Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

RECORD negativ: 3.517 cazuri COVID-19 confirmate în România, în ultimele 24 de ore. Situația îmbolnăvirilor la nivel național


Publicat

Numărul cazurilor de COVID-19 confirmate în România a ajuns la 152.403, potrivit datelor transmise sâmbătă, 10 octombrie, de Grupul de Comunicare Strategică.

Sunt 3.517 infectări noi, un nou record negativ.

Vezi  și ALBA: 117 cazuri COVID-19 confirmate în județ, în ultimele 24 de ore. LISTA localităților din care provin persoanele infectate

Sunt 571 de persoane reconfirmate pozitiv, 59 decese, iar 629 de pacienți sunt internați la ATI

Până vineri, erau raportate 148.886 cazuri (3.186 noi), 5.299 decese (52 decese noi), 114.792 pacienți vindecați, 2.627.544 de teste în total; 29.282 efectuate în ultimele 24 de ore, 17.286 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 11.996 la cerere.

Situația cazurilor noi vs. numărul de testări din ultimele zile:

10 octombrie3.517 cazuri noi – record absolut – după 29.284 testări (2.656.828 de teste în total; 29.284 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 16.924 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 12.360 la cerere)

9 octombrie – 3.186 cazuri noi, după 29.282 testări (2.627.544 de teste în total; 29.282 efectuate în ultimele 24 de ore, 17.286 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 11.996 la cerere)

8 octombrie – 3.130 cazuri noi, după 30.191 testări (2.598.262 de teste în total; 30.191 efectuate în ultimele 24 de ore, 18.626 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 11.565 la cerere)

7 octombrie – 2.958 cazuri noi, după 27.849 teste (2.568.071 de teste în total; 27.814 efectuate în ultimele 24 de ore, 17.351 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 10.463 la cerere; raportate și rezultatele a 35 de teste prelucrate anterior)

6 octombrie – 2.121 cazuri noi după 23.476 teste (2.540.222 de teste în total; 23.476 efectuate în ultimele 24 de ore, 14.771 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 8.705 la cerere)

5 octombrie – 1.591 cazuri noi după 6.537 testări (2.516.746 de teste în total; 6.537 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 4.454 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 2.083 la cerere)

4 octombrie – 1.835 cazuri noi, după 13.770 testări (2.510.209 teste în total; 13.770 efectuate în ultimele 24 de ore, 8.720 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 5.050 la cerere)

3 octombrie – 2.064 cazuri noi, după 24.940 testări (2.496.439 de teste în total; 24.847 efectuate în ultimele 24 de ore, 15.455 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.392 la cerere; raportate și 93 de teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore)

2 octombrie – 2.343 cazuri noi, după 26.011 testări (2.471.499 de teste în total; 26.011 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 15.436 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 10.575 la cerere)

1 octombrie – 2.086 cazuri noi, după 25.797 teste (2.445.488 de teste în total; 25.797 efectuate în ultimele 24 de ore, 16.991 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 8.806 la cerere)

30 septembrie – 2.158 cazuri, după 26.021 testări (2.419.691 de teste în total; 26.021 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 16.233 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.788 la cerere)

16 septembrie – 1.713 cazuri noi după 26.520 teste (2.136.544 de teste în total; 25.991 în ultimele 24 de ore, 16.542 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.449 la cerere; raportate și rezultatele a 529 teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore) – record

27 august – 1.504 cazuri după 25.052 testări (1.730.420 teste în total; 25.052 în ultimele 24 de ore, din care 14.151 în baza definiției de caz și a protocolului medical, 10.901 la cerere)

Situația îmbolnăvirilor pe județe – 10 octombrie – sursă INSP:

Județ / Număr de cazuri confirmate (total) / Număr de cazuri noi:

Mun. București – 21998 – 564

Suceava – 7166 – 84

Brașov – 6840 – 156

Prahova – 6783 – 164

Iași – 6502 – 206

Argeș – 5767 – 18

Bacău – 5549 – 90

Galați – 4840 – 98

Timiș – 4825 – 76

Dâmbovița – 4550 – 71

Cluj – 4332 – 138

Neamț – 4046 – 124

Bihor – 4011 – 46

Ilfov – 3911 – 53

Vaslui – 3637 – 72

Constanța – 3626 – 87

Dolj – 3528 – 87

Arad – 3166 – 75

Buzău – 3029 – 33

Vâlcea – 2969 – 99

Vrancea – 2912 – 30

Sibiu – 2821 – 159

Hunedoara – 2793 – 115

Brăila – 2673 – 45

Alba – 2504 – 115 (2.505, potrivit DSP Alba, 117 cazuri noi)

Maramureș – 2482 – 49

Mureș – 2352 – 78

Gorj – 2247 – 24

Olt – 2204 – 64

Botoșani – 1923 – 42

Teleorman – 1830 – 76

Bistrița – Năsăud – 1713 – 37

Caraș – Severin – 1676 – 47

Mehedinți – 1553 – 31

Ialomița – 1467 – 29

Covasna – 1421 – 14

Harghita – 1314 – 41

Giurgiu – 1283 – 14

Tulcea – 1069 – 16

Sălaj – 1057 – 54

Călărași – 992 – 35

Satu Mare – 904 – 32

Grupul de Comunicare Strategică:

”Până astăzi, 10 octombrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 152.403 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 116.628 de pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 3.517 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 571 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Județ / probe pozitive la retestare



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Incendiu la Oarda. Un garaj s-a făcut scrum cu tot cu mașina dinăuntru. Nu s-au înregistrat victime

Publicat

Un garaj cu o mașină înăuntru s-a făcut scrum la Oarda, vineri dimineață.

Detașamentul de pompieri Alba Iulia a fost solicitat să intervină în cursul acestei dimineți, pentru localizarea și stingerea unui incendiu în loc. Oarda de Sus.

La ajungerea forțelor de intervenție la locul solicitării incendiul se manifesta cu ardere generalizată la un garaj auto.

 

Au ars garajul pe o suprafață de aproximativ 100 de metri pătrați și un autoturism care era parcat în interiorul garajului.

Nu s-au înregistrat victime.

La fața locului  au fost trimise 3 mașini de intervenție.

Sursă: ISU Alba

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Consumatorii de gaze, somați să plătească în iarnă prețuri exorbitante. Creștere de preț de 741% față de anul trecut

Publicat

gaze, aragaz, ochi aragaz,

Furnizorii de gaze își notifică clienții cu privire la schimbarea tarifelor. Oamenii vor trebui să plătească la iarnă prețuri exorbitante.

O notificare recentă a unui furnizor prezintă prețul pe care trebuie să-l achite consumatorul, începând cu luna noiembrie 2021, respectiv 900 lei/MWh, adică o creșetere de preț de nu mai puțin de 741% față de anul trecut.

”O astfel de abordare denotă o dată în plus faptul, că modul în care se dorește protejarea consumatorilor în România trebuie atent analizată, deoarece atât subvenționarea consumatorilor, cât și plafonarea (în fapt subvenționarea furnizorilor), pot să nu-și atingă scopul” scrie Dumitru Chisăliță, de la Asociația Energie Inteligentă.

În situația în care furnizorii cresc prețul, la valori precum cele cuprinse în notificarea prezentată, în cazul:

  • Subvenției de 25% pentru consumator reprezintă un ajutor nesemnificativ, spre exemplu: un consumator care plătea anul trecut 107 lei/MWh, respectiv 500 lei/luna (TVA inclus), dacă – atenție doar dacă este consumator casnic și consumă 1000 mc/sezon rece 2021/2022 (într-o iarnă grea puțini se vor încadra în această limită) – urmează să achite lunar pentru gaze la un preț de 900 lei/MWh, suma de 4205 lei/luna, din care statul îi va compensa 1051 lei/luna, adică îi rămâne de plată 3153 lei/lună (o creștere de 620% a costului lunar cu gazele),
  • Plafonarii prețului cu subvenția furnizorului, pentru plata diferenței între prețul de achiziție și prețul de vânzare al furnizorului, plecând de la declarația furnizorului că achită 715 lei/MWh pentru gazele achiziționate, iar prețul plafonat este la 135 lei/MWh, înseamnă că statul trebuie să-i achite furnizorului 580 lei/Mwh, respectiv pentru o factura de 500 lei/luna la gaze ar trebui să-i achite furnizorului 2277 lei/lună. Dacă ne gândim că într-o lună de iarnă consumul României pentru consumatorii casnici care ar beneficia de aceste condiții este de 0,5 mld mc, suma care trebuie să o scoată statul din buzunar ar fi de 0,6 mld euro/lună, la o diferență de preț achiziție-vânzare de 580 lei/MWh .

Prețurile de 700- 900 lei/MWh la gazele naturale au apărut în piață după planurile autorităților de reducere a impactului creșterii prețului la gaze și electricitate pentru consumatori, aspect care demonstrează că orice acțiune, are o reacțiune în teren.

Realizarea unui Plan de Măsuri de Urgenâă Energetică, propus de AEI în luna iulie 21, avea ca și scop tocmai realizarea unui set de măsuri care să plece de la cauzele care a determinat ca prețurile să crească și mai ales de la faptul că măsurile trebuiau applicate progresiv, urmărind modul în care dau rezultate și intervenind imediat atunci când acele măsuri nu dau rezultate prin lansarea de noi măsuri sau adaptândule pe cele existente.

Aste se putea face, într-o perioadă în care timpul nu era o problemă (adică în lunile iulie – septembrie 2021).

Dorința de a încasa bani în acea perioadă la buget, din aceste creșteri de preț la energie, de la consumatori, a făcut să nu se întreprindă nimic și să ne găsim astăzi în această situație.

Sursa: Asociația Energia Inteligentă

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Ministrul Sportului: De anul viitor, Liga de aur pentru sportivi de performanţă şi finanţarea academiilor de fotbal pentru copii

Publicat

Ministrul Tineretului şi Sportului, Eduard Novak, a declarat joi, la Oradea, că din ianuarie 2022 vor fi implementate mai multe proiecte speciale, extrabugetate, pentru sportivi de perfomanţă, precum Liga de aur, şi că doreşte să introducă în finanţarea MTS academiile de fotbal pentru copii prin Federaţia Română de Fotbal.

„Elaborarea strategiei naţionale are ca termen final martie anul viitor, însă noi ne dorim ca din ianuarie să implementăm nişte proiecte speciale, extrabugetate, pentru sportivi de performanţă, crearea unei Ligi de aur în care salvăm cei mai buni sportivi şi îi punem în cele mai bune condiţii de antrenament şi pregătire, finanţată de MTS şi care va aparţine de COSR. Se ştie foarte clar: cei mai buni sportivi, pregătire pentru Jocurile olimpice, vor fi finanţate de către COSR, desigur, de la bugetul nostru”, a declarat joi,în conferinţă de presă, ministrul Eduard Novak, alături de prefectul judeţului Bihor, Dumitru Ţiplea.

Ministrul a menţionat, în continuare, că, în acest context, vor organiza tabere pentru copii în timpul vacanţelor, pe durata unei săptămâni, în diferite sporturi. Iarna, se va începe un program-pilot în reşedinţele de judeţ, cu patinaj sau înot, prin DJTS-uri, în colaborare cu consiliile locale, cu implicarea cluburilor private, a antrenorilor etc.

„Unde nu există aceste oportunităţi, vom găsi alte sporturi. În primăvară, o să avem trei săptămâni de vacanţă, iar vara, mai multe tabere”, precizat ministrul.

El a subliniat că se doreşte, de asemenea, un buget special pentru sporturile paralimpice. La Jocurile paralimpice, a spus el, sunt 500 de medalii de aur, comparativ cu Jocurile olimpice, unde sunt 250 de medalii de aur, motiv pentru care acest segment merită o atenţie specială.

Ministrul a mai precizat că vrea să introducă, de anul viitor, în finanţarea MTS-ului academiile de fotbal pentru copii prin Federaţia Română de Fotbal.

„Consider că această mentalitate că Federaţia de Fotbal are lumea ei nu e adevărată. E vorba despre sport, despre copiii noştri. Dacă vor fotbal, să facă în număr cât mai mare. Ne dorim ca noi, ministerul, să avem un buget special pentru acest proiect”, a precizat Novak.

Ministrul a participat joi, înaintea întâlnirii cu presa, la o discuţie cu prefectul Dumitru Ţiplea, el însuşi absolvent al unei facultăţi de sport, pe lângă altele, precum şi cu directori şi reprezentanţi ai DJTS, ai cluburilor şi asociaţiilor de sport din judeţul Bihor.

„Pot să vă spun că modul în care creionează strategia pentru sport la nivel naţional m-a impresionat. Dacă reuşeşte (MTS, n.r.) să ducă la bun sfârşit această strategie şi să o implementeze, va fi un moment de referinţă pentru România”, a declarat prefectul.

Scopul vizitei ministrului Tineretului şi Sportului în Oradea, care se derulează pe parcursul întregii zile de joi, este de a afla cât mai multe probleme din domeniul sportului din judeţul Bihor, dar şi pentru a culege sugestii şi propuneri pentru documentul Strategiei naţionale de sport. De altfel, această activitate în teritoriu a început în ianuarie, pentru a identifica şi analiza, din toate punctele de vedere, sportul românesc.

Strategia naţională pentru sport se elaborează în baza unui memorandum semnat de mai multe ministere – Ministerul Sănătăţii, al Educaţiei, de Interne, al Apărării, al Dezvoltării, al Fondurilor Europene – de către un grup interministerial, alături de o echipă de 12 specialişti de la UBB Cluj Napoca.

„Problemele sunt multiple. Prima este că nu avem o viziune comună, fiind necesară o unificare a eforturilor. Astăzi avem mii de cluburi, cred că România este fruntaşă în Europa la câţi bani cheltuim din bugetul de stat pe sport, însă vă spun că toţi îşi fac sportul lor. Dacă reuşim să prioritizăm sporturile, reuşim să avem o viziune pe toate palierele pe aceste sporturi, atunci eforturile noastre financiare şi efectele vor fi altele”, a spus ministrul Eduard Novak.

În urma auditului financiar a reieşit că la sportivi ajung doar fonduri în procent de 15% din bugetul ministerului, restul banilor din buget ajungând la reparaţii, renovări, deci „nu acolo unde trebuie”, a subliniat ministrul.

„Noi trebuie să investim bani în sport, în cantonamente, în staff, în cunoştinţe. Autorităţile locale pot să îşi întreţină bazele sportive, ştiu foarte bine necesităţile şi cred că este singura cale să avem un management mult mai bun”, a conchis Novak.

Strategia Naţională pentru Sport şi Tineret în România (2016 – 2032) are trei obiective mari: sportul în şcoli, sportul de masă şi sportul de performanţă. Din luna noiembrie a acestui an până în februarie 2022 se vor organiza, în total, 50 de consultări, astfel încât la finalul lunii martie a anului viitor strategia naţională să fie finalizată.

sursa: agerpres.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

UE pregătește o directivă pentru interzicerea înregistrării anonime de domenii. Ar putea afecta libertatea Internetului

Publicat

UE pregătește o directivă pentru interzicerea înregistrării anonime de domenii de internet.

Prin viitoarea directivă, Uniunea Europeană intenționează să-i oblige pe cei care solicită înregistrarea unui nou domeniu pe internet să furnizeze o serie informații valide: numele, adresa fizică și cea de email și un număr de telefon.

Măsura va contribui la limitarea activităților ilegale desfășurate de operatorii anumitor platforme, precum propagarea de malware sau distribuirea fără licență a produselor cu drepturi de autor.

Prin posibilitatea actuală de a rămâne anonimi, responsabilii pentru acțiunile indicate evită adesea insituțiile pentru impunerea legii.

Totuși, conform perspectivei DENIC, registrul top-level domain al Germaniei, securitatea cibernetică nu va fi îmbunătățită prin noua directivă.

Conform opiniei lui Patrick Breyer, membru al Parlamentului European, vor fi consecințe pentru libera circulație a informației, directiva reprezentând o amenințare pentru activiști sau whistleblowers (adică persoanele care expun ilegalități din zona lor de activitate).

Sursă: Cert.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate