Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Pilotul care a decedat în accidentul de elicopter, Căpitanul Răzvan Moldovan, „Cetăţean de onoare al municipiului Alba Iulia post mortem”


Publicat

capitan razvan moldovan alba iulia decedat accident elicopter 21 nov 2014 sibiuTânărul din Alba Iulia care şi-a pierdut viaţa în urma accidentului de elicopter de la Sibiu, va primi titlul de “Cetățean de onoare al municipiului Alba Iulia” post-mortem.

În cadrul şedinţei de Consiliu Local ce va avea loc vineri, primarul Mircea Hava doreşte să propună spre aprobare conferirera acestui titlu, în semn de recunoştinţă, căpitanului Răzvan Moldovan, care a murit vineri în accidentul de elicopter de la Sibiu.

Tânărul de 29 de ani din Alba Iulia şi-a pierdut viaţa în timpul executării unei misiuni sub culorile Drapelului Naţional. În semn de recunoştinţă pentru sacrificiul suprem, primarul Mircea Hava vrea să îi confere titlul de “Cetățean de onoare al municipiului Alba Iulia” post-mortem.

Opt persoane, printre care şi tânărul de 29 de ani din Alba Iulia, şi-au pierdut viaţa vineri dimineaţa după ce un elicopter militar s-a prăbuşit în zona localităţii Mălâncrav, la limita judeţelor Sibiu şi Mureş. Potrivit unor martori, aparatul de zbor ar fi luat foc în aer. La bordul elicopterului tip Puma SOCAT se aflau zece persoane.

Citeşte şi FOTO – VIDEO: Ultim omagiu la Cercul Militar din Alba Iulia, pentru Răzvan Moldovan, tânărul care şi-a pierdut viaţa în accidentul de elicopter

Citeşte şi ELICOPTER PRĂBUȘIT: Ceremonie militară la Sibiu. Căpitanul Răzvan Moldovan va fi înmormântat în Cimitirul Eroilor din Alba Iulia

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

România a înregistrat în ultimele două săptămâni peste un sfert din totalul cazurilor COVID de la începutul pandemiei

Publicat

România se menține la un nivel ridicat al infectărilor cu coronavirus. Săptămâna trecută a marcat o scădere nesemnificativă a cazurilor față de săptămâna precedentă, la un prag de peste 57.000 de infectări.

Practic, în ultimele două săptămâni s-au înregistrat peste 100.000 de cazuri COVID-19, adică mai mult de un sfert din totalul cazurilor raportate de la începutul pandemiei.

Și la nivel global tendința este îngrijorătoare: ne apropiem de pragul de 60 de milioane de îmbolnăviri, iar Europa este pe locul 2 la numărul de cazuri, după America.  

România a înregistrat 57.640 de cazuri noi în intervalul 16-23 noiembrie 2020, reprezentând o uşoară scădere în raport cu săptămâna anterioară, când au fost 58.221 de cazuri. În ultimele două săptămâni, România a avut aproape 116.000 de cazuri, mai mult de un sfert din totalul celor 422.852 de la începutul pandemiei.

De asemenea, săptămâna trecută, pe 18 noiembrie 2020, s-au înregistrat cele mai multe cazuri în 24 de ore, respectiv 10.269, de la debutul pandemiei în România, scrie Agerpres.

Recordul de decese în 24 de ore a fost înregistrat la data de 12 noiembrie 2020, respectiv 203 de cazuri. La nivel mondial, se observă o creştere a numărului de cazuri şi decese în raport cu o săptămână în urmă.

Aproape 4 milioane de teste în România

Până la data de 23 noiembrie 2020, în România au fost confirmate 422.852 cazuri de COVID-19, cu 4.207 infectări mai mult decât în ziua precedentă.

Au fost declaraţi vindecaţi 296.844 de pacienţi, conform raportării Grupului de Comunicare Strategică (GCS) din 23 noiembrie 2020, ora 13.00.

În ultimele 24 de ore, 130 de persoane infectate cu noul coronavirus au murit, numărul total al deceselor în România ajungând la 10.177.

În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 13.685. Dintre acestea, 1.160 erau internate la ATI.

Până la 23 noiembrie, la nivel naţional, au fost prelucrate 3.908.681 de teste privind infecţia cu SARS-CoV-2. Dintre acestea, 9.938 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 7.488 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 2.450 la cerere.

Evoluţia COVID-19 în România în intervalul 16-23 noiembrie 2020: 57.640 de cazuri noi; între 130 şi 186 decese noi pe zi

În intervalul 16-23 noiembrie 2020, numărul cazurilor confirmate pozitiv cu noul coronavirus a crescut până la 422.852, de la 365.212 în 23 noiembrie 2020.

Evoluţia cazurilor în intervalul 16-23 noiembrie 2020, pe zile, a fost următoarea:

  • 16 noiembrie – 4.931 cazuri;
  • 17 noiembrie – 8.262 cazuri;
  • 18 noiembrie – 10.269 cazuri;
  • 19 noiembrie – 10.108;
  • 20 noiembrie – 9.272 cazuri;
  • 21 noiembrie – 9.685;
  • 22 noiembrie – 5.837 cazuri;
  • 23 noiembrie – 4.207 cazuri.

Numărul deceselor la 24 de ore, în intervalul 16-23 noiembrie, a oscilat între 130 şi 186.

Evoluţia pe săptămâni în România

În intervalul 16-23 noiembrie s-a înregistrat un număr de 57.640 de cazuri, în uşoară scădere faţă de săptămâna anterioară.

Evoluţia numărului de cazuri pe săptămâni:

  • 13-20 aprilie (circa 2.300 cazuri);
  • 20-27 aprilie (circa 2.400 cazuri);
  • 27 aprilie-4 mai (circa 2.200 cazuri);
  • 4-11 mai (2.076 cazuri);
  • 11-18 mai (1.448 cazuri);
  • 18-25 mai (1.247 cazuri);
  • 25 mai-1 iunie (1.115 cazuri);
  • 1-8 iunie (1.206 cazuri);
  • 8-15 iunie (1.561 cazuri noi);
  • 15-22 iunie (2.126 cazuri);
  • 22-29 iunie (2.291 cazuri);
  • 29 iunie-6 iulie (2.641 cazuri);
  • 6-13 iulie (3.725 cazuri);
  • 13-20 iulie (5.191 cazuri);
  • 20-27 iulie (7.763 cazuri);
  • 27 iulie-3 august (8.107 cazuri);
  • 3-10 august (8.538 cazuri);
  • 10-17 august (8.647 cazuri);
  • 17-24 august: (8.136 cazuri);
  • 24-31 august (8.210 cazuri);
  • 31 august-7 septembrie (8.357 cazuri);
  • 7-14 septembrie (8.290 cazuri noi);
  • 14-21 septembrie (9.402 cazuri);
  • 21-28 septembrie (10.355 cazuri);
  • 28 septembrie-5 octombrie (13.547 cazuri);
  • 5-12 octombrie (19.861 cazuri);
  • 12-19 octombrie (25.502 cazuri);
  • 19-26 octombrie (29.638 cazuri);
  • 26 octombrie-2 noiembrie (38.212 cazuri);
  • 9-16 noiembrie (58.221);
  • 16-23 noiembrie (57.640).

În privinţa numărului total de decese, situaţia pe săptămâni se prezintă după cum urmează:

  • 13 aprilie – 317;
  • 20 aprilie – 451;
  • 27 aprilie – 631;
  • 4 mai – 803;
  • 11 mai – 972;
  • 18 mai – 1.107;
  • 25 mai – 1.193;
  • 1 iunie – 1.270;
  • 8 iunie – 1.334;
  • 15 iunie – 1.427;
  • 22 iunie – 1.523;
  • 29 iunie – 1.634;
  • 6 iulie – 1.768;
  • 13 iulie – 1.901;
  • 20 iulie – 2.038;
  • 27 iulie – 2.206;
  • 3 august – 2.432;
  • 10 august – 2.729;
  • 17 august – 3.029;
  • 24 august – 3.309;
  • 31 august – 3.621;
  • 7 septembrie – 3.926;
  • 14 septembrie – 4.185;
  • 21 septembrie – 4.458;
  • 28 septembrie – 4.748;
  • 5 octombrie – 5.048;
  • 12 octombrie – 5.467;
  • 19 octombrie – 5.931;
  • 26 octombrie – 6.470;
  • 2 noiembrie – 7.153;
  • 9 noiembrie – 8.009;
  • 16 noiembrie – 9.075;
  • 23 noiembrie – 10.177.

sursa: digi24.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

INSCOP: Majoritatea românilor cred că nu au fost atrase suficiente fonduri europene. Ce spun despre sprijinul UE în pandemie

Publicat

Majoritatea românilor consideră că nu au fost atrase suficiente fonduri europene însă consideră că Uniunea Europeană a ajutat România în combaterea epidemiei de coronavirus, potrivit unui sondaj INSCOP realizat recent.

Conform sondajului național realizat de INSCOP Research, Uniunea Europeană continuă să se bucure de o cotă ridicată de încredere din partea românilor, majoritatea acestora privind cu optimism viitorul construcției europene și considerând că UE a ajutat țara noastră în combaterea epidemiei de coronavirus.

În ceea ce privește concretizarea avantajelor apartenenței la Uniunea Europeană, majoritatea respondenților sunt de părere că România nu a atras suficiente fonduri europene, că este pregătită să facă parte din Spațiul Schengen, transmite INSCOP, într-un comunicat de presă.

Aproape două treimi dintre români (64,1%) susțin ideea că Uniunea Europeană a ajutat România în combaterea epidemiei de coronavirus. Un sfert dintre respondenți (25,8%) își exprimă dezacordul față de această afirmație. 10,1% reprezintă procentul non-răspunsurilor.

Acordul față de afirmația că Uniunea Europeană a ajutat România în combaterea epidemiei de coronavirus este mai ridicat în rândul tinerilor (18-29 de ani) și al persoanelor active (30 – 44 de ani), al salariaților la privat, dar și al celor fără ocupație, al șomerilor și casnicelor, al respondenților care declară că reușesc să aibă tot ce le trebuie, fără să se restrângă de la ceva și al locuitorilor regiunilor Centru și Nord-Est.

56,9% dintre cei intervievați privesc cu optimism viitorul Uniunii Europene, 34,6% declarându-se pesimiști. 8,5% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Manifestă un optimism mai ridicat decât media respondenții cu vârsta între 18 și 29 de ani, respectiv cei până în 44 de ani, respondenții cu studii superioare, elevii și studenții, cei care declară că reușesc să cumpere și unele bunuri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii, cei care reușesc să aibă tot ce le trebuie, fără să se restrângă de la ceva și locuitorii din regiunea de Nord-Vest .

Întrebați dacă România a atras suficiente fonduri europene, majoritatea românilor (62,6%) răspunde negativ. 27,6% sunt de opinie contrarie, în timp ce 9,8% nu știu sau nu răspund.

Consideră că România a atras suficiente fonduri europene mai ales persoanele cu studii primare, cele fără ocupație, șomerii sau casnicele, respectiv persoanele care declară că veniturile nu le ajung nici pentru strictul necesar.

Din populația care consideră că România nu a atras suficiente fonduri europene (62,6%), doar 10,5% este de părere că Uniunea Europeană este de vină, în timp ce marea majoritate (85,9%) identifică România drept cauză a acestei situații. 3,5% dintre respondenți nu știu sau nu răspund la această întrebare.

55% dintre români sunt de părere că România este pregătită să facă parte din Spațiul Schengen, în timp ce 33,9 sunt de părere contrarie și 11,1% nu știu sau nu răspund.

În rândul întreprinzătorilor, patronilor, liber profesioniștilor, al celor care declară că veniturile le ajung pentru un trai decent, dar nu își permit cumpărarea unor bunuri mai scumpe, al locuitorilor regiunilor de Nord-Est și Sud-Muntenia se înregistrează procente mai ridicate decât media de respondenți care sunt de părere că România este pregătită să facă față din Spațiul Schengen.

Un procent de 59,1 dintre români au foarte multă și multă încredere în Uniunea Europeană, în timp ce 48,8% dintre respondenți au foarte multă și multă încredere în Germania, 45,5% în Statele Uniune ale Americii și 42,1% în Franța. 21,3% dintre respondenți au încredere foarte multă și multă în Rusia, iar 20,1% în China.

Sondajul a fost realizat în perioada 17-25 octombrie 2020 de INSCOP Research, volumul eșantionului multi-stratificat, probabilistic fiind de 1500 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,6%, la un grad de încredere de 95%.

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Un sfert dintre românii care muncesc de acasă spun că starea lor emoțională s-a înrăutățit. Studiu

Publicat

Aproape jumătate dintre românii (48%) care muncesc de acasă apreciază faptul că nu mai petrec timp în trafic, însă, pe de altă parte, mai bine de un sfert dintre ei (26%) spun că starea lor emoţională s-a înrăutăţit, reiese din datele unui studiu de specialitate, publicat luni.

Conform cercetării realizate de Reveal Marketing Research, în ceea ce priveşte avantajele resimţite când vine vorba despre „work from home”, 45% dintre cei chestionaţi se bucură de programul de lucru mai flexibil, iar 42% indică drept avantaj major faptul că pot petrece mai mult timp cu familia.

Cu toate acestea, un sfert dintre români simt că nu au intimitate atunci când lucrează, iar 26% dintre ei spun că starea lor emoţională s-a înrăutăţit.

Studiul de specialitate arată că, deşi 79% dintre români, consideră că sunt la fel de eficienţi sau mai eficienţi decât atunci când lucrau de la birou, 44% dintre respondenţi au declarat că muncesc mai multe ore zilnic.

De asemenea, pentru aproape jumătate dintre respondenţi telemunca oferă confort din anumite puncte de vedere, însă 56% din totalul participanţilor la studiu au indicat faptul că nu lucrează într-un mediu potrivit, nu au un birou sau un scaun confortabil, iar 36% consideră că un monitor mai mare le-ar oferi o experienţă de muncă îmbunătăţită.

Datele cercetării de Reveal Marketing Research, realizate pentru LG Electronics în România, arată că aproape jumătate dintre români aleg să lucreze de pe canapea sau la masa din bucătărie, dar specialiştii atenţionează asupra faptului că o poziţie incorectă în faţa laptopului poate fi o povară mare pentru corpul nostru – deşi cei mai mulţi dintre noi sunt conştienţi de acest lucru, tindem să uităm atunci când lucrăm din confortul casei noastre şi cedăm tentaţiei de a lucra de pe canapea.

În plus, experţii menţionează faptul că, pentru a preîntâmpina efectele psihologice negative cât timp lucrăm de acasă, un instrument de refugiu ar fi jocurile video. În acest context, 86% dintre participanţii la studiu au afirmat că gaming-ul îi ajută să se relaxeze în această perioadă.

„Gaming-ul oferă o modalitate rapidă şi uşor accesibilă de a te conecta cu o comunitate şi de a ne exercita spiritul competitiv. Prin intermediul jocurilor online putem rămâne în legătură cu prietenii, persoanele dragi şi chiar să ne facem cunoştinţe noi – pe unu din patru respondenţi gaming-ul l-a ajutat să menţină legătura cu prietenii în perioada pandemiei” susţin specialiştii.

Studiul a fost realizat în octombrie 2020, pe un eşantion de 600 de persoane cu vârsta peste 18 ani, din mediul urban mare, care lucrează parţial sau integral de acasă.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Armata, implicată în campania de vaccinare. MApN a anunțat centrele regionale în care va fi depozitat vaccinul anti-Covid

Publicat

Armata este implicată în Campania de vaccinare anti-Covid. MApN a anunțat luni, într-un comunicat de presă, centrele în care vor fi depozitate vaccinurile, după ce vor ajunge în țară.

”În cadrul şedinţei de luni, 23 noiembrie, cu tema „Campania de vaccinare anti-COVID-19, problemă de securitate naţională” desfăşurată la Palatul Cotroceni şi condusă de Preşedintele României, Klaus Iohannis, a fost subliniat că Ministerul Apărării Naţionale are un rol foarte important de sprijin al efortului interinstituţional în campania de vaccinare anti-COVID-19, revenindu-i responsabilităţi de asigurare, prin structurile de specialitate, a logisticii necesare desfăşurării acestei campanii la nivel naţional.

Vezi și Agenţia Europeană pentru Medicamente a anunțat când ar putea aproba primele vaccinuri împotriva COVID

Au fost identificate centrele de depozitare în condiţii speciale a dozelor de vaccin care necesită condiţii de stocare la temperatura de -80°C, centrul principal fiind Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, iar şase spitale militare de urgenţă (de la Timişoara, Craiova, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi şi Constanţa) au fost desemnate drept centre regionale de depozitare.

Totodată, MApN va asigura transportul dozelor de vaccin cu mijloace terestre şi aeriene, de la sosirea în ţară a acestora către centrele regionale de depozitare şi va sprijini distribuţia către centrele vaccinare din ţară şi echipele de vaccinare cu resursă umană calificată.

În urma şedinţei de coordonare, a reieşit foarte clar că succesul campaniei va depinde nemijlocit de o colaborare foarte bună şi coerentă a tuturor instituţiilor responsabile de elaborarea şi implementarea strategiei de vaccinare. De asemenea a fost subliniat, încă o dată, că partea de comunicare reprezintă aspectul foarte important care asigură îndeplinirea cu succes a misiunii pe care Ministerul Apărării Naţionale şi-a asumat-o în cadrul acestui demers naţional de o importanţă strategică pentru România”, precizează MApN în comunicat.

Klaus Iohannis a anunțat luni că strategia de vaccinare anti-Covid va fi aprobată în perioada imediat următoare, de CSAT.

Președintele a reamintit că din grupurile prioritate la vaccinare fac parte tot personalul din domeniul sănătății, cel din centre rezidențiale și medico-sociale și populația cu risc ridicat și personalul din domenii-cheie, esențiale bunei funcționări a societății.

Vezi LIVE VIDEO: Declarații Klaus Iohannis, despre campania de vaccinare anti-COVID. Precizări oficiale

Potrivit sursei citate, vaccinarea se va face etapizat, în funcție de aprobarea, producția și alocarea de vaccinuri către fiecare țară. Aceasta se va realiza la locul de muncă pentru personalul din domeniul sănătății, centre de vaccinare fixe și mobile, echipe mobile, rețeaua de medici de familie și centre drive-thru pentru celelalte categorii de populație.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate