Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

PNL: O altă ORDONANȚĂ care DEZINCRIMINEAZĂ abateri grave de la Legea finanțelor, publicată de Guvern. OUG vizează cheltuirea banilor publici


Publicat

palatul victoria guvernUna din cele mai riscante decizii ale Guvernului a fost adoptată prin Ordonanța nr. 9, document care a trecut neobservat în scandalul ordonanțelor pe Justiție. Potrivit documentului, sunt suspendate pentru un an prevederi din Legea Finanțelor publice. Astfel, dispare limita maximă de cheltuieli, iar creditele pot fi utilizate în alt scop decât cel aprobat, fără ca nimeni să răspundă.

Efectele suspendării acestor articole: autoritățile – centrale și locale, pot angaja credite fără plafonul maxim la care le costrânge Legea pentru prudență și pot schimba destinația banilor, scrie cursdeguvernare.ro.

Situaţia a fost sesizată sâmbătă şi de parlamentari liberali. Au anunţat că dezincriminarea unor fapte penale prin OUG 13 nu este singulară. Altă ordonanță de urgență dezincriminează modul în care sunt cheltuiți banii din bugetul de stat pe 2017, fără restricții și fără transparență.

Deputații PNL Florin Roman, Eleonora Carmen Hărău şi Virgil Popescu au explicat ce pregătește PSD.

Florin Roman a precizat că reprezentanţii PSD “au venit cu o nouă ordonanţă, de data aceasta nu pe justiţie, ci pe partea economică”.

“Ca membru în Comisia de Buget-Finanţe şi vicepreşedinte al Comisiei de Muncă, vă pot spune că am fost surprinsă să găsesc o ordonanţă dată în 25 ianuarie în acest an, deci aproape în acelaşi timp cu ordonanţa pentru care oamenii stau în stradă, care nu face altceva, la articolul 7 paragraful 2 decât să dezincrimineze abateri grave de la Legea finanţelor publice, Legea 500 din 2002”, a declarat deputatul Carmen Hărău.

OUG 9 a fost publicată în 31 ianuarie în Monitorul Oficial şi include modificări în gestionarea şi cheltuirea banilor publici.

“Este inadminisibil ca lucruri care erau incriminate, în sensul de a nu permite cheltuirea discreţionară a banilor românilor să fie dezincriminată. (…) Legea 500 a finanţelor publice are articole clare, ce prevăd etape şi algoritmi de aprobare a cheltuielilor care se fac, prevăd ca reglările să se facă transparent, în comisie, la parlament, cu rectificări bugetare la vedere, sub sancţiunea unor pedepse penale.

Cele 30 de miliarde lei care au ajuns la Ministerul Dezvoltării, odată aceste prevederi modificate, se pot cheltui discreţionar, fără ca populaţia şi noi, parlamentarii să putem dispune de anexele şi studiile de oportunitate pentru aceşti bani. Vor putea lua calea oricărei destinaţii, fără să putem interveni, credite bugetare şi de angajament. Nu există limită, contor asupra acestor bani. Odată sesizat lucrul acesta în comisie, s-a spus că s-a făcut aşa ceva în bugetele anterioare. Dacă s-a făcut, e foarte grav. Dar eu vă spun că modificarea este una fără precedent”, a mai spus Hărău.

Legea finanțelor publice, parțial suspendată până la 1 ianuarie 2018: Se poate împrumuta oricât, pentru orice și cheltui oricum

Prin OUG 9/2017, Guvernul Grindeanu ia decizia de a suspenda, vreme de aproape un an, câteva articole din Legea finanțelor publice.

Potrivit art. 7 alin (3) din OUG,
„Aplicarea prevederilor art. 4, art. 26 lit. b), art. 28^5, art. 36 şi art. 57 lit. b) referitoare la creditele de angajament din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, se suspendă până la data de 1 ianuarie 2018”.

Cu alte cuvinte, prevederile  art. 4, art. 26 lit. b), art. 28^5, art. 36 şi art. 57 lit. b) referitoare la creditele de angajament nu mai sunt in vigoare pe parcursul anului 2017.

Art. 4 din Legea finanţelor publice are două alineate care se referă la credite de angajament:

(5) Pentru acţiunile multianuale se înscriu în buget, distinct, creditele de angajament şi creditele bugetare.
(6) În vederea realizării acţiunilor multianuale ordonatorii de credite încheie angajamente legale, în limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv.

Efecte:

– Guvernul suspendă în 2017 limita maximă de cheltuieli. Permite utilizarea creditelor în alte scopuri decât cel aprobat, fără răspunderea celui vinovat.

– Art.26 – Legile bugetare cuprind:

lit.b) la cheltuieli, creditele bugetare determinate de autorizările conţinute în legi specifice, în structura funcţională şi economică a acestora;

Cu alte cuvinte, se pot angaja credite și fără autorizările conținute de legi specifice.

– Art. 28 – Proiectele legilor bugetare anuale şi ale bugetelor se elaborează de către Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, pe baza:

e) propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite;

Cu alte cuvinte, nu mai este nevoie de detalierea cheltuielilor pentru ca Guvernul să aprobe proiectul de buget

– Art. 36 (1) Bugetele se aprobă de Parlament pe ansamblu, pe părţi, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum şi alineate, după caz, şi pe ordonatorii principali de credite, pentru anul bugetar, precum şi creditele de angajament pentru acţiuni multianuale.

(2) Estimările pentru următorii 3 ani reprezintă informaţii privind necesarul de finanţare pe termen mediu şi nu vor face obiectul autorizării pentru anii bugetari respectivi.

Art. 57. – Conturile anuale de execuţie a bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, ale ordonatorilor de credite, inclusiv anexele acestora, vor cuprinde:

b) la cheltuieli: credite bugetare iniţiale; credite bugetare definitive; plăţi efectuate.

Poziția Oficială a MFP

Într-un comunicat emis duminică seară, Ministerul Fianțelor precizează:

„Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.9/2017 respectă întocmai exigențele celor două legi menționate anterior și suspendă doar obligația de evidențiere formală a creditelor de angajament aferente programelor anuale. Trebuie precizat faptul că atât bugetul pentru 2016, elaborat de guvernul trecut, cât și bugetul pentru anul 2017, dezbătut astăzi, au fost redactate în aceste condiții.

Pentru asigurarea derulării în bune condiții a contractelor multianuale pentru realizarea obiectivelor de investiții în infrastructură, comisiile reunite au adoptat următorul amendament:

”Pentru anul 2017, angajarea cheltuielilor pentru finanțarea acțiunilor anuale se face în limita creditelor bugetare aprobate, cu excepția acțiunilor pentru care prezenta lege prevede distinct credite de angajament”.

De asemenea, pentru clarificarea prevederilor specifice legilor bugetare și pentru eliminarea oricărei posibilități de interpretare, comisiile reunite au adoptat următorul amendament, care precizează în mod expres că se menține răspunderea în fața legii pentru cheltuirea banului public:

”În anul 2017 prevederile alineatelor (1), (2), (3) și (4) ale Art. 4 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, se aplică de către toate instituțiile și autoritățile publice”.

În cadrul dezbaterilor, reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice au susținut amendarea proiectului Legii bugetului de stat cu cele două amendamente”.

Alocarea la PNDL: Peste 6,6 miliarde euro în ”pixul” unui singur om

Cui folosește suspendarea unor articole din Legea finanțelor Publice: în primul rând vicepremierului Sevil Shhaideh, al cărui minister este beneficiar a 30 de miliarde de lei – „credite de angajament” pentru PNDL-ul inventat de Liviu Dragnea.

Finanţarea proiectelor din PNDL urmează trasee birocratice pe care se poate pierde urma celor care sunt prevăzute în proiectul de buget pe 2017 al Ministerului Dezvoltării Regionale Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE).

PNDL este un program multi-anual de investiții, care cuprinde oficial 9.500 de obiective, de la drumuri şi reţele locale de alimentare cu apă, până la creşe.

În ciuda caracterului multi-anual, toate cele 30 de miliarde de lei sunt alocate pentru 2017 în „Sinteza politicilor si a programelor bugetare finanţate prin buget”, la capitolul PNDL.

sursa: cursdeguvernare.ro, PNL



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

FOTO Tânără din Alba Iulia, locul I la un concurs internațional de micropigmentare. Va reprezenta România în finală, la Istanbul

Publicat

Andreea Susan, o tânără din Alba Iulia, a reușit să obțină locul I la categoria microblading în cadrul concursului internațional de micropigmentare WULOP. Aceasta va reprezenta România la finala concursului, ce va avea loc între 5 și 9 noiembrie, în Istanbul. 

În perioada 16 – 19 octombrie, la București a fost organizată prima ediție a concursului international de micropigmentare WULOP, campionat pe modele umane, din cadrul PMU EEC (Est European Conference), la care au participat numeroase artiste din România și nu numai.

Fiecare concurentă a venit cu un bagaj imens de emoții și speranțe. Pe tot parcursul zilei de competiție, participantele au fost împărțite pe grupe și au avut de creat sprâncene în diferite tehnici pentru modelele lor, eyeliner pleoape și înfrumusețare buze.

La finalul zilei, clasamentul a fost foarte strâns, însă reprezentanta orașului Alba Iulia, Andreea Susan, trainer în cadrul Academiei Elena Copăceanu, s-a clasat pe locul I la categoria microblading, reconstrucție sprâncene fir cu fir – tehnica manuală.

Finala se apropie cu pași repezi. Curând va avea loc încă un eveniment important din cadrul dermopigmentării, un eveniment unic ce se va desfășura între 5 și 9 noiembrie în Istanbul.

Andreea Susan face parte din echipa României, formată din cele patru finaliste pe fiecare categorie de concurs, ce va reprezenta cu mândrie țara noastră în finala Campionatului WULOP. Le urăm succes și sperăm că se vor întoarce victorioase!

Pe lângă micropigmentare, Andreea Susan este pasionată și de makeup; în ultimii doi ani ea a format și a inspirat pasiune, în salonul ei din Alba Iulia: 12 grupe de fete care își doresc să îi calce pe urme și care visează la rândul lor ca într-o zi să pună bazele propriei afaceri, așa cum a făcut-o și Andreea.

Ne-a împărtășit și secretul ei: Multă muncă, pasiune și respect petru ceea ce face, dar și pentru clientele care îi trec pragul.

Citeste mai mult
Publicitate

BLAJ

FOTO: Parcul Veza din Blaj a fost modernizat. Lucrările de 4,1 milioane lei sunt finalizate. Când va fi deschis publicului

Publicat

Lucrările de amenajare a Parcului Veza din Blaj au fost finalizate, iar locația va fi deschisă după 15 noiembrie, a anunțat primarul Gheorghe Valentin Rotar.

Investiția a fost de 41,1 milioane lei, din fonduri europene.

Amenajarea Parcului Veza a vizat reconversia și refuncționalizarea terenurilor din zonă, prin modernizarea a circa 9.000 mp și crearea unei zone publice de agrement și recreere în cartierul Veza.

Întreaga zonă a fost reamenajată într-o manieră modernă, eco-eficientă și protectivă, accesibilă publicului larg, cele mai importante obiective fiind: fântâna arteziană, alei pietonale, skatepark, dotarea cu mobilier specific pentru parc, spații verzi complet reamenajate, sistem de iluminat și supraveghere, sistem de irigații automatizat, racorduri la toate utilitățile necesare, grupuri sanitare, precizează primarul.

Parcul Veza este o lucrare de investiție importantă, care mărește suprafața spațiului verde al municipiului Blaj și care face parte dintr-un complex de proiecte, un adevărat puzzle investițional, ce vor face ca baza sportivă și zona de la Veza să devină una dintre cele mai moderne din Transilvania, potrivit sursei citate.

Obiectivul a fost finanțat în cadrul Programului Operațional Regional 2014 -2020 – Axa prioritară 5, proiectul fiind în valoare de 4.175.741, 56 lei, cu denumirea „ Amenajarea unui spațiu verde în incinta imobilului înscris în CF.nr.77.100 – Parc Veza Blaj”.

Lucrările de amenajare a Parcului Veza au fost încheiate în această săptămână. Urmează recepția recepției lucrărilor și apoi deschiderea parcului pentru public, care se va produce după data de 15 noiembrie.

”În zona Parcului Veza urmează reabilitarea și modernizarea stadionului CIL, prin lucrări care au în vedere regazonarea suprafeței de joc, montarea unei instalații automatizate pentru irigare și amenajarea unei tribune, lucrare estimată a fi finalizată în anul 2021, construirea Sălii Polivalente, a cărei finalizare este estimată la finalul anului 2021, a hotelului pentru sportivi, proiect aflat în portofoliul Companiei Naționale de Investiții, cu finalizare pentru anul 2023 și amenajarea falezei râului Târnava Mare pentru accesul pietonal, zonă de promenadă și piste de biciclete, proiect estimat a fi finanțat până în anul 2024.

Sunt proiecte îndrăznețe, perfect realizabile, care continuă politica de investiții durabile, astfel încât să ne apropiem și mai mult de orașul european pe care ni-l dorim cu toții!”, menționează primarul Blajului.

sursă foto: Facebook (Gheorghe Valentin Rotar)

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Tarifele pentru telefonie fixă scad cu 30% de la 1 noiembrie 2020. Toți operatorii sunt obligați să aplice noua reglementare

Publicat

Tarifele pentru terminarea apelurilor fixe vor scădea începând cu data de 1 noiembrie 2020, iar operatorii din piaţă sunt obligați să aplice un tarif maxim de 0,098 eurocenţi/minut, informează Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

„Începând cu data de 1 noiembrie 2020 intră în vigoare reducerea cu 30% a tarifului maxim de terminare a apelurilor la puncte fixe impusă de ANCOM, noul tarif maxim fiind plafonat la 0,098 eurocenţi/minut.

Măsura de reglementare a Autorităţii se aplică acordurilor de interconectare cu operatorii de telefonie fixă cu putere semnificativă de piaţă, urmând să fie reflectată în preţul plătit de utilizatorii finali în funcţie de politicile comerciale ale fiecărui operator”, precizează ANCOM pe siteul instituției.

Noul tarif maximal se va aplica în cazul apelurilor naţionale, apelurilor iniţiate din Spaţiul Economic European (SEE), precum şi în cazul apelurilor iniţiate din reţele din afara SEE, dacă acordurile internaţionale în vigoare nu permit instituirea unui regim diferit de tarifare.

Până la 1 noiembrie 2020, tariful a fost plafonat la 0,14 eurocenţi/minut

Începând cu data de 1 aprilie 2014, tariful maxim de terminare a apelurilor la puncte fixe a fost plafonat de ANCOM la 0,14 eurocenţi/minut pe baza unui model de calculaţie a costurilor de tip LRIC pur, menit să asigure obiectivele de promovare a concurenţei, maximizare a beneficiilor consumatorilor şi stimulare a investiţiilor eficiente, cu respectarea metodologiei armonizate prevăzute în Recomandarea 2009/396/CE.

Potrivit sursei citate, reglementarea Autorităţii privind stabilirea tarifului maxim de 0,098 eurocenţi/minut pentru terminarea apelurilor la puncte fixe a urmat procesul de consultare europeană, fiind comunicată în data de 3 august 2020 Comisiei Europene (CE), OAREC şi autorităţilor naţionale de reglementare din celelalte state membre ale Uniunii Europene.

În prezent, Directiva (UE) 2018/1972 prevede instituirea de tarife maxime de terminare a apelurilor la puncte mobile, respectiv la puncte fixe, unice la nivelul Uniunii Europene (UE), până cel târziu la 31 decembrie 2020.

În acest sens, în perioada 25 august – 22 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat pentru consultare publică proiectul actului de implementare a eurotarifului.

Tariful maxim pentru terminarea apelurilor la puncte fixe

Din 1 noiembrie 2020, operatorii de telefonie fixă desemnați de ANCOM ca având putere semnificativă de piață vor putea aplica un tarif de maxim 0,098 eurocenți/minut în cazul apelurilor naționale, apelurilor inițiate din Spațiul Economic European (SEE), precum și în cazul apelurilor inițiate din rețele din afara SEE, dacă acordurile internaționale în vigoare nu permit instituirea unui regim diferit de tarifare. Lista operatorilor de telefonie fixă cărora li se vor aplica măsurile de reglementare poate fi consultată aici, iar deciziile de reglementare emise de ANCOM sunt accesibile aici.
În prezent, Directiva (UE) 2018/1972 prevede instituirea de tarife maxime de terminare a apelurilor la puncte mobile, respectiv la puncte fixe, unice la nivelul Uniunii Europene, până cel târziu la 31 decembrie 2020. În acest sens, în perioada 25 august – 22 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat pentru consultare publică proiectul actului de implementare a eurotarifului.

Determinarea noului tarif

Tariful maxim de terminare a apelurilor la puncte fixe a fost plafonat de ANCOM la 0,14 eurocenți/minut pe baza unui model de calculație a costurilor de tip LRIC pur, menit să asigure obiectivele de promovare a concurenţei, maximizare a beneficiilor consumatorilor şi stimulare a investiţiilor eficiente, cu respectarea metodologiei armonizate prevăzute în Recomandarea 2009/396/CE.
Scăderea tarifului până la 0,098 eurocenți/minut adoptată de ANCOM a fost determinată în urma actualizării mai multor parametri ai modelului de calculaţie a costurilor utilizat anterior, precum și a costului capitalului.

Cadrul de reglementare

Reglementarea ANCOM privind stabilirea tarifului maxim de 0,098 eurocenți/minut pentru terminarea apelurilor la puncte fixe a urmat procesul de consultare europeană, fiind comunicată în data de 3 august 2020 Comisiei Europene, OAREC şi autorităţilor naţionale de reglementare din celelalte state membre ale Uniunii Europene. În urma validării, măsura poate intra în vigoare la 1 noiembrie 2020.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Metalul foarte rar care se găsește la 35 de kilometri de Alba Iulia. Doar două țări din Europa îl au

Publicat

Puține țări se pot lăuda cu resursele naturale pe care România le deține. Pe lângă aur sau argint, în subsolul țării noastre se găsește și telur, un material rar folosit la fabricarea învelișului bombelor atomice, în industria aero-spațială și în cea energetică. România, alături de Suedia, sunt singurele ţari din Europa cu potenţial natural în domeniu.

Telurul este un metal rar folosit la fabricarea învelişului bombelor atomice, în industria aero-spaţială şi în cea energetică.  Telurul a fost descoperit în România, în secolul al XVIII-lea, la mina Faţa Băii de lângă Zlatna.

„Aici este o concentrație excepțională de aur, argint, telur, deci telurururi de aur și argint cum nu se găsește niciunde în Europa și în foarte puține locuri din lume”, declara Gheorghe Popescu, profesor de geologie.

Pe glob, doar marile puteri, China, SUA, Canada şi Australia deţin resurse naturale de telur, iar în Europa acest metal se găseşte numai în România şi în Suedia. Anul trecut, Comisia Europeană l-a clasat ca „metal critic”, adică foarte valoros şi greu de obţinut, în contextul creşterii cererii în industria energetică, aero-spaţială, militară şi IT. Necesarul, anual, de telur este de 500 de tone, iar estimările arată că, în anul 2020, cererea s-ar putea dubla.

„Ca rezerve în lume, putem spune că suntem un pol al telurului. Celălalt este în China. Diferenţa este că ei au zăcământul la sute de metri sub pământ şi trebuie scos, pe când noi îl avem la suprafaţă, în toate zonele în care s-a extras aur, inclusiv Roşia Montană. Zăcămintele de telur le însoţesc pe cele de aur şi de argint. Toate minele care au scos aur, la separare au aruncat telurul în halde, pentru că nu prezenta interes tehnologic la acea vreme, era un rebut. Acum este la îndemînă pentru exploatare, e la suprafaţă, nu trebuie să săpăm după el. Am depus studiul meu la Agenţia Naţională pentru Resurse Naturale în ideea de a demara exploatarea. Mi s-a spus că nu se poate deocamdată”, declara geologul prof. dr. Gheorghe Popescu de la Universitatea Bucureşti.

În timp ce marile puteri sunt preocupate să îşi securizeze zăcămintele, România a cedat, de mai bine de cinsprezece ani, cele mai importante resurse de telur companiilor canadiene, Deva Gold şi Roşia Montană Gold Corporation. Canadienii au intrat în controlul zacamintelor bogate telur, aur şi argint în anul 1997, atunci când s-au asociat cu compania de stat Minvest Deva şi au obţinut accesul la perimetrele sale „Certej-Săcărâmb” şi „Roşia Montană-Bucium”.

Singurele zăcăminte de aur, argint și telur care nu a fost concesionate canadienilor sunt cele de la Baia de Arieș și Zlatna. Însă niciunul dintre acestea nu mai poate fi exploatat pe motiv că au fost închise de Guvern. Zăcământul de la Baia de Arieș, al doilea ca importanță după Săcărâmb după conținuturile de aur, argint și telur, a fost închis de Guvern în anul 2004, în urma unor lucrări ce au costat 8 milioane de euro. Motivul oficial a fost că mina devenise nerentabilă. Mineri și geologii de la Baia de Arieș consideră însă că mineritul putea continua.

Mina Zlatna, unde a fost descoperit telurul, a fost închisă în anul 2004, în urma unor lucrări în valoare de peste 4 milioane de euro, pentru că era nerentabilă. Și aici, ca și la Baia de Arieș, foștii lucrători cred că mineritul putea continua.

În timp ce în România resursele strategice de telur nu mai sunt exploatate, Suedia, cealaltă ţară europeană cu potenţial natural în domeniu, a deschis în anul 2012 o mină de aur şi telur la Kankberg.

 

sursa: digi24.ro, adevărul.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate