Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Prostituția, legală în Alba Iulia interbelică. Femeile care o practicau erau obligate să se înregistreze la Poliţie şi să meargă la control medical


Publicat

627x0 (1)În perioada interbelică prostituția era legală. La Alba Iulia cele mai multe prostituate care munceau „cu acte în regulă” îşi făceau meseria la „Hotel Bulevard“ şi „Hotel Dacia“. Mare parte dintre aceste femei erau şcolite, iar unele cunoşteau chiar trei limbi străine. Bordelurile funcţionau legal în oraș mai ales după 1936, dar şi în anii celui de-al doilea război mondial.

Dovezi grăitoare se găsesc în documentele deţinute de Arhivele Naţionale Alba. Femeile care practicau prostituţia erau obligate să se înregistreze la Poliţie şi să meargă lunar la un control medical.

Chiar dacă au fost uitate de clienţi, practicantele şi-au asigurat intrarea în paginile de istorie. La Arhivele Naţionale Alba se găsesc documente cu date şi fotografii despre prostituatele care colinadu bordelurile oraşului.

„Dosarul prostituatelor“ a fost întocmit de Chestura de Poliţie şi folosea pentru a le identifica pe cele care lucrează clandestin, care nu au analizele medicale la zi sau pe cele bolnave de sifilis. În perioada 1939-1941 în evidenţele Poliţiei Alba Iulia erau 89 de prostituate „legale“. Descrierea era una în detaliu. Pe lângă datele de identificare, în registru apare descrierea fizică, nivelul de educaţie, limbile străine cunoscute, dar şi numele restaurantului sau cafenelei unde îşi practicau meseria. Din documente rezultă o monitorizare atentă din partea Poliţiei. Orice plecare în „interes de serviciu“, într-o altă localitate din ţară trebuia anunţată şi bifată în registrul cu evidenţa. Toate prostituatele erau majore. Din documente rezultă că bordelurile funcţionau pe lângă hoteluri, restaurante şi cafenele. Este menţionat doar un singur caz de prostituţie, la Ighiu.

627x0Stabilementul care atrăgea ca un magnet prostituatele şi implicit clienţii era Hotelul „Bulevard“, FOTO Prostituate în Alba în perioada interbelică situat pe Strada Vasile Alecsandri. Alte bordeluri funcţionau la Restaurantul-cafenea „Dacia“ de pe strada Bucovinei şi la „Turcu“, ambele în apropierea centrului oraşului. În zona Gării era „Răcuciu“, pe strada Barbu Lăutaru era un „cuibuşor de nebunii“ la Restaurantul „Cibu“, iar pe strada Vasile Lucaciu la Restaurant „Maniţiu “

Şi la Restaurantul „Roşca“ de pe strada Regiment 5 Vânători era funcţional un bordel. Alte locuri preferate de practicante erau restaurantele „Marcu“ de pe strada Traian, „Struguru de aur“ şi „Casa Meseriaşilor“ de pe Unirii, „Dădârlat“ de pe Coandă, „Furdui“ din „Lumea Nouă“ şi „Tanţiu“ de pe strada Berthelot. Fetele bine educate erau de găsit la Hotelul „Bulevard“. Nuşi, una dintre practicantele vestite de aici, era absolventă de liceu, cunoştea mai multe limbi străine şi avea opt ani de prostituţie la vârsta de 28 de ani. Cea mai „longevivă“ damă de companie de la Bulevard era Eli, cu 11 ani de prostituţie certificaţi prin acte. Pe lângă damele educate îşi duceau viaţa şi cele cu patru clase şi chair fără nicio clasă. Fechete, spre exemplu, nu avea părinţi şi era şi mama unui copil.

627x0 (3)La Bulevard, fetele erau oficial prostituate, fiind trecute sub această denumire şi în registrele poliţiei. La celelalte stabilimente, fetele erau servitoare, „cafegioaice“, casiere şi servante. La „Dădârlat“ exista chiar şi o bucătăreasă care se prostitua. Fetele care îşi practicau meseria în bordelurile frecventate de persoane din clasa medie locuiau chiar „la locul de muncă”. Plăteau chiria şi întreţinerea chiar din câştiguri. Printre clienţii bordelurilor erau muşterii din toate categoriile sociale, de la soldaţii spilcuiţi şi cu mănuşi albe, până la simpli muncitori.  După pretenţii şi buzunar, fiecare putea găsi românce, unguroaice, evreice, de la dudui cochete, fardate până la fete durdulii, „de toată mâna“.

Plângeri la poliţie În dosarul de la poliţie erau şi declaraţii ale unor informatori privind situaţia de pe străzi. „Se discută în oraş faptul că localitatea noastră este de un timp încoace împânzită de o mulţime de prostituate (femei stricate) din toate părţile, fără ca Poliţia să ia vreo măsură. În special în zilele de sărbători, acestea se ţin lanţ pe străzi cochetând cu militari şi făcând glume cu conţinut imoral. Mai ales fetele tinere din societatea bună sunt foarte indignate de acest caz, spunând că ele nu mai pot ieşi la plimbare din cauza acestora, care le compromit pe toate“, se susţine într-o astfel de informare înregistrată în 5 iulie 1942 de „informatorul nr. 91“.

Tot în arhive descoperim şi plângeri ale unor cetăţeni cu privire la activitatea „scandaloasă“ a prostituatelor. „Pe strada noastră locuieşte o persoană, zisă Livia, fostă locuitoare la Hotelul Bulevard care şi astăzi continuă acea meserie murdară, astăzi când avem o ţară democrată şi dă posibilitatea oricui să muncească dacă vrea. Această persoană nu vrea decât să umble luxos îmbrăcată şi să cheltuiască zilnic 50, 60 de mii pe dulciuri şi fructe. Dar noi nu mai puem suferi zi şi noapte scandalurile. Noi muncim ziua, iar noaptea vrem linişte. Avem copii care ne întreabă de ce merg soldaţii sovietici în casa din vecini. Vă rugăm să faceţi mutarea ei mai la periferie. Vă rugăm să rezolvaţi acest caz destul de înjositor într-un oraş mic ca Alba Iulia“, se afirmă în plângerea locuitorilor de pe strada General Grigorescu, adresată chestorului municipiului Alba Iulia în martie 1946. Activitatea de prostituţie a continuat câţiva ani după război, dar, în final, a fost interzisă de regimul comunist.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comentariu

  1. Tara lui Papura Voda

    joi, 12.10.2017 at 20:14

    Ce femei frumoase! Oldies but goldies!
    Nici prostitutia nu mai e ce-a fost…

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Artistul Voica, din Alba Iulia, și-a lansat prima piesă de Hip Ho/Drill în limba italiană

Publicat

Artistul albaiulian Voica a lansat în data de 18 octombrie prima sa piesă în limba italiană.

Aceasta spune că videoclipul său se încadreaza în genul Hip Hop/Drill, un curent devenit tot mai cunoscut în ultimii ani, adus în atenția publicului de catre artistii din UK.

Instrumentalul piesei a fost realizat de către un producator italian @xxbabylovesyou

Videoclipul a fost filmat de catre Alex Sabău, iar de montajul video s-a ocupat Voica.

De asemenea, de text, interpretare si mix-master, dar si de coperta piesei s-a ocupat Voica.

Videoclipul piesei poate fi gasit pe YouTube, dar si pe platformele de streaming (Spotify, Apple Music)

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

Două biserici din zona istorică protejată a municipiului Aiud, puse în valoare prin iluminat arhitectural. Valoarea investiției

Publicat

Primăria Aiud a achiziționat servicii de proiectare și execuție a lucrărilor pentru realizarea iluminatului arhitectural pe clădirea Bisericii Ortodoxe nr. 2 și pe cea a Bisericii Roman-Catolice din municipiu. Valoarea totală a lucrărilor este de peste 540.000 de lei. 

Achizițiile au fost făcute miercuri, 27 octombrie, pe platforma Sistemului Electronic de Achiziții Publice.

„Lumina arhitecturală ajută, mai exact, la crearea de forme spectaculoase de lumini pe fațadele clădirilor și la evidențierea detaliilor arhitecturale, având un mare potențial în atragerea turiștilor, dar și pentru înfrumusețarea orașului pe timp de noapte”, au explicat reprezentanții Primăriei.

Iluminatul arhitectural pe clădirea Bisericii Ortodoxe nr.2 din Aiud a costat 446.879,24 de lei, din care:

  • Studiul de fezabilitate – 3.710,40 lei
  • Proiectul tehnic – 11.131,20 lei
  • Manopera – 96.470,40 lei
  • Corpuri de iluminat, material mărunt – 335.567,24 lei

De asemenea, lucrările pentru realizarea iluminatului arhitectural la clădirea Bisericii Roman-Catolice au costat 93.931,05 de lei, din care:

  • Studiu de fezabilitate – 3.710,40 lei
  • Proiect tehnic – 6.678,72 lei
  • Corpuri de iluminat, material mărunt și branșament – 41.490,73 lei
  • Manopera – 42.051,20 lei
Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

PNRR aprobat de UE pentru România, publicat integral. Unde vor ajunge cele 29,2 miliarde euro. Care sunt reformele fiscale

Publicat

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a publicat versiunea extinsă a Planului de Redresare și Reziliență al României (PNRR), aprobat joi de Consiliul Uniunii Europene.

România are la dispoziție 29,2 miliarde euro, până în 2026, de la Uniunea Europeană, pentru modernizare prin reforme și investiții esențiale, prin PNRR, a anunțat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

Planul Național  a fost evaluat pozitiv, joi, de Consiliul Uniunii Europene.

Este ultima etapă la nivelul instituțiilor europene. Pasul final al aprobării se concretizează prin decizia Consiliului de punere în aplicare, adoptată prin procedură scrisă.

UPDATE: Consiliul UE a aprobat Planul Național de Redresare și Reziliență al României, a anunțat joi seară președinta CE, Ursula von der Leyen.

13% din suma alocată prin PNRR – prefințanțare acordată de Comisia Europeană

În perioada următoare, primele fonduri, respectiv 13% din suma nerambursabilă alocată României, vor ajunge în țară sub forma unei prefinanțări acordate de Comisia Europeană, potrivit MIPE.

Implementarea include 64 de reforme și peste 100 de investiții în toate domeniile. Transportul, Sănătatea și Educația vor avea parte de finanțări masive, a precizat premierul Florin Cîțu.

Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe cei 6 piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Comisiei Europene.

În total, prin PNRR România va beneficia de 29,2 miliarde euro, din care 14,2 miliarde granturi și 14,9 miliarde împrumuturi.

Banii se vor acorda în tranșe, în funcție de îndeplinirea unor obiective, numite jaloane și ținte.

În total, sunt 507 de jaloane și ținte de realizat până la 31 decembrie 2026.

Vezi AICI forma integrală a PNRR.

De asemenea, MIPE a lansat pagina de Facebook  unde vor fi disponibile informații legate de implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență.

Ce este Mecanismul de Relansare și Reziliență

Uniunea Europeană a decis să înființeze un instrument financiar temporar – NextGenerationEU, în valoare de 750 de miliarde euro, separat de bugetul pe termen lung al UE, Cadrul Financiar Multianual (CFM), pentru perioada 2021 -2027. Scopul principal al acestuia este să ofere sprijin statelor membre pentru a face față provocărilor generate de Criza Covid19 și consecințele sale economice.

Mecanism de redresare și reziliență (MRR) este pilonul principal al NextGenerationEU și are alocat un buget total de 672,5 miliarde euro.

Care sunt regulile cerute de Comisia Europeană și ce tipuri de proiecte se finanțează

Investițiile și reformele prevăzute în PNRR trebuie să contribuie la abordarea eficientă a recomandărilor specifice fiecărei țări și la consolidarea potențialului de creștere economică, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice și sociale. De asemenea, investițiile și reformele trebuie să contribuie la îndeplinirea obiectivului de schimbări climatice în proporție de 37% și la realizarea obiectivului de digitalizare în proporție de 20%.

MRR sprijină financiar investițiile și reformele cu impact real și de durată asupra economiei și societății. Măsurile propuse răspund provocărilor identificate în contextul Semestrului european, susținând tranziția verde și transformarea digitală, precum și creșterea economică, reziliența socială și economică și crearea de locuri de muncă.

PNRR trebuie să intervină cu reforme și investiții în următoarele domenii:

  • Transportul
  • Mediul, schimbările climatice, energia, eficiența energetică și tranziția verde
  • Dezvoltarea localităților urbane, valorificarea patrimoniului cultural și natural și turism
  • Agricultura și dezvoltarea rurală
  • Sănătate
  • Educație
  • Mediul de afaceri
  • Cercetare, inovare, digitalizare
  • Îmbunătățirea fondului construit
  • Reziliență în situații de criză

Cum este structurat PNRR-ul României

PNRR se referă la un pachet coerent de investiții publice și reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Țară 2019-2020. Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026.

PNRR are la bază 6 piloni principali:

  • Tranziția spre o economie verde;
  • Transformarea digitală;
  • Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă;
  • Coeziunea socială și teritorială;
  • Sănătate și reziliență instituțională;
  • Copii, tineri, educație și competențe.

Cum este structurat PNRR-ul României

PNRR se referă la un pachet coerent de investiții publice și reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Țară 2019-2020. Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026.

PNRR are la bază 6 piloni principali:

Tranziția spre o economie verde;

Transformarea digitală;

Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă;

Coeziunea socială și teritorială;

Sănătate și reziliență instituțională;

Copii, tineri, educație și competențe.

De unde vin banii europeni

Din cele 750 miliarde de euro destinate „Next Generation EU”, Comisia Europeană a alocat 672,5 miliarde de euro instrumentului temporar MRR în vederea finanțării planurilor de redresare și reziliență pe care le elaborează statele membre UE.

Bugetul MRR este constituit din:

A. granturi în valoare de până la 312,5 miliarde euro

B. împrumuturi de până la 360 miliarde euro

Reformele fiscale din PNRR

Prin PNRR, România și-a asumat revizuirea cadrului fiscal, pentru a elimina stimulentele și lacunele fiscale din economie, precum scutirile de impozit pe venit și pe profit.

Un exemplu sunt angajații din construcții, pentru care statul va scoate treptat beneficiile între 2025 și 2028. O modificare importantă este cea care privește microîntreprinderile, Guvernul angajându-se ca începând din 2023 să scadă pragul de încadrare. În plus, Executivul a propus aplicarea de taxe ecologice, potrivit economedia.ro.

PNRR prevede că în trimestrul patru din 2022 va fi făcută analiza sistemului fiscal al României cu scopul de a formula recomandări.

Principalele aspecte:

– eliminarea treptată a stimulentelor fiscale și a lacunelor fiscale în ceea ce privește impozitul pe venit, impozitul pe profit (inclusiv regimurile speciale care pot face obiectul unor derogări),

– contribuțiile sociale și impozitul pe proprietate (impozitele locale)

– orientarea regimului fiscal către aplicarea de taxe ecologice, ținând seama de impactul de redistribuire a veniturilor al acestei măsuri.

Analiza și recomandările vor fi publicate de Ministerul Finanțelor.

Tot în trimestrul patru 2022, vor trebui să intre în vigoare modificările aduse Codului fiscal care reduc treptat domeniul de aplicare al regimului fiscal special aplicabil microîntreprinderilor.

Noua lege va modifica Codul Fiscal în vederea reducerii graduale a ariei de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi. Reducerea dispozițiilor speciale începe în T1 2023 și se finalizează până în T4 2024.

Guvernul s-a angajat prin această reformă să reducă pragul prin care o companie se încadrează în categoria microîntreprinderilor, care beneficiază în prezent de o taxare foarte avantajoasă. În prezent, plafonul cifrei de afaceri pentru încadrarea la plata impozitului pe venitul microîntreprinderii este de de 1 milion euro.

Guvernul nu menționează însă care va fi noul prag.

În primul trimestru din 2025 vor intra în vigoare modificările aduse Codului Fiscal (Legea nr. 227/2015) care reduc treptat stimulentele fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcțiilor (va începe în 2025 și se va finaliza până la sfârșitul anului 2028).

Se va evita extinderea cotelor reduse de TVA.

În ceea ce privește impozitelor pe proprietate, obiectivul acestei reforme este de a dezvolta legislația privind impozitarea proprietăților printr-un proiect legislativ ce va fi supus dezbaterii publice sfârșitul anului 2022, cu implementare etapizată (în funcție de rezultatul studiilor comparative și a determinării pașilor de dezvoltare, respectiv determinarea necesității de dezvoltare a capacității administrative necesare pentru implementare), începând cu anul 2023.

Proiectele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă

1. Sisteme de apă şi canalizare – 1,88 miliarde de euro

– 1630 km construiți de rețele de apă

– 2470 km construiți de rețele de canalizare

– conectarea a 88.000 de gospodării la rețele de apă şi canalizare

2. Împăduriri şi protejarea diversității – 1,37 miliarde de euro

– plantate 45.000 de hectare de pădure

– 2900 habitate de pajişti reconstruite ecologic

3. Managementul deşeurilor – 1,2 miliarde de euro

– ţinta de 55% grad de reciclare în 2025

– 553 echipamente de monitorizare a poluării aerului

4. Sectorul de transport – 7,62 miliarde de euro

– 434 km de autostradă construiți

– 52 stații electrice construite

– 625 hectare de perdele forestiere

– implementarea unui nou sistem de taxare „poluatorul plăteşte”

– înnoirea a 200.000 de maşini din parcul auto până în 2026

– 311 km de cale ferată modernizată

– 110 km de cale ferată electrificată

– 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare

– 12,7 km de rețea nouă de metrou

– 32 de trenuri noi de metrou

5. Fondul pentru Valul Renovării – 2,2 miliarde de euro

– 1000 – 1500 blocuri reabilitate energetic

– 2000 clădiri publice reabilitate

6. Energie – 1,62 miliarde de euro

– 400 km rețea de distribuţie gaz metan si altele cu emisii scăzute de carbon

– finalizare punere în funcțiune a cel puțin 100MW (200MWh) capacitate de stocare energie electrică

7. Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale – 1,89 miliarde de euro

– legarea ministerelor într-o singură rețea

– 8,5 milioane de cetățeni cu carte de identitate electronică

– 300.000 de funcționari publici instruiți digital

– internet de mare viteză în 790 de sate

8. Reforma fiscală şi a sistemului de pensii – 482 milioane de euro

– creştere venituri colectate cu 3% din PIB

– 600.000 case de marcat conectate la sistemul IT ANAF

– pensii speciale limitate

– sistem nou de pensii cu indexare automată

9. Sprijin pentru mediul de afaceri, cercetare, inovare – 2,36 miliarde de euro

– 3000 de contracte de finanțare prin schema de ajutor de stat pentru digitalizarea IMM-urilor

– 280 de contracte de finanțare prin Schema de minimis pt listare la bursă

– 500 de vouchere acordate prin schema de Suport pentru mediul de afaceri

10. Fond local pentru tranziția verde şi digitală a UAT-urilor – 2,1 miliarde de euro

– 140.000 mp construiți pentru locuințe sociale

– 880.000 mp construiți de locuințe pentru specialişti în educație şi sănătate în mediul rural

– 420 autobuze electrice, cu stații de încărcare şi 50 de tramvaie (în municipii reşedință de județ)

– 6500 de stații noi de încărcare vehicule electrice

11. Turism şi cultură – 200 milioane de euro

– 30 castele, 95 biserici şi mănăstiri, 20 de sate cu arhitectură tradițională puse în valoare

– 3 castele, 11 biserici şi mănăstiri, 3 fortificații romane restaurate

-15 destinații turistice verzi certificate

– 10 prezentări naționale şi internaționale de film românesc

12. Sănătate – 2,45 miliarde de euro

– 200 de centre comunitare construite sau renovate, cu dotări noi şi personal

– 3000 de cabinete de asistenţă medicală primară dotate si renovate, în special la sate

– 26 secţii de terapie intensivă nou-născuţi, inclusiv ambulanţă transport nou-născuți

– 30 de ambulatorii reabilitate/modernizate/extinse/dotate

– 10 unităţi medicale mobile

13. România Educată – 3,6 miliarde de euro

– 50 de şcoli noi

– 1800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor

– 75.000 săli de clasă dotate cu mobilier

– 20.000 locuri de recreere şi lectură

– 20.000 de locuri de cazare nou create în campusuri universitare

– 1175 SMART LAB-uri

– 140 de creşe înființate şi operaţionalizate

-10 centre de învăţământ dual.

surse: mfe.gov.ro, economedia.ro, digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Primăria Aiud va solicita peste 24,6 milioane de lei prin Programul „Anghel Saligny”, pentru modernizarea unor străzi

Publicat

Administrația locală din Aiud solicită finanțare prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” pentru modernizarea unor străzi din municipiu și din Aiudul de Sus, ce vor asigura legătura la Transalpina de Apuseni. 

„Vom transmite două cereri de finanțare pentru modernizarea drumurilor de legătură la DJ 107I – Transalpina de Apuseni pentru:

– străzile Țiglăriei, Nicolae Bălcescu, Viilor, Zorilor, Plugarilor, Livezii, Fântânele, Păltiniș din municipiul Aiud (situate la Nord de DJ 107I – valoare totală 10.465.108,51 lei (cu TVA)

– străzile Gheorghe Lazăr și Valea Aiudului (situate la Sud de DJ 107I) – valoare totală 10.194.888,38 lei (cu TVA)

Resursele financiare necesare intenționăm să le atragem prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, în acest sens urmând a fi depuse două cereri de finanțare.

Proiectele privind aprobarea cererii de finanțare, a devizului general estimativ și a indicatorilor tehnico-economici pentru aceste străzi au fost aprobate de către consilierii locali prezenți în ședința de îndată a Consiliului Local Aiud din data de 27 octombrie 2021”, au transmis reprezentanții Primăriei Aiud.

Modernizarea străzii George Coșbuc este un alt obiectiv de investiții pentru care reprezentanții administrației locale vor trimite o solicitare de finanțare prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”.

Valoarea totală a obiectivului de investiții va fi de 4.003.461,69 lei (cu TVA).

„Proiectul privind aprobarea cererii de finanțare, a devizului general estimativ și a indicatorilor tehnico-economici actualizați a fost deja aprobat de către consilierii locali aiudeni, cererea de finanțare urmând să fie transmisă”, au transmis reprezentanții Primăriei Aiud.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate