Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Președintele Blocului Național Sindical: „Revoluția fiscală” a scăzut veniturile a aproape 1,2 milioane de români


Publicat

Aproximativ 1,2 milioane de lucrători au venituri diminuate prin aplicarea Ordonanței de Urgență nr. 79/2017 privind modificarea Codului Fiscal, iar alţi aproape 609.000 sunt expuşi riscului de diminuare, a declarat, luni, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, într-o conferinţă de specialitate.

„Impactul <revoluţiei fiscale> a atins în mod direct 1,2 milioane de lucrători şi pune în risc încă 608.781 de salariaţi. Pe aceşti 608.781 de salariaţi în general îi regăsiţi prin companii multinaţionale, prin companii mijlocii şi mari. Ceilalţi 1,2 milioane de salariaţi o să-i regăsiţi preponderent în întreprinderi mici, întreprinderi mijlocii. Evident, aceasta este o zonă în care lucrătorii au deja restricţii în a se organiza, a se reprezenta şi, în plus, aşa cum atrăgeam atenţia încă din toamna anului trecut, era imposibil ca Inspecţia Muncii să poată să ajungă să monitorizeze, să supravegheze şi să stimuleze 500 şi ceva de mii de angajatori din România ca să respecte recomandările politicienilor”, a spus Dumitru Costin.

Conform datelor BNS, 1.135.418 salariaţi au înregistrat, în martie 2018 faţă de noiembrie 2017, reduceri ale veniturilor salariale nete, din care: 169.440 – salariaţi au suportat integral transferul sarcinii contribuţiilor, iar 965.978 salariaţi au suportat parţial transferul sarcinii contribuţiilor.

Alți 608.781 salariaţi au primit compensarea transferului sub formă de bonusuri, contractele lor de muncă au rămas însă neschimbate în ceea ce priveşte salariul de bază brut, ca urmare angajatorul poate decide oricând unilateral diminuarea sau stoparea acestor forme de remunerare.

Potrivit BNS, la 31 martie 2018, doar aproape jumătate dintre angajatorii din mediul economic din România au operat modificări ale contractelor individuale de muncă în vederea compensării transferului sarcinii contribuţiilor sociale de la angajator la angajat. De asemenea, 24% dintre angajatorii activi nu au operat nicio modificare a contractelor individuale de muncă, nici măcar pentru un singur contract.

Dumitru Costin susţine că, pentru mediul economic, conform datelor furnizate de Inspecţia Muncii, rezultatul revoluţiei fiscale a însemnat că 1.744.199 de contracte de muncă au salarii nete contractuale diminuate, 44% din contractele individuale de muncă (cu timp complet sau timp parţial) au suferit modificări ale salariului ca urmare a modificării salariului minim, iar 26% dintre contractele de muncă au înregistrat creşteri de cel puţin 20%, în intervalul 1 ianuarie – 31 martie 2018. Acestea sunt contracte ale unor persoane al căror salariu net a fost cel puţin menţinut la valoarea din luna decembrie 2017.

17% dintre contractele de muncă înregistrate în Revisal au rămas nemodificate în perioada vizată, respectiv 1 ianuarie 2018 – 31 martie 2018, iar 13% dintre contracte au înregistrat modificări salariale, însă acestea au fost mai mici decât 20% şi, ca urmare, venitul net în cazul acestor contracte a fost diminuat.

De asemenea, datele prezentate de organizaţie arată că, dacă în decembrie 2018 raportul între salariul minim şi salariul de bază median din contractele individuale de muncă era de 80%, în martie 2018 acest raport a ajuns la 95%.

Dumitru Costin a atras atenţia asupra faptului că bugetul public consolidat, conform Programului de Convergenţă 2018, pierde 2,38 miliarde de lei, în 2018, ca efect al aplicării OUG 79/2017.

Bugetul asigurărilor sociale nu este echilibrat nici după transferul sarcinii contribuţiilor sociale, fondul unic de asigurări de sănătate înregistrează la 5 luni un deficit mai mare decât întreg anul 2017. Ceea ce bugetul de stat încasa ca impozit pe venit şi transfera ca subvenţie este acum încasat direct sub formă de contribuţii, bugetul de stat suportând însă o pierdere substanţială a veniturilor din impozit pe venit”, a explicat acesta.

Costin a adăugat că nici în ceea ce priveşte evaziunea fiscală nu se pot observa îmbunătăţiri ale situaţiei anterioare anului 2018. Conform datelor publicate de ANAF, primele 90 de companii care împreună adunau mai mult de 50% din datoriile restante la bugetele de asigurări sociale au continuat să acumuleze datorii. La 31 martie 2018, datoriile acumulate de acestea erau cu 0,3% mai mari decât la 30 septembrie 2017, peste jumătate din aceste companii sunt deja în faliment, în timp ce 25% din acestea sunt în stare de insolvenţă.

În plus, conform datelor comunicate de ANAF, numărul angajatorilor care au depus declaraţii fiscale pentru impozit pe venit şi contribuţii sociale a fost în luna martie 2018 cu peste 3% mai mic faţă de noiembrie 2017, situaţia fiind aceeaşi în februarie 2018 raportat la noiembrie 2017.

Reprezentantul BNS a menţionat că, în aceeaşi perioadă, numărul angajatorilor activi din mediul economic, cei înregistraţi în mediul economic, era la 31 martie 2018 cu peste 7% mai mare decât numărul angajatorilor ce depun declaraţii fiscale pentru veniturile salariale. Aceasta, în condiţiile în care în baza de date a ANAF sunt cuprinşi şi angajatorii instituţii publice. Din comparaţia acestor date, se poate concluziona că la 31 martie 2018 aproximativ 50.000 de angajatori activi nu depuneau declaraţii fiscale pentru salariaţii proprii.

În opinia liderului sindical, OUG „este ascunsă în Parlament” şi nu a intrat în dezbatere „pentru a o feri de posibile intervenţii la Curtea Constituţională”.

„Suntem pregătiţi în orice moment să atacăm acest document care, în opinia noastră, este un document toxic şi e toxic nu numai din cauza faptului că discutăm de mai bine de un milion de indivizi salariaţi din România care au avut de suferit, ci şi din cauza faptului că această aşa-zisă reformă fiscală continuă să încalce brutal un tratat european, continuă să încalce brutal o convenţie a Organizaţiei Internaţionale a Muncii – Convenţia 102 – ratificată de România”, a subliniat Costin.

sursa: hotnews.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

  1. phobos

    marți, 10.07.2018 at 11:05

    1.2 fraieresteni care au votat cu stomacul ca de obicei, si care voteaza aceiasi hoti de 29 de ani.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ADMINISTRATIE

Ultrajul asupra unui polițist local, tratat la fel ca cel asupra unui polițist MAI. Implicațiile unei decizii a Înaltei Curți

Publicat

Ultrajul asupra unui polițist local va fi tratat la fel ca ultrajul asupra unui polițist din MAI. Este concluzia care se poate desprinde dintr-o decizie a Curții Supreme, care a judecat o asemenea speță și a dat o soluție în consecință. 

Practic instanța a judecat cazul unui polițist local bătut de proprietarul unei mașini la a cărei ridicare de pe domeniul public participa acesta, în timpul serviciului. 

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ)- Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr.19/ 22.06.2020  a  admis  sesizarea formulată de Curtea de Apel Oradea – Secţia penală şi pentru cauze cu minori în dosarul nr.13613/271/2018 și în consecință a stabilit că:

În interpretarea dispoziţiilor art.257 alin.(4) din Codul penal, noţiunea de „poliţist” are în vedere şi persoana care exercită funcţia de poliţist local în temeiul Legii poliţiei locale nr. 155/2010.

Decizia ÎCCJ nr. 19/ 22.06.2020 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 874/24.09.2020  și menţionăm faptul că, potrivit  art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală, dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanţa care a solicitat dezlegarea de la data pronunţării deciziei, iar pentru celelalte instanţe, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I (adică de la data de 24.09.2020).

Ce a declanşat litigiul principal în discuţie?

Prin Sentința penală nr. 1.247/18.10.2019 a Judecătoriei Oradea a fost condamnat inculpatul T.A.G. la 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj prevăzute de art. 257 alin. (1) raportat la art. 193 alin. (1) din Codul penal.

În baza art. 83 alin. (1) și art. 84 alin. (1) din Codul penal s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani de la data rămânerii definitive a sentinței.

În baza art. 85 alin. (1) din Codul penal s-a dispus ca inculpatul să respecte, pe durata termenului de supraveghere, următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 86 alin. (1) din Codul penal, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c)-e) din Codul penal se comunică Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor.

În baza art. 404 alin. (3) din Codul de procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.

În baza art. 397 alin. (1), art. 19 și art. 25 alin. (1) din Codul de procedură penală raportat la art. 1.357 din Codul civil a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.000 euro daune morale în echivalent în lei la data plății în favoarea părții civile F.A.I.

În baza art. 274 alin. (1) din Codul de procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Prima instanță a reținut în fapt că, la data de 7.06.2018, în jurul orei 14,30, în timp ce persoana vătămată F.A.I., polițist local în cadrul Poliției Locale Oradea, era în exercitarea atribuțiilor de serviciu în municipiul Oradea, str. S, în dreptul imobilului cu numărul X și încerca ridicarea unui autoturism abandonat, inculpatul T.A.G. l-a bruscat pe acesta prin lovirea cu palma în zona pieptului, prinderea cu mâna de cămașă și ținerea cu forța.

În cursul cercetării judecătorești, prima instanță a admis cererea procurorului și a schimbat încadrarea juridică din infracțiunea de ultraj prevăzută de art. 257 alin. (1) și (4) din Codul penal raportat la art. 193 alin. (1) din Codul penal, reținută în actul de sesizare, în infracțiunea de ultraj prevăzută de art. 257 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 193 alin. (1) din Codul penal, întrucât, conform art. 4 din Legea nr. 155/2010, poliția locală se organizează și funcționează prin hotărâre a autorității deliberative a administrației publice locale ca un departament funcțional în cadrul aparatului de specialitate al primarului, în timp ce polițistul la care se referă alin. (4) al art. 257 din Codul penal privește persoana angajată în cadrul Poliției Române, care face parte din Ministerul Afacerilor Interne și este o instituție specializată a statului; or, activitatea polițistului local nu este reglementată de Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea și inculpatul T.A.G., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin motivele de apel, Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea a criticat schimbarea de încadrare juridică dispusă de prima instanță, arătând, în esență, că dispozițiile art. 257 alin. (4) din Codul penal nu fac în niciun mod distincție între polițistul local sau polițistul din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, astfel încât, în condițiile în care legea nu face nicio diferențiere, nici instanța de judecată nu trebuie să o facă.

Prin varianta agravată de la art. 257 alin. (4) din Codul penal se urmărește sancționarea mai aspră a celor care ultragiază o persoană învestită cu exercitarea forței publice, așa cum sunt ambele categorii de polițiști, iar împrejurarea că poliția locală se organizează prin hotărâre a administrației publice locale ca un compartiment funcțional în cadrul aparatului de specialitate al primarului nu are nicio relevanță, având în vedere atribuțiile poliției locale și domeniile în care aceasta acționează.

În ședința publică din 05.03.2020, instanța de apel a pus în discuție, din oficiu, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile având ca obiect următoarea chestiune de drept:

“Dacă noțiunea de polițist prevăzută de art. 257 alin. (4) din Codul penal are un sens restrâns și se referă doar la polițiștii a căror activitate și statut sunt reglementate de Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române și Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului sau are un sens larg, general, care cuprinde și polițiștii locali a căror activitate și statut sunt reglementate de Legea poliției locale nr. 155/2010 și Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.”

Prin Încheierea de ședință din data de 05.03.2020, pronunțată în Dosarul nr. 13.613/271/2018, Curtea de Apel Oradea – Secția penală și pentru cauze cu minori a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea dezlegării chestiunii de drept mai sus prezentate.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Noutăți: Înregistrarea asociaţiilor şi fundaţiilor, simplificată. Vor fi suficienți doar doi membri fondatori. Alte prevederi

Publicat

business

Senatul a adoptat, miercuri, o propunere legislativă de modificare a OUG 26/2000 prin care înregistrarea asociaţiilor şi fundaţiilor este simplificată, fiind necesari doar doi membri fondatori, față de cel puțin trei cum este în prezent.

O altă prevedere a actului normativ se referă la unificarea actul constitutiv cu statutul asociaţiei într-un document unic.

Propunerea legislativă, iniţiată de un grup de parlamentari de la USR şi PSD, a înregistrat, în plen, 96 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” şi 30 de „abţineri”.

Senatorul USR Eugen Dircă, unul dintre iniţiatorii propunerii legislative, a explicat că a primit din partea ONG-urilor mai multe solicitări pentru „a elimina birocraţia şi a facilita constituirea asociaţiilor şi fundaţiilor”.

„Proiectul de lege nu face altceva decât să încurajeze iniţiativa persoanei care vrea să intre în această zonă a asociaţiilor neguvernamentale”, a arătat Dircă.

Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

Audieri online în procesul pentru proiectul minier eșuat de la Roșia Montană. România se judecă de 5 ani cu Gabriel Resources

Publicat

Completul de judecată al Tribunalului Băncii Mondiale, cu sediul la Washington, în SUA, a programat pentru perioada 28 septembrie – 4 octombrie 2020 o nouă audiere a părţilor implicate.

Procedura trebuia să aibă loc la Paris, cu reprezentanţii celor două părţi faţă în faă cu completul de jduecată, dar, din cauza pandemiei de coronavirus, s-a decis ca audierea să se desfăşoare online.

Statul Român se judecă cu societatea canadiană Gabriel Resources, de mai bine de 5 ani, pentru proiectul minier eşuat de la Roşia Montană.

Canadienii solicită României, la Tribunalul special al Băncii Mondiale de la Washington, suma de 5,75 de miliarde de dolari că urmare a blocării investiţiei ce ar fi trebuit să fie cea mai mare exploatare a aurului din Europa.

La audierea din decembrie 2019 au participat avocaţii celor două părţi, precum şi martori chemaţi să susţină poziţia Statului Român şi a companiei canadiene.

Printre martorii Statului Român au fost şi foştii premieri Emil Boc şi Victor Ponta, şi foştii miniştri ai Economiei Ion Ariton (septembrie 2010 – februarie 2012) şi Lucian Bode (februarie – aprilie 2012), ultimul fiind, în prezent, ministru al Transporturilor în Guvernul condus de Ludovic Orban.

Pe siteul ICSID a fost publicat anunțul privind noile audieri.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Fondul „Locuinţe pentru tinerii români”, cu bani de la firme de construcții și imobiliare, aprobat de Senat. Condiții

Publicat

Senatul a adoptat, miercuri, în calitate de primă Cameră sesizată, propunerea legislativă pentru înfiinţarea Fondului de solidaritate „Locuinţe pentru tinerii români”, constituit din sumele deductibile în cuantum de 1% din profitul brut de minimum 1 milion de lei, transferate de firme de dezvoltare imobiliară şi lucrări în construcţii.

Au fost înregistrate 76 de voturi „pentru”, 30 „împotrivă” şi 21 „abţineri”.

Propunerea legislativă, iniţiată de un grup de parlamentari PSD şi ALDE, prevede că Fondul de Solidaritate locuinţe pentru tinerii români este menit să finanţeze avansul necesar achiziţionării unei locuinţe de către tinerii sub 35 de ani, căsătoriţi, care au posibilitatea de a achita ratele ulterioare obţinerii creditului, însă nu au posibilitatea de a achita avansul.

„Programul de finanţare a avansului necesar achiziţionării unei locuinţe se adresează tinerilor care au posibilitatea de a achita ratele ulterioare obţinerii creditului şi va fi destinat acelor persoane care îndeplinesc condiţiile de creditare presupuse de programul de finanţare ‘O familie, o casă’ sau pe cele presupuse de creditare directă, prin bancă”, se stipulează în propunerea legislativă.

Senatorul PSD Radu Oprea, unul dintre iniţiatorii proiectului de act normativ, a subliniat că proiectul este menit ca prin sprijinirea tinerilor să-i determine pe aceştia să rămână în ţară.

„Dezvoltatorii imobiliari care au afaceri peste un milion de euro să fie solidari cu tinerii şi să se constituie sursă la acest fond de solidaritate”, a afirmat Oprea la dezbaterile din plenul Senatului.

Potrivit unui amendament adoptat de Senat, societăţile ale căror activităţi sunt încadrate la „dezvoltare imobiliară” şi „lucrări în construcţii în cazul clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale” care, la finalul ultimului an fiscal, au avut un profit brut minim de un milion de lei vor transfera 1% din acesta către Fondul de Solidaritate locuinţe pentru tinerii români. Sumele transferate sunt cheltuieli deductibile.

Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Condiții

Din Fondul de Solidaritate, tinerii vor beneficia de plata avansului de până la 15% din valoarea locuinței, dar nu mai mult de 15.000 de euro, la cumpărarea acesteia. Vor avea prioritate cuplurile de medici, profesori, zootehniști, agronomi, absolvenți de teologie care se mută la sate, precum și cuplurile cu copii.

Lege privind înfiinţarea şi utilizarea Fondului de Solidaritate “Locuinţe pentru tinerii români”

Art. 1 – (2) Fondul de Solidaritate “Locuinţe pentru tinerii români” este destinat tinerilor sub 35 de ani, căsătoriti, care vor să îsi achiziţioneze o locuinţă în rate, dar nu au posibilitatea de a achita avansul.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate