Poliția Română avertizează asupra fraudelor prin telefon. Cum funcționează vishing-ul și ce date nu trebuie să oferi niciodată

Poliția Română avertizează asupra intensificării tentativelor de fraudă prin apeluri telefonice, cunoscute sub denumirea de „vishing”. Infractorii se prezintă drept angajați ai unor bănci, instituții financiare sau autorități și încearcă să obțină parole, coduri OTP, date ale cardului ori acces la telefonul sau calculatorul victimei. În unele cazuri, numărul afișat pe ecran poate părea chiar unul oficial, printr-o tehnică numită „Caller ID Spoofing”.

Direcția de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române a implementat măsuri pentru limitarea fenomenului, în condițiile în care fraudele telefonice sunt tot mai frecvente și folosesc tehnici sofisticate de manipulare.

42% dintre incidentele raportate la Directoratul Național de Securitate Cibernetică în prima jumătate a anului 2026 au fost fraude prin telefon – vishing. Alte 14% au fost fraude de tip phishing, iar 13% fraude prin SMS, cunoscute sub denumirea de smishing.

Publicitate

În aceeași perioadă, structurile de investigații criminale ale Poliției Române au înregistrat aproximativ 15.000 de dosare penale privind infracțiuni informatice și împotriva sistemelor informatice.

Ce este vishing-ul și cum funcționează frauda

Vishing-ul – prescurtare de la „voice phishing” – este o formă de fraudă în care atacatorii folosesc apelurile telefonice pentru a obține de la victime informații confidențiale sau pentru a le determina să efectueze anumite operațiuni financiare.

Spre deosebire de atacurile informatice clasice, care urmăresc exploatarea unor vulnerabilități tehnice ale sistemelor, vishing-ul se bazează în principal pe inginerie socială.

Infractorii încearcă să manipuleze victima astfel încât aceasta să ofere voluntar informațiile necesare pentru compromiterea conturilor sale.

Scenariile sunt construite pentru a crea panică, presiune și sentimentul că problema trebuie rezolvată imediat.

Escrocii se dau drept angajați ai băncilor sau ai autorităților

Potrivit Poliției Române, victimele sunt contactate frecvent de persoane care pretind că sunt reprezentanți ai:

• unei bănci;
• unei instituții financiare;
• unui departament antifraudă sau de securitate;
• unei companii de procesare a plăților;
• unei autorități publice.

Convorbirile pot fi purtate într-o manieră profesionistă, iar atacatorii folosesc adesea terminologie bancară pentru a crea impresia că apelul este legitim.

Unele apeluri sunt în limba engleză, dar Poliția Română semnalează și situații în care escrocii discută în limba română.

„A fost detectată o tranzacție suspectă”. Scenariile folosite de infractori

Unul dintre cele mai frecvente scenarii este presupusa identificare a unei probleme de securitate la contul victimei.

Escrocul poate susține că banca a observat:

• o tranzacție suspectă;
• o autentificare dintr-o altă țară;
• modificarea neautorizată a datelor contului;
• asocierea unui dispozitiv necunoscut;
• un presupus atac cibernetic;
• o încercare de transfer al banilor.

În alte cazuri, persoanei i se spune că anumite operațiuni au fost blocate temporar și că trebuie să-și „confirme identitatea” pentru a evita pierderea banilor.

Scopul este același: victima trebuie determinată să acționeze rapid, înainte să verifice dacă apelul este autentic.

Numărul de telefon afișat poate fi falsificat

Una dintre tehnicile care fac aceste fraude mai credibile este Caller ID Spoofing, adică falsificarea identității apelantului.

Prin intermediul tehnologiei VoIP, infractorii pot face ca pe ecranul telefonului victimei să apară un număr diferit de cel de pe care este inițiat în realitate apelul.

Numărul afișat poate părea din România, dintr-o altă țară a Uniunii Europene sau chiar poate semăna cu cel al unei bănci ori instituții.

Apelul poate fi, în realitate, inițiat din orice parte a lumii.

Din acest motiv, simplul fapt că pe ecran apare un număr cunoscut sau aparent oficial nu reprezintă o garanție că interlocutorul este cine pretinde că este.

Infractorii pot lucra în echipe pentru a câștiga încrederea victimei

Poliția Română atrage atenția că fraudele pot fi organizate de grupuri în care fiecare participant are un rol.

O persoană poate adopta un ton alarmist și poate insista asupra riscului ca victima să își piardă imediat banii.

Ulterior, un alt participant poate interveni într-o manieră calmă și se poate prezenta drept „specialist în securitate”, „consultant bancar” sau reprezentant al unei instituții care poate rezolva problema.

Alternarea dintre presiune și aparenta oferire de ajutor urmărește reducerea capacității victimei de a analiza critic ceea ce i se spune.

Ce date încearcă să obțină escrocii

Scopul final este, de regulă, obținerea accesului la conturile bancare sau la dispozitivele victimei.

Infractorii pot cere:

• codurile OTP primite prin SMS;
• coduri generate de aplicațiile de autentificare;
• parola aplicației de internet sau mobile banking;
• codul PIN;
• numărul complet al cardului;
• data expirării cardului;
• codul CVV/CVC;
• aprobarea unor notificări sau tranzacții în aplicația bancară.

Victimei i se poate spune că aceste informații sunt necesare pentru „anularea” unei tranzacții, blocarea unui atac sau securizarea contului.

În realitate, informațiile pot fi utilizate chiar pentru autorizarea tranzacțiilor frauduloase.

Mare atenție la aplicațiile de control la distanță

O altă metodă utilizată în fraudele telefonice este convingerea victimei să instaleze pe telefon sau pe calculator o aplicație de acces la distanță.

Sub pretextul că oferă suport tehnic, atacatorul poate solicita instalarea unui program prin care să poată vedea sau controla dispozitivul victimei.

După obținerea accesului, infractorii pot urmări datele introduse, pot accesa anumite aplicații și pot încerca efectuarea unor operațiuni financiare.

Poliția Română și DNSC recomandă să nu fie instalate aplicații de control la distanță la solicitarea unei persoane necunoscute care contactează utilizatorul telefonic.

Mesaje trimise înainte de apel pentru ca frauda să pară reală

Atacatorii folosesc și tehnici prin care pregătesc victima înainte de apel.

În unele cazuri, persoana primește mai întâi un SMS care pare trimis de bancă și prin care este informată că urmează să fie contactată de „departamentul de securitate”.

Apelul primit ulterior pare astfel mult mai credibil.

Escrocii pot cunoaște deja anumite informații despre victimă, precum:

• numele;
• adresa de e-mail;
• numărul de telefon;
• alte informații personale disponibile în surse publice sau provenite din breșe de date.

Faptul că interlocutorul cunoaște aceste date nu înseamnă că este reprezentantul unei instituții legitime.

Poliția Română: Banca nu vă cere telefonic parole sau coduri OTP

Poliția avertizează că instituțiile financiare legitime nu solicită telefonic parolele personale, codurile PIN, codurile OTP sau datele complete ale cardului pentru a „proteja” contul.

De asemenea, un reprezentant legitim al unei instituții financiare nu ar trebui să ceară clientului să transfere economiile într-un așa-numit „cont sigur”.

O solicitare de acest tip este un indiciu major că persoana se află în fața unei tentative de fraudă.

La fel de suspectă este cererea de instalare a unei aplicații prin care interlocutorul să primească acces de la distanță la telefon sau calculator.

Ce trebuie să faci dacă primești un apel suspect

Poliția Română recomandă ca utilizatorii să respecte câteva reguli simple de securitate:

• nu comunica niciodată telefonic parolele, codurile PIN sau codurile OTP;
• nu oferi numărul complet al cardului și codul CVV/CVC;
• nu aproba în aplicația bancară tranzacții pe care nu le-ai inițiat;
• nu instala aplicații de acces la distanță la cererea interlocutorului;
• întrerupe apelul dacă persoana pune presiune și cere acțiuni urgente;
• contactează banca folosind numărul oficial afișat pe site-ul instituției sau pe card;
• activează alertele pentru tranzacții și mecanismele suplimentare de securitate;
• discută despre aceste fraude cu membrii familiei, în special cu persoanele vârstnice.

Nu suna înapoi folosind indicațiile primite de la escroc

Dacă interlocutorul susține că sună din partea unei bănci sau autorități, cea mai sigură metodă de verificare este întreruperea convorbirii.

Instituția trebuie contactată separat, folosind datele publicate pe site-ul său oficial sau numărul înscris pe cardul bancar.

Nu trebuie utilizat un număr furnizat chiar de persoana care a inițiat apelul suspect.

Ce faci dacă ai oferit deja date bancare

Dacă victima a transmis date bancare, a oferit coduri de autentificare sau a aprobat o tranzacție suspectă, reacția trebuie să fie rapidă.

Primul pas este contactarea imediată a băncii pentru blocarea cardurilor, conturilor sau tranzacțiilor, după caz.

Parolele conturilor compromise trebuie schimbate, iar incidentele trebuie sesizate autorităților.

DNSC recomandă raportarea incidentelor de securitate cibernetică prin canalele oficiale ale instituției, iar fraudele și tentativele de înșelăciune pot fi sesizate Poliției Române.

Vishing-ul, pe primul loc între fraudele raportate în 2026

Amploarea fenomenului este evidențiată de datele pentru primele șase luni ale anului.

Potrivit informațiilor prezentate de DNSC, 42% dintre incidentele raportate în prima jumătate a anului 2026 au fost fraude telefonice de tip vishing. Phishing-ul a reprezentat 14%, iar fraudele prin SMS – 13%.

La nivelul structurilor Poliției Române care investighează infracțiunile informatice au fost înregistrate aproximativ 15.000 de dosare penale în prima jumătate a anului 2026.

La sfârșitul lunii iunie, aproximativ 72.000 de dosare se aflau încă în curs de soluționare, după ce la începutul anului erau înregistrate circa 67.000.

Datele arată că telefonul a devenit unul dintre principalele instrumente prin care infractorii încearcă să exploateze încrederea, teama și graba victimelor.

Regula esențială rămâne simplă: dacă un apelant cere coduri, parole, transferuri urgente sau acces la dispozitiv, convorbirea trebuie întreruptă, iar instituția invocată trebuie contactată separat, prin canalele sale oficiale.