Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

PSD a anunțat componența guvernului Grindeanu. Vicepremieri: Shhaideh și Constantin. Cine sunt miniştrii propuşi


Publicat

palatul victoria guvernLiviu Dragnea a anunțat, marți, lista definitivă a propunerilor pentru guvernul condus de Sorin Grindeanu. Premierul desemnat va cere miercuri Parlamentului votul de învestitură, iar o primă ședință de guvern ar urma să aibă loc după depunerea jurământului.

Liviu Dragnea a prezentat lista fără nominalizările făcute de ALDE. El a prezentat componenţa Cabinetului, vorbind înaintea premierului desemnat. „Am decis amândoi să fac eu acest anunț, pentru că e făcut de la partid”, a spus Dragnea. Ulterior, liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a completat lista:

Iată lista guvernului Grindeanu:

Vicepremier, ministrul Dezvoltării Regionale – Sevil Shhaideh

Ministrul delegat pentru Fondurile Europene – Mihaela Virginia Toader

Vicepremier, ministrul Mediului – Daniel Constantin

Ministerul Economiei – Alexandru Petrescu

Ministerul Afacerilor Externe – Teodor Meleşcanu

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene – Ana Birchall

Ministerul Afacerilor Interne – Carmen Daniela Dan

Ministerul Agriculturii – Petre Daea

Ministerul Apărării Naţionale – Gabriel Beniamin Leş

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale – Ioan Vulpescu

Ministerul Educaţiei Naţionale – Pavel Năstase

Ministerul Cercetării şi Inovării – Şerban Valeca

Ministerul Energiei – Toma Florian Petcu

Ministerul Finanţelor Publice – Viorel Ştefan

Ministerul Justiţiei – Florin Iordache

Ministerul Apelor şi Pădurilor – Adriana Petcu

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale – Lia Olguţa Vasilescu

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale – Augustin Jianu

Ministerul Sănătăţii – Florian Dorel Bodog

Ministerul pentru Tineret şi Sport – Marius Dunca

Ministerul Transporturilor – Răzvan Alexandru Cuc

Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social – Gabriel Petrea

Ministerul IMM-urilor si anteprenorilor – Florin Jianu

Ministerul Turismului – Mircea Titus Dobre

Ministrul delegat pentru relaţiile cu Românii de Pretutindeni – Andreea Păstîrnac

Ministrul delegat pentru Relaţia cu Parlamentul – Graţiela Gavrilescu

Premierul desemnat va depune lista Guvernului şi programul de guvernare la Parlament, iar la ora 17.00 sunt convocate Birourile permanente reunite. Miercuri, miniştrii propuşi vor fi audiaţi în comisiile parlamentare, între orele 8.00 şi 14.00.

La ora 15.00, va fi convocat plenul reunit al Parlamentului pentru prezentarea programului de guvernare şi votul de învestitură al Guvernului. Conform Constituţiei, Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Noul Executiv ar urma să depună jurământul miercuri seară, la ora 19.00, Sorin Grindeanu intenţionând ca prima şedinţă a Guvernului să fie în aceeaşi zi, la ora 21.00.

PALATUL VICTORIACine sunt miniștrii propuși în Guvernul Grindeanu

Ministerul Economiei – Alexandru Petrescu

Alexandru Petrescu trece de la Poştă la Ministerul Economiei. Petrescu a preluat conducerea Poştei Române în luna iunie a anului 2014.

În 2015, Alexandru Petrescu a încasat de la Poşta Română peste 46.000 de euro. Bani în care a intrat şi un bonus de performanţă, cu o valoare brută de aproximativ 135.000 de lei. În mai 2015 a fost ales preşedinte al Consiliului de Administratie al CFR Călători, dar la finalul anului a renunţat la această funcţie. Alexandru Petrescu este licentiat in economie la University of Wales, fiind specializat in Business Administration.

La Londra a deținut mai multe poziții de conducere în sistemul financiar-bancar din Regatul Unit. Are o experiență în management de peste 14 ani.

Are dublă cetatenie, română și britanică. Petrescu a fost vicepreședinte PSD Diaspora.

Ministerul Afacerilor Externe – Teodor Meleşcanu

Ultimul mandat al lui Teodor Meleșcanu la MAE, în 2014, a ținut doar opt zile și s-a încheiat cu o demisie, în urma nemulțumirilor uriașe cauzate de organizarea defectuoasă a alegerilor prezidențiale peste hotare.

Teodor Meleșcanu l-a înlocuit pe Titus Corlățean în funcția de ministru de Externe în noiembrie 2014, după primul tur al alegerilor prezidențiale, când nemulțumirile cauzate de organizarea defectuoasă a scrutinului peste hotarele țării erau deja la cote înalte.

Cu excepția unor minime măsuri administrative – suplimentarea ștampilelor și a pixurilor – și a unor chestiuni de imagine – Meleșcanu a spus că va merge să voteze la Paris, lucru care nu s-a mai întâmplat însă – noul ministru nu a putut face nimic pentru a-i mulțumi pe alegătorii din diasporă.

Concret, Meleșcanu a anunțat suplimentarea bugetului MAE cu 1,5 milioane de lei pentru alegerile din diaspora și suplimentarea personalului MAE din ambasade, adăugând că instituția pune la dispoziția cetățenilor formulare xeroxate și pixuri, pentru fluidizarea votului. În schimb, numărul secţiilor de vot a rămas acelaşi, ministrul explicând că prevederile legale îl împiedică să îl suplimenteze.

Recomandarea ministrului pentru românii care voiau să voteze în turul II al prezidențialelor: să vină de dimineață la vot. O altă recomandare a ministrului i-a enervat pe alegători. Melescanu le propusese romanilor care se simt descurajati de cozile de la sectiile de votare de la Paris sa se duca in alte orase, cel mai apropiat fiind Nacy, unde, la ora actuala, nu exista coada. Localitatea se afla însa la 385 de km de capitala francez.a

Urmările sunt cunoscute. Mulți români ajunși la secțiile de votare din capitalele Europei nu au reușit să voteze. Ba mai mult, la unele secții au izbucnit și incidente. Romanii aflați în fața consulatului României din Torino au fost împrăștiați de forțele de ordine italiene. S-au folosit gaze lacrimogene pentru a-i dispersa pe oamenii care ar fi vrut să voteze. Incidente asemănătoare au existat și la Paris.

Concluzia lui Meleșcanu: „Nu este nimeni vinovat pentru situţia din străinătate. Am promis şi primul lucru pe care îl voi face este modificarea prevederilor legale. Îmi asum răspunderea pentru faptul că au votat de 3 ori mai mulţi oameni ca în primul tur. E greu să faci faţă dacă au venit de 10 ori mai mulţi”.

Ministrul a anunțat în același timp că își asumă responsabilitatea pentru problemele apărute. „Regret aceste disfuncţionalităţi şi îmi cer scuze românilor care au stat la coadă ore în şir pentru a-şi exercita dreptul de vot. Responsabilitatea nu aparţine cetăţenilor, ci rigidităţii cadrului juridic existent.Nu toţi românii din străinătate şi-au exercitat dreptul de vot şi acest lucru trebuie asumat. Eu, ca un om de onoare, îmi asum responsabilitatea şi îmi voi depune mandatul”, a concluzionat Teodor Meleşcanu.

Ministerul Agriculturii – Petre Daea

Petre Daea, propus de PSD la Ministerul Agriculturii, este născut pe 2 noiembrie 1949.

Petre Daea tocmai a încheiat cel de-al treilea mandat de parlamentar – de deputat, două de senator înainte, și în toate s-a implicat activ în reglementarea sectorului agricol ca membru în Comisiile de specialitate din ambele camere.

În trecut, Petre Daea a mai ocupat funcția de ministru al Agriculturii, chair dacă pentru o perioadă scurtă – câteva luni, iulie-decembrie 2004, în Guvernul Năstase. El a deținut o perioadă bună, martie 2002 – iulie 2004, funcția de secretar de stat în MADR, acolo unde și-a câștigat reputația de specialist eficient în rezolvarea problemelor agricole pentru care s-a implicat activ.

Ministerul Justiției – Florin Iordache

Florin Iordache este născut la 14 decembrie 1960, în Caracal; are 57 de ani.

De meserie inginer, a intrat în politică în 1996, când a devenit viceprimar al oraşului Caracal. Din anul 2000, şi-a început primul mandat ca deputat.

A absolvit Facultatea de Mecanică din cadrul Universităţii Craiova în 1985. În 2007, a devenit doctor în economie.

Florin Iordache deţine un teren intravilan de 450 de metri pătraţi şi un apartament de 238 de metri pătraţi, în Bragadiru.

Este cunoscut pentru implicarea în „Marţea Neagră”, fiind cel care le-a transmis deputaţilor din Comisia Juridică din Camera Deputaţilor textul cu modificările legislative care au generat suspiciunea că sunt promovate pentru a salva membri ai Uniunii Social-Liberale cu probleme în justiţie.

Ministerul Muncii și Justiției Sociale – Lia Olguța Vasilescu

Lia Olguţa Vasilescu este deputat în Parlamentul României, după alegerile din 11 decembrie.

Lia Olguţa Vasilescu, propusă la Ministerul Muncii. Lia Olguţa Vasilescu a mai fost în parlamentul României în perioada 2000-2004 ca deputat PRM şi în 2008-2012 ca senator PSD.

În iunie 2012, Lia Olguţa Vasilescu a demisionat din Parlament şi a devenit primarul Craiovei.

Potrivit declaraţiei sale de avere, aceasta are bijuterii în valoare de 10.000 de euro și aproape 7.000 de euro şi aproximativ 145.000 de lei în conturi bancare. Tot la capitolul bani, se remarcă faptul că a finanţat campania electorală a PSD cu 50.000 de lei.

Nu are maşină şi a primit un salariu ca edil al Craiovei de 50.614 de lei, anual.

Ministerul Finanțelor – Viorel Ştefan

Viorel Ștefan are 62 de ani. S-a născut pe 26 iulie 1954 în localitatea Mitoc, judeţul Botoşani.

A absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice, Universitatea „Al.I.Cuza” din Iaşi, de profesie economist. Ştefan este membru PSD din 1993.

Viorel Ștefan are la activ trei mandate de senator şi două de deputat. În prezent este deputat PSD Galaţi şi şeful comisiei de buget finanţe al Camerei Deputaţilor.

Acesta deţine un teren agricol, un teren intravilan şi o casă de peste 300 de metri pătraţi. Două autoturisme cumpărate în 2006 şi un venit anual de 42.900 lei, conform ultimei declaraţiii de avere.

Ministerul Dezvoltării Regionale – Sevil Shhaideh

Fost ministru al Dezvoltării Regionale din mai 2015, până la instalarea Guvernului Cioloş, Sevil Shhaideh este din nou propusă în fruntea acestui minister. Născută pe 4 decembrie 1964, a fost prima propunere a lui Liviu Dragnea pentru funcţia de premier.

Sevil Shhaideh a fost o apropiată a lui Nicuşor Constantinescu, încă din 1993. Din 2012, după căderea guvernului Mihai Răzvan Ungureanu, Sevil Shhaideh s-a mutat la Ministerul Dezvoltării.

Potrivit declaraţiei sale de avere, Sevil Shhaideh, împreună cu soţul său, deţine o firmă ce are ca activitate principală comerţul de produse alimentare, tutun şi băuturile alcoolice în diferite magazine.

Sevil Shhaideh mai deţine un apartament în municipiul Constanţa, achiziţionat încă din 1994.

Ministerul Afacerilor Europene – Ana Birchall

Ana Birchall este din februarie 2015 preşedinte al Comisiei pentru afaceri europene a Camerei Deputaţilor. Ana Birchall a intrat prima dată în parlament în 2012, ca deputat de Vaslui.

În perioada aprilie 2014 – octombrie 2015,  Ana Birchall a fost Înalt Reprezentant al Primului-Ministru pentru afaceri europene şi parteneriat cu Statele Unite ale Americii, o funcţie neretribuită.

Ana Birchall are o declaraţie de avere destul de consistentă. Ana Birchall are proprietăți și conturi bancare în România și SUA de sute de mii de euro şi dolari. Deține de asemenea bijuterii în valoare de 46.000 de euro și un lingou de aur. Şi asta nu e tot.Ana Birchall mai are 3 terenuri în judeţul Suceava, 2 apartamente în Bucureşti, o casă de vacanţă tot în Suceava dar şi 2 în Statele Unite, ultimele două fiind achiziţionate pentru fiul ei, Andrew.

Ca deputat a încasat un salariu de aproximativ 77.000 de lei. În declaraţia sa de avere sunt trecute şi datoriile, după ce a făcut 3 împrumuturi la bănci, două în România şi unul în Statele Unite. Iar din afacerile imobiliare din America a încasat alături de soţul său aproximativ 70.000 de dolari.

Ministerul de Interne – Carmen Daniela Dan

La alegerile din 11 decembrie, Carmen Daniela Dan a fost aleasă senator de Teleorman. În prezent, Carmen Daniela Dan este președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări din Senat.

În iulie 2002, Carmen Daniela Dan  a devenit consilier juridic al Consiliului Judeţean Teleorman, în cadrul Serviciului Juridic şi Contencios, iar din 2010 a fost directorul Serviciului Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor al judeţului Teleorman.

Carmen Daniela Dan a fost subprefect al Județului Teleorman între 15 iunie 2012 și 13 martie 2014, ulterior fiind numită prefect al Județului Teleorman.

sursa: realitatea.net



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Un miliard de euro pentru IMM-uri, PFA și ONG. Peste 22.000 de aplicanți sunt înregistrați în platforma online

Publicat

Peste 22.000 de potențiali aplicanți s-au arătat interesați de ajutoarele de stat în valoare totală de 1 miliard de euro pentru firmele mici și mijlocii (IMM), persoanele fizice autorizate (PFA), organizațiile neguvernamentale (ONG) și cabinetele medicale individuale implicate în lupta anti-COVID-19.

Aceștia s-au înregistrat pe platforma online, cu user și parolă, în aproape o saptămână, potrivit datelor oficiale de la Ministerul Economiei.

https://granturi.imm.gov.ro/ (fără www) este platforma online deschisă de Ministerul Economiei în 15 septembrie și gestionată tehnic de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS). Prima etapă este cea a preînregistrării datelor potențialilor beneficiari ai schemelor de microgranturi, granturi pentru capital de lucru şi pentru investiţii, potrivit startupcafe.ro.

Ministerul Economiei a publicat în consultare publică proiectele de proceduri pentru primele două măsuri de fonduri europene POC:

Măsura 1 – microgranturi de 2.000 Euro – cheltuielile eligibile

– fonduri de 100 de milioane de euro

– vor fi acordate microgranturi de câte 2.000 de euro fiecare unor beneficiari: microîntreprinderi și firme mici și mijlocii (IMM) care nu au avut angajați anul trecut, PFA, ONG-uri și cabinete medicale individuale care au implicate în lupta anti-COVID-19

– finanțarea în ordinea primul venit – primul servit.

– categorii eligibile pentru finanțare: cheltuieli privind stocurile de materii prime, materiale, mărfuri, precum și alte categorii de stocuri necesare activității curente/operaționale desfășurate de beneficiari; datorii curente și restante față de furnizorii curenți, inclusiv față de furnizorii de utilități potrivit contractelor încheiate; cheltuieli privind chiria pe bază de contract încheiat; cheltuieli privind achiziția de servicii și reparații necesare activității curente de bază, cu excepția serviciilor de consultanță, studii și alte categorii de servicii indirecte cu activitatea curentă; cheltuieli privind echipamentele de protecție medicală, inclusiv materiale de dezinfecție pentru protecția împotriva răspândirii virusului SARS-CoV- 2; cheltuieli privind achiziția de obiecte de inventar, inclusiv obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe necesare pentru reluarea activității curente; cheltuieli privind achiziția de echipamente, utilaje, instalații, tehnologii, dotări independente necesare pentru reluarea activității; cheltuieli privind plata datoriilor către bugetul statului.

Firmele aplicante trebuie să fie din domeniile din anexa 1 a OUG 130/2020.

Măsura 2 – granturi de capital de lucru de 2.000-150.000 Euro

– beneficiari eligibili IMM-uri (inclusiv microîntreprinderi) din lista de la anexa 2 a OUG 130/2020, plus ONG-urile de educație

– buget de 350 milioane euro; 307,5 milioane de euro reprezintă finanțarea nerambursabilă prin schema de ajutor de stat

– se estimează acordarea de ajutor de stat unui număr de 10.000 de beneficiari cu sume cuprinse între 2.000 și 150.000 euro fiecare

– banii vor fi acordați în ordinea primul venit-primul servit

– domenii de activitate: restaurante, hoteluri, cafenele, industria alimentară și alte activități asimilate acesteia, servicii din domeniul transporturilor, agențiilor de turism, editurilor/librăriilor/ bibliotecilor, industriilor creative, precum și al organizărilor de evenimente a căror activitate curentă a fost afectată de răspândirea virusului SARS-CoV-2 sau a căror activitate a fost interzisă ori redusă prin ordonanțe militare pe perioada stării de urgență și/sau pe perioada stării de alertă.

Valoarea granturilor de capital de lucru pentru IMM se va calcula astfel:

pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 cuprinsă între 5.000 și 13.500 euro, valoarea grantului este de 2.000 euro;

pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 cuprinsă între 13.501 și 1.000.000 euro, valoarea grantului se stabilește în procent de 15% din cifra de afaceri și nu poate depăși suma de 150.000 euro.

Pentru IMM-urile cu cifra de afaceri cu echivalentul în euro de peste 1 milion de euro, valoarea maximă a ajutorului este de 150.000 euro.

Dacă un beneficiar de ajutor de stat face parte din categoria întreprinderilor legate și a depus mai multe cereri de finanțare pentru obținerea grantului necesar capitalului de lucru, valoarea cumulată a grantului pentru capital de lucru care urmează a fi acordat nu poate depăși 250.000 euro echivalent în lei la data plății grantului pentru capital de lucru.

AICI, mai multe detalii despre finanțări.

surse: startupcafe.ro, imm.gov.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Noi localități în care se reduce vârsta de pensionare. Modificări în vigoare din 21 septembrie

Publicat

pensionari

Legea potrivit căreia beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizare, persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în unele zone afectate de poluarea remanentă, precum şi pe o rază de 8 km în jurul acestora, a intrat în vigoare de astăzi.

Este vorba despre Legea nr. 207/2020 – modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 858 din 18 septembrie 2020.

Potrivit acesteia, de reducerea vârstei standard de pensionare cu doi ani beneficiază „persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă din cauza extracţiei, preparării şi arderii cărbunelui sau a şisturilor bituminoase, a extracţiei şi preparării minereurilor de uraniu, a extracţiei şi prelucrării minereurilor feroase şi neferoase cu conţinut de praf sau de emisii de gaze cu efect de seră, de amoniac şi derivate de cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat şi siliciu ori de radiaţii din minereuri radioactive, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, cianuri, de pulberi metalice şi/sau de cocs metalurgic” din mai multe localităţi, pe o rază de 8 km în jurul acestora.

Localităţile menţionate în lege sunt:

Abrud, Baia de Arieş, Lupşa, Roşia Montană şi Zlatna din judeţul Alba;

Baia Mare, Călăraşi, Copşa Mică, Drobeta-Turnu Severin, Slatina, Târgu Mureş, Târnăveni, Turnu Măgurele şi Aninoasa, Baia de Criş, Băiţa, Brad, Călan, Certej, Criscior, Deva, Ghelari, Hunedoara, Lupeni, Orăştie, Petrila, Petroşani, Şoimuş, Teliuc, Uricani, Veţel, Vulcan din judeţul Hunedoara.

Alte localităţi incluse în listă sunt:  Slobozia din judeţul Ialomiţa; Iacobeni şi Vatra Dornei din judeţul Suceava; Margina, Nădrag şi Tomeşti din judeţul Timiş; Berbeşti şi Râmnicu-Vâlcea din judeţul Vâlcea.

surse: agerpres.ro, businessmagazin.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Condițiile de concurs pentru 500 de posturi suplimentare în învățământ, publicate în Monitorul Oficial. Cum va fi proba scrisă

Publicat

examen profesor

Cei care vor dori să ocupe unul din cele 500 de posturi ce vor fi scoase la concurs în sistemul de învățământ, aprobate suplimentar de Guvern, vor trebui să susțină o probă scrisă.

Condițiile de desfășurare a concursurilor au fost aprobate de Ministerul Educației prin ordinul nr. 5574/2020 și publicate luni în Monitorul Oficial.

Proba scrisă va fi data de școală, cu subiecte făcute de unitatea de învățământ. Evaluarea va fi făcută tot de școala angajatoare.

“Proba scrisă se susține pe baza subiectelor elaborate de comisia de elaborare a subiectelor/baremelor de evaluare și de evaluare a lucrărilor scrise, constituită la nivelul unității de învățământ/consorțiului școlar/grupului de unități de învățământ care s-au asociat temporar, în concordanță cu programele specifice pentru concurs în vigoare, aprobate prin ordin al ministrului Educației și Cercetării, și se evaluează prin note de la 10 la 1. Comisiile de elaborare a subiectelor/baremelor de evaluare și de evaluare a lucrărilor scrise asigură, la cererea candidaților, și traducerea subiectelor în limbile minorităților naționale”, potrivit Ordinului citat de edupedu.ro.

Concursul se va da pe baza Metodologiei din 2 septembrie 2013 de organizare şi desfăşurare a concursurilor de ocupare a posturilor didactice/catedrelor care se vacantează pe parcursul anului şcolar în unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, aprobată prin OMEN 4.959/2013.

Angajarea va fi pe perioadă determinată, iar pentru a fi admiși, candidații trebuie să obțină minimum nota 5 la proba scrisă.

“Înscrierea candidaților la concurs/testare și înregistrarea contestațiilor la proba scrisă se pot realiza și electronic, conform procedurilor stabilite la nivelul unităților de învățământ avizată de inspectoratul școlar, pe care le comunică persoanelor interesate inclusiv prin afișare pe saitul Inspectoratului școlar. Prin procedurile stabilite sunt adaptate modalitățile de înscriere și de preluare și înregistrarea contestațiilor, în situația în care aceste activități se organizează și se desfășoară în sistem online”, prevede actul normativ.

La înscrierea la concurs/testare, candidații prezintă obligatoriu și cazierul judiciar, prevede documentul.

Candidații la școli care au clase cu predare în alte limbi vor da și o probă orală:

Interviul și probele orale pot fi susținute online după încetarea stării de alertă:

“Unitățile de învățământ stabilesc proceduri specifice avizată de inspectoratul școlar, astfel încât la încetarea stării de alertă, probele practice sau orale din inspecțiile și inspecțiile din cadrul concursului, precum și interviul din cadrul testării personalului fără studii corespunzătoare postului se poate fi susținute și în sistem online”

Guvernul a aprobat, în ședința de joi, 10 septembrie 2020, suplimentarea cu 500 a numărului de posturi în unitățile din învățământul preuniversitar în anul școlar 2020-2021. Măsura are drept obiectiv “să nu fie prejudiciat dreptul la educație al elevilor” în anul școlar care începe cu stare de alertă.

sursă: edupedu.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

MARȚI: Majorarea pensiilor cu 40% și creșterea salariilor începând din acest an, pe ordinea de zi a Parlamentului reunit

Publicat

p

Camera Deputaților și Senatul se reunesc marți, 22 septembrie, începând cu ora 13:00, pentru a dezbate, printre altele, modificarea ordonanței de urgență privind rectificarea bugetară în sensul majorării pensiilor cu 40% începând cu 1 septembrie și a creșterii salariilor profesorilor din acest an. 

Reamintim că Guvernul a redus anterior, prntru-o OUG, majorarea pensiilor la 14%, și amânase pentru anul viitor creșterea salariilor profesorilor, motivând prin vocea ministrului de Finanțe, Florin Cîțu, că aplicarea promisiunilor PSD ar duce România într-o criză profundă.

Amendamentele privind pensiile și salariile profesorilor au fost introduse săptămâna trecută de către Comisiile reunite de buget-finanțe ale Camerei Deputaților și Senatului.

Astfel, PSD a propus și a obținut votarea abrogării articolului 42 din ordonanța de rectificare bugetară, cel care prevede că, începând cu data de 1 septembrie 2020, punctul de pensie este în valoare de 1.442 lei, în loc de 1.772 lei, cât prevedea legea adoptată tot de PSD anul trecut.

Cu alte cuvinte, în Comisii a fost aprobată revenirea la majorarea cu 40% a pensiilor, în loc de doar 14%, cum decisese guvernul.

Deși parlamentarii PNL și USR s-au opus, amendamentul referitor la pensii a fost admis cu 20 de voturi ”pentru”.

În acest context, președintele PSD, MArcel Ciolacu, a plusat: a mai spus că Parlamentul va adopta legea prin care profesorii vor primi un spor de COVID de 500 de euro.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate