – Dealul Arsuri – Valea Gîrda Seacă – Ghețarul de la Scărișoara

7.Munții Bihorului – PG: Gura Văii Iarba Rea – Valea Iarba Rea (V. Dizditu) – Sat Biharia (Iarba Rea) – Sat Lupești – Sat Sucești – Valea Iarba Rea (V. Dizditu)

8.Munții Bihorului – PA: Gîrda de Sus (centru) – Cheile Ordancușii – Sat Prelucă – Gîrda de Sus

9.Munții Bihorului – PR: Sat Ghețar – Sat Hănășești – Sat Dealu Frumos – Sat Ghețar

10.Munții Bihorului – PA: Valea Gîrda Seacă – Izbucul Tăuz

11.Munții Bihorului – PR: Valea Arieșului – sat Galbena – Valea Cepelor – sat Pătrăhăițești – Cascada Pătrăhăițești- sat Ștei Arieșeni – Arieșeni

12.Munții Bihorului – TR: Albac – Sat După Pleșe – DN75

13.Munții Bihorului – TA. Sat Fața (comuna Albac) – Sat Sohodol – Peștera de lapte

14.Munții Bihorului – PA: DN75 – Valea Stearpă – Peștera de Lapte

15.Munții Bihorului – TR: Albac- sat Fața – Sat Sohodol – Sat Roșești – Sat Fericet – Sat Măncești – Horea

16.Munții Bihorului – PA: Pasul Buceș Vulcan – sat Vulcan – Vf. Vulcan – sat Vulcan – (Circuitul Vârfului Vulcan)

17.Munții Bihorului – PR: Pasul Buceș Vulcan – sat Vulcan – Platoul Vulcan – sat Vulcan (Circuitul Mic)

18.Munții Bihorului – CA: Acces Poiana între Vulcani (Platoul Mic)

19.Munții Bihorului – TG: sat Vulcan – sat Blăjeni – Dealul Cârstii – sat Vulcan (Cicuitul Mare)

20.Munții Bihorului – BR: Șaua Ursoaia – Poiana Mărșoaia – Vf. Clujului – Poiana Călineasa

21.Munții Bihorului – CR:Cheile Mândrului – sat Runc – intersecție marcaj BG

22.Munții Bihorului – PA: Circuitul Cascadei Pişoaia Vidrei (Sat Nemeşi – Sat Dosu Luncii – Sat Hărăşti – Sub Vf. Ştruţu – Sub Vf. Padeş – Sat Mărteşti – Sat Nemeşi )

23.Munții Bihorului – PR: Comuna Vidra (DJ 762 ) – Sat Nemeşi – Cascada Pişoaia Vidrei

24.Munții Bihorului – TR: Intersecţie BR – Sat Valea Verde – Sat Luminești – Sat Băi – Cascada Pișoaia Albii

25.Munții Bihorului – TR: Arieșeni – Valea Cobleș – Sat Cobleș – Intersecția cu traseul bandă roșie

26.Munții Șureanu – BA; Pasul Tărtărău – Vf. Lui Pătru – curmătura Șureanu – cabana Șureanu – Șaua Comărnicel – Șaua Șinca

27.Munții Șureanu – CR: Mânăstirea Oașa – Luncile Prigoanei – Poarta Raiului – Cabana Șureanu

28.Munții Șureanu – PA: Poarta Raiului – Curmătura Prisaca – Râul Mare – Poarta Raiului

29.Munții Șureanu – TR: Șaua Șinca – Curmătura Lupșei – Cabana Prislop – Cugir

30 Munții Șureanu – PR: Șaua Șinca – Năsâpiște – Cabana Prislop

31.Munții Șureanu – TG: Centrul de Vizitare „Frumoasa” (Poarta Raiului) – Lacul Iezerul Șureanu

32.Munții Șureanu – CA Centrul de Vizitare „Frumoasa” (Poarta Raiului) – Vârful lui Pătru

33.Munții Metaliferi – TR Tăuți (DN74) – Cetatea Tăuț

34.Munții Metaliferi – CR Zlatna – Cib – Cheile Cibului – Ardeu – sat Mada – Geoagiu Băi

35.Munții Metaliferi – TR: Cheile Cibului – Cheile Glodului – Izvorul Tămăduirii – sat Ardeu

36.Munții Metaliferi – CR: Bucium Șasa – Detunata Goală – Roșia Montană

37.Munții Metaliferi – PA: Circuitul Tărilor (Roșia Montană)

38.Munții Metaliferi – PR: Circuitul Monumentelor Naturii (Roșia Montană)

39.Munții Metaliferi – TA: Roșia Montană – sat Văleni -Valea Abruzelului – Dealul Frasin – Popasul Fefeleaga (Detunata Goală)

40.Munții Metaliferi – TR: Circuitul Văii Corna

41.Gilăului-Muntele Mare – CR: Stațiunea Muntele Băișorii – Șesul Cald – sub vf. Muntele Mare – Vârful Neteda – Vârful La Dube – Culmea Șerboiu – Lupșa

42.Gilăului-Muntele Mare CA Stațiunea Muntele Băișorii – Crucea Clencii – Știolne – Rezervația Scărița Belioara – Cheile Runcului – Runc

43.Gilăului-Muntele Mare – PR: Circuitul Rezervației Scărița Belioara

44.Gilăului-Muntele Mare – CR: Schitul Poșaga – Belioara – La Măteoaie – Șaua La Răscruce

45.Gilăului-Muntele Mare – TA: Runc – Cheile Pociovaliștei – Poiana Cornu Pietrei – Vârful Scărița – Rezervația Scărița Belioara

46.Gilăului-Muntele Mare – TR: Lunca Arieșului – sub. Vf. Măgura – Vârful Vulturese – Poiana Cornu Pietrei – Rezervația Scărița Belioara

47.Gilăului-Muntele Mare – BR: Muntele Mare – sub Vf. Piatra Groșilor – Poiana Balomireasa – Șaua Steaua – Șaua Petreasa – Șaua Ursoaia

48.Gilăului-Muntele Mare – CA: Horea – Pătrușești – Sub vârful Colțăul Vârfului – Memorial victime accident aviatic

49.Gilăului-Muntele Mare – PR: Cabana Podina – Pășunea Podireea – Dealul Coachii (Vf. Petreasa) – Vf. Pietroasa – Câmpul lui Seștină – Cabana Podina

50.Munții Trascău – BR: Segment 1: Tureni – Dl. Petridului – Cheile Turzii – Mân. Petridului – Valea Arieșului – Moldovenești – Piatra Secuiului – Rimetea

51.Munții Trascău – BR Segment 2: Rimetea – Izvorul Rimetea – Pârâul Muntelui – Platoul Bedeleu – Florești – Valea Uzei – Cabana Rîmeț

52.Munții Trascău – BR Segment 3: Cabana Rîmeț – Cheile Mânăstirii – Fața Pietrii – Răicani -Valea Galda – lângă Piatra Bulzului – lângă Piatra Craivii – Vf. Sfredelașu – Dealu Hulmurilor – Platoul Ciumerna

53.Munții Trascău – BR Segment 4: Platoul Ciumerna – lângă Vf. Muncelului – Pădurea Mlaca – Poiana cu narcise de la Negrileasa – Dealul Boteșului – Dâmbul Arsurilor – Pasul Bucium

54.Munții Trascău – BR Segment 5: Pasul Bucium – lângă Vf. Brădișoru – Pasul Buceș Vulcan

55.Munții Trascău – BR Segment 6: Pasul Buceș Vulcan – Piatra Sohodol – sub Vf. Chiuzu – Sat Luminești – Sat Băi – Sat Hărăşti – sub Vf. Padeșului – Dealul Crișului – Dealul Certeze – Muntele Găina Cruce

56.Munții Trascău – TR Lunca Arieșului – Poiana Șipote – Peștera Huda lui Papară

57.Munții Trascău – BG Sălciua de Jos – Platoul Bedeleu – Cheile Vălișoarei (Aiudului)

58 Munții Trascău – CR Sălciua de Jos – Poiana Șipote – Peștera Poarta Zmeilor – Platoul Bedeleu – Cheile Plaiului – Izvoarele

59 Munții Trascău – BA Colțești – Cheile Siloșului – Platoul Bedeleu – Vânătările Ponorului

60 Munții Trascău – CG Rimetea – Vf. Ugerului – Lunca Arieșului

61 Munții Trascău – TA Rimetea (DJ107M) – Fânațu Mare – sub Colții Trascăului

62 Munții Trascău – CA Rimetea – Vf. Piatra Secuiului – Colțești – Pârâul Muntelui – Vidolm

63 Munții Trascău – PA Intersecție BR-TA – Vf. Piatra Craivii

64 Munții Trascău – TA Colțești – Cetatea Trascăului (Cetatea Colțești)

65 Munții Trascău – PR Circuit Cheile Vălișoarei (Aiudului) – versantul drept

66 Munții Trascău – PR Circuit Cheile Vălișoarei (Aiudului) – versantul stâng

67 Munții Trascău – CA Poiana Aiudului – La Găvane – Șaua Data – Cheile Vălișoarei (Aiudului)

68 Munții Trascău – CA Cabana Rîmeț – Cheile Rîmețului (prin apă) – Cheia – Brădești – Valea Poienii – Sub Piatră – Sălciua de Jos

69 Munții Trascău – TA Cabana Rîmeț – Cheile Rîmețului (pe Brâna Caprei) – Cheia – Boțani – Dealul Geoagiului – Modolești – Întregalde

70 Munții Trascău – CG Cabana Rîmeț – Tecșești – Poiana cu Narcise de la Tecșești – Cheile Întregalde – Modolești – Întregalde – Necrilești – Platoul Ciumerna – Iezerul Ighiel

71 Munții Trascău – CG Iezerul Ighiel – Lunca Ampoiței – Cheile Ampoiței – Vf. Pripoarelor – Dealul Maciului – Tăuț – Dealul Mamut – Alba Iulia

72 Munții Trascău – TR Bucerdea Vinoasă – lângă Piatra Craivii – sub Vf. Sfredelașu – Pârâul Turcului – Întregalde – Modolești – Poiana cu Narcise de la Tecșești – Piatra Cetii – Băile Romane – Cetea

73 Munții Trascău – TA Cricău – Pârâul Cricău – lângă Piatra Craivii

74 Munții Trascău – CA Zlatna – lângă Vf. Dâmbău – lângă Vf. Părăginoasa – Feneșasa – Poaiana Măgurii – Valea Muntelui – Platoul Ciumerna – Iezerul Ighiel – Ighiel

75 Munții Trascău – BA Lângă Vf. Dâmbău – Vf. Părăginoasa – Pădurea Runcului – La Dârdinaș

76 Munții Trascău – TR Zlatna – Măgura Dudașului – Cheile Caprei

77 Munții Trascău – TA Feneșasa – lângă Vf. Dâmbău

78 Munții Trascău – PR Belvedere Cheile Caprei

79 Munții Trascău – PA Deviație Colțu’ lui Blaj

80 Munții Trascău – PR Deviație Refugiul Săruni

81 Munții Trascău – TA Presaca Ampoiului (DN74) – Peștera Șura de Piatră – Piatra Porumbeilor

Abrevieri pentru marcajele traseelor:

BA-Bandă Albastră

BG-Bandă Galbenă

BR- Bandă Roșie

CA-Cruce Albastră

CG-Cruce Galbenă

CR-Cruce Roșie

TA- Triunghi Albastru

TG-Triunghi Galben

TR-Triungi Roșu

PA-Punct Albastru

PG-Punct Galben

PR-Punct Roșu

 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

EVENIMENT

ALBA: Un deces și 27 de cazuri COVID, raportate în ultimele 24 de ore. Situația infectărilor pe localități, 27 septembrie

Publicat

Au fost înregistrate 27 de cazuri COVID în ultimele 24 de ore, în județul Alba, potrivit datelor transmise de Direcția de Sănătate Publică (DSP), marți, 27 septembrie.

Comparativ, luni erau 8 cazuri noi. În județ sunt, în total, 430 cazuri active.

A fost raportat un deces: bărbat de 75 de ani, din Rădești. Era vaccinat, avea și alte afecțiuni.

De la începutul pandemiei, în Alba au fost 59.075 cazuri confirmate, 57.733 persoane vindecate, 1.309 decese.

În același interval au fost procesate 495.638 teste, din care 364.227 PCR și 131.411 rapide.

În ultimele 24 de ore, în județul Alba, au fost făcute 281 testări: 76 PCR (40 la DSP și 36 la spitalul județean) și 205 teste rapide.

Cazuri COVID confirmate în ultimele 24 de ore în județul Alba

Mediul urban

  • Aiud – 6 cazuri
  • Alba Iulia – 4 cazuri (+4 cazuri reinfectare)
  • Ocna Mureș – 2 cazuri
  • Blaj – 1 caz
  • Sebeș – 1 caz
  • Câmpeni – 1 caz

Mediul rural

  • Jidvei – 2 cazuri
  • Noșlac – 2 cazuri
  • Lupșa – 1 caz
  • Săliștea – 1 caz
  • Cricău – 1 caz reinfectare
  • Săsciori – 1 caz reinfectare

Incidența cazurilor COVID la 14 zile în județul Alba este de 1,15.

Numărul de cazuri active pe localități – Rata incidenței cazurilor noi COVID-19 la 14 zile

Localitate  Incidență Cazuri
Urban    
ORAŞ OCNA MUREŞ 3.26 45
MUNICIPIUL ALBA IULIA 2.41 185
ORAŞ TEIUŞ 1.68 12
MUNICIPIUL AIUD 1.36 34
ORAŞ CÂMPENI 0.99 7
ORAŞ ABRUD 0.97 5
MUNICIPIUL SEBEŞ 0.79 26
ORAŞ ZLATNA 0.77 6
ORAŞ CUGIR 0.63 16
MUNICIPIUL BLAJ 0.53 11
ORAŞ BAIA DE ARIEŞ 0 0
Rural    
MOGOŞ 2.73 2
CIUGUD 2.4 8
ALBAC 2.06 4
OCOLIŞ 2.03 1
UNIREA 1.87 9
PONOR 1.73 1
MIRĂSLĂU 1.54 3
GALDA DE JOS 1.14 5
BLANDIANA 1.13 1
ROŞIA MONTANĂ 1.12 3
METEŞ 1.1 3
NOŞLAC 1.1 2
HOREA 1.05 2
SÂNTIMBRU 0.99 3
DAIA ROMÂNĂ 0.96 3
CIURULEASA 0.89 1
HOPÂRTA 0.88 1
PIANU 0.84 3
LOPADEA NOUĂ 0.81 2
RĂDEŞTI 0.8 1
LUNCA MUREŞULUI 0.79 2
VADU MOŢILOR 0.79 1
SÂNCEL 0.77 2
AVRAM IANCU 0.71 1
ROŞIA DE SECAŞ 0.64 1
SOHODOL 0.61 1
CRICĂU 0.51 1
GÂRBOVA 0.47 1
ŞONA 0.46 2
SĂLIŞTEA 0.43 1
ŞIBOT 0.43 1
STREMŢ 0.42 1
ŞPRING 0.39 1
VINŢU DE JOS 0.36 2
VALEA LUNGĂ 0.32 1
MIHALŢ 0.31 1
SĂSCIORI 0.31 2
BISTRA 0.22 1
JIDVEI 0.19 1
IGHIU 0.14 1
ALMAŞU MARE 0 0
ARIEŞENI 0 0
BERGHIN 0 0
BUCERDEA GRÂNOASĂ 0 0
BUCIUM 0 0
CÂLNIC 0 0
CENADE 0 0
CERGĂU 0 0
CERU-BĂCĂINŢI 0 0
CETATEA DE BALTĂ 0 0
CRĂCIUNELU DE JOS 0 0
CUT 0 0
DOŞTAT 0 0
FĂRĂU 0 0
GÂRDA DE SUS 0 0
ÎNTREGALDE 0 0
LIVEZILE 0 0
LUPŞA 0 0
OHABA 0 0

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

VIDEO Țeavă de gaz, spartă de muncitorii care introduc cablurile electrice în subteran, în centrul municipiului Alba Iulia

Publicat

Incident în centrul municipiului Alba Iulia, în zona Pieței Ion I.C. Brătianu. O țeavă de gaz a fost spartă cu ocazia lucrărilor de introducere a cablurilor de curent electric, în subteran. 

Muncitorii au lovit din greșeală o îmbinare între un racord și conducta de pe stradă, care s-a fisurat, iar gazul a început să iasă cu putere.

O echipă a Delgaz Grid a intervenit rapid în zonă, reușind în câteva minute să oprească scurgerea.

Potrivit unor surse, 12 abonați din zona centrală a orașului au rămas fără alimentarea cu gaz.

În prezent, echipele furnizorului lucrează la remedierea situație, fiind nevoie de înlocuirea racordului.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ORA de IARNĂ 2022: Când se dau ceasurile înapoi și vom avea cea mai lungă zi din an. Cum ne poate afecta schimbarea

Publicat

În curând, România va trece la ora de iarnă. Ceasurile se dau înapoi, astfel încât ora 4.00 devine ora 3.00. Sunt două schimbări de oră într-un an, în martie și în octombrie, motivul principal fiind conservarea energiei.

O directivă europeană din 2001 reglementează schimbarea orei prin trecerea la ora de vară şi invers. Deoarece Europa se întinde pe mai multe fusuri orare, schimbarea are loc la ore locale diferite.

Ora de iarnă 2022: ceasurile se dau înapoi, cea mai lungă zi din an

În fiecare an, în ultima duminică a lunii octombrie are loc schimbarea orei, prin renunţarea la ora de vară şi revenirea la Timpul Legal Român, ora 4.00 devenind ora 3.00. Ziua de 30 octombrie, care va avea 25 de ore, va fi a doua cea mai lungă zi a anului după cea din primăvară (27 martie), când s-a trecut la ora de vară.

Introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui și a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură. Însă ora de iarnă este ora considerată standard.

Sistemul orei de vară şi de iarnă presupune o ajustare cu o oră a ceasurilor în fiecare primăvară şi toamnă. La ora de vară, ceasul se dă înainte cu o oră (ora 3.00 devine ora 4.00), în timp ce la ora de iarnă operațiunea e inversă, ceasurile se dau înapoi cu o oră și ora 4.00 devine ora 3.00.

În perioada orei de iarnă, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de două ore, față de trei ore la ora de vară.

Ora de iarnă 2022: de ce se schimbă ora

Sistemul cu ora de vară/ ora de iarnă a fost adoptat de țările europene în secolul trecut, pentru a economisi energie, mai ales în perioada războiului sau a crizelor de pe piața petrolului apărute în anii 1970. Introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui și a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură.

Trecerea la ora de iarnă se face la aproximativ o lună după echinocțiul de toamnă, care a avut loc la 22 septembrie și care a marcat finalul oficial al verii și începutul toamnei astronomice.

Ora de iarnă este ora legală oficială standard şi este legată de conceptul de oră astronomică, folosită în mod normal în majoritatea țărilor sau teritoriilor, în special în emisfera nordică. Aceasta acoperă calendaristic, de obicei, perioada cuprinsă între lunile octombrie a unui an și martie a anului următor.

Ora de iarnă este numită astfel prin contrast cu ora de vară, al cărui scop este folosirea din plin, cât mai mult timp posibil, a luminii Soarelui, prin mutarea înapoi a orei oficiale cu o oră.

Ora de iarnă 2022: schimbarea orei pe continentul european

Pe continentul european, schimbarea orei (atât cu cea de vară, cât și cu cea de iarnă) se face în toate ţările, cu excepţia Islandei, Georgiei, Belarusului, Azerbaidjanului, Turciei şi Rusiei; unele dintre aceste ţări au revenit la ora iniţială, în timp ce altele au preferat să rămână continuu la ora de vară. Schimbarea orei nu este însă simultană în toate ţările, din cauza diferenţei de fus orar, potrivit Agerpres.

Omul de ştiinţă, scriitorul şi omul de afaceri american Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă într-o satiră, în care menţiona că s-ar realiza o economie de lumânări prin folosirea luminii de dimineaţă a soarelui. Ideea folosirii orei de vară este atribuită neozeelandezului George Vernon Hudson, entomolog care a susţinut că ar avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele şi care a venit cu această idee în 1895.

Ora de iarnă 2022: câte țări folosesc sistemul de schimbare a orei

Schimbarea orei a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa. Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu 1916 (între 30 aprilie – 1 octombrie), potrivit www.timeanddate.com. Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai – 16 octombrie), apoi Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia.

La 31 martie 1918, ora de vară a fost introdusă şi în Statele Unite. Pentru o perioadă mai îndelungată, a fost aplicată în SUA, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 şi 30 septembrie 1945. La data de 13 aprilie 1966, legislativul american a impus respectarea orei de vară la nivel naţional („Daylight saving time” – DST sau „summer time”), din ultima duminică a lui aprilie, până în ultima duminică din luna octombrie. Douăzeci de ani mai târziu, preşedintele Ronald Reagan a semnat un act federal pe probleme de mediu, ce conţinea şi o prevedere care solicita conservarea energiei şi respectarea orei de vară. De atunci, ora de vară a rămas stabilită pe o perioadă cuprinsă între echinocţiul de primăvară şi cel de toamnă.

Printre ţările care au reintrodus recent ora de vară se află Haiti, în 2017, după ce renunţase în 2015; Chile, în 2016, după ce renunţase în 2015; Iordania, în 2014, după ce renunţase în 2012. Ţări care au renunţat la ora de vară, fără a reveni sunt: Armenia (2011), Libia (2013), Rusia (2014), Egipt (2015), Uruguay (2015), Azerbaidjan (2015), Namibia (2017). Există multe state care au folosit sau folosesc doar experimental acest sistem orar, potrivit www.timeanddate.com. China a utilizat experimental ora de vară în perioada 1986-1991. Ţările ecuatoriale şi tropicale nu aplică această oră, deoarece durata zilei este egală de-a lungul anului.

Ora de iarnă 2022: cum poate fi afectat organismul

Noaptea de 29 spre 30 octombrie va fi mai lungă şi vom dormi mai mult. Însă schimbarea orei poate afecta organismul uman.

Este posibilă apariția insomniilor, a oboselii, a unor stări de nervozitate sau dureri de cap. Totodată, oboseala vine în urma absenței luminii solare. Copiii si vârstnicii sun cele mai afectate categorii de schimbarea orei. Toate acestea, în contextul în care schimbarea orei aduce, de fapt, o modificare a rutinei.

Pe lângă modificările somnului, unele persoane pot acuza astenie, vertij, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare sau modificarea apetitului, spun specialiștii.

Până când organismul se adaptează la noul „program”, este recomandată reducerea cafelei, a ceaiului negru/verde, a băuturilor carbogazoase şi energizante.

Medicii consideră că oamenii au nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se adapta la ora de iarnă.  Schimbarea orei poate perturba ceasul biologic și odată cu el pot surveni și dereglări hormonale, mai ales în ceea ce privește melatonina, hormonul responsabil tocmai cu reglarea ceasului biologic al organismului.

Ora de iarnă 2022: alte efecte ale schimbării de program

Unii cercetători au evidenţiat și alte posibile efecte negative ale revenirii la ora de iarnă, printre care se numără:

  • irascibilitatea, tulburările de somn şi creşterea nivelului de stres
  • perturbarea rutinei zilnice, care ne ajută să fim organizaţi şi să ne dozăm energia corespunzător
  • instalarea asteniei de toamnă sau depresia

Schimbările orare, fie înainte, fie înapoi nu sunt private de modificări psihico-fizice. Acesta este momentul în care se instalează Seasonal Affective Disorder sau astenia de toamnă, care afectează de obicei femeile între 30 şi 40 de ani. Simptomele sunt diferite de la o persoană la alta, însă printre cele mai frecvente se numără dificultatea în a se trezi dimineaţă, stări de rău general, astenie, nervozitate generală.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ACCIDENT la Alba Iulia: Două mașini s-au lovit, pe același sens de mers. Un bărbat a fost rănit

Publicat

Un bărbat a fost rănit într-un accident rutier petrecut pe B-dul Revoluției din Alba Iulia. Mașina în care se afla a fost lovită din spate de alt autoturism.

Potrivit IPJ Alba, luni, 26 septembrie, în jurul orei 11,45, o tânără de 21 de ani, din comuna Galda de Jos, în timp ce conducea un autoturism pe B-dul Revoluției din Alba Iulia, nu a păstrat distanța față de autoturismul care circula în fața sa și era condus de un bărbat de 53 de ani, din Alba Iulia, intrând în coliziune cu acesta.

În urma accidentului, un bărbat de 43 de ani, din Alba Iulia, pasager în cel de-al doilea autoturism, a suferit leziuni corporale ușoare și a fost transportat la spital.

Conducătorii auto au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ.

Cercetările sunt continuate, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

Pentru a evita implicarea în accidente rutiere, Inspectoratul de Poliție Județean Alba recomandă conducătorilor auto:

  • Adaptaţi în permanenţă viteza de deplasare la condiţiile meteo-rutiere concrete sectorului de drum, situând-o nu la limita admisă de lege, ci la limita mersului în siguranţă;
  • Reduceţi viteza în locurile impuse de lege şi în special la trecerile de pietoni, în zonele aglomerate, în apropierea şi la traversarea intersecţiilor, la depăşirea mijloacelor de transport oprite în staţii;
  •  Măriţi distanţa între autovehiculele în mers ;
  • Evitaţi efectuarea unor manevre riscante şi în deosebi a depăşirilor neregulamentare;
  • Adoptaţi un comportament preventiv în trafic!

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax