Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

REZULTATE finale ale olimpiadei „Universul cunoașterii prin lectură” pentru elevi din mediul rural, în Alba


Publicat

carti

Au fost stabilite rezultatele finale ale etapei judeţene Alba a olimpiadei pentru elevii din mediul rural „Universul cunoașterii prin lectură”, desfăşurate sâmbătă, la Liceul cu Program Sportiv din Alba Iulia.

Peste 100 de elevi din clasele V-VIII, din unităţi şcolare din mediul rural, şi-au testat competenţele de lectură.

La etapa naţională a olimpiadei, ce se va desfăşura în perioada 1-3 iunie, la Galaţi, va participa câte un echipaj alcătuit din 4 elevi (câte unul pentru fiecare clasă gimnazială). Din judeţul Alba, s-au calificat la etapa naţională patru eleve: Maria Isabelle Cibu (Școala Gimnazială Daia Română, clasa a V -a), Miruna Muscă (Şcoala Gimnazială Şona, clasa a VI-a), Casiana Cătăuţă (Şcoala Gimnaziala „Ion Pop Reteganul” Sîncel, clasa aVII-a) şi Bianca Ionescu (Școala Gimnazială ,,Nicolae Drăgan” Galda de Jos, clasa a VIII-a).

Citeşte şi CALENDARUL OLIMPIADELOR şi concursurilor şcolare în 2018. PATRU etape naţionale în Alba, în anul Centenarului

Competiţia îşi propune să valorifice, în spiritul principiului egalităţii de şanse, competenţa pedagogică şi ştiinţifică a profesorilor de limba şi literatură română şi de celelalte discipline din mediul rural, oferindu-le şansa de afirmare profesională, dezvoltând cooperarea cu scopul valorificării componentei de excelenţă în predare-învăţare-evaluare.

Olimpiada stimulează elevii capabili de performanţe înalte din clasele gimnaziale din mediul rural, prin dezvoltarea pasiunii pentru cunoaştere, prin lectură şi dezvoltarea creativităţii.

Rezultate finale – etapa judeţeană Alba 2018:

Clasa a V-a

Cibu Maria Isabelle – Școala Gimnazială Daia Română – V – 96

Pâclișan Ioana – Şcoala Gimnazială „Iuliu Maniu” Vinţu de Jos – V – 93

Mihu Alina – Școala Gimnazială Daia Română – V – 92.25

Hăprian Ioana Veronica – Școala Gimnazială Daia Română – V – 92

Decean Cosmina Andreea – Şcoala Gimnazială ”Ion Breazu” Mihalț  – V – 91

Oargă Mihaela – Liceul Tehnologic „Țara Moților” Albac – V – 91

Stan Ovidiu Mihai – Liceul Tehnologic de Turism şi Alimentaţie Arieşeni – V – 86.5

Căletean Amalia Georgiana – Liceul Tehnologic de Turism şi Alimentaţie Arieşeni – V – 83.5

Costea Daria – Şcoala Gimnaziala „Ion Pop Reteganul” Sîncel – V – 83.5

Dobra Maria Cristina – Liceul Tehnologic de Turism şi Alimentaţie Arieşeni – V – 83

Lodromănean Bianca – Scoala Gimnaziala „Ion Bianu” Valea Lungă – V – 83

Oniga Alin – Scoala Gimnaziala „Ion Pop Reteganul” Sîncel – V – 83

Galdău Ionela Ștefania – Școala Gimnazială Bistra – V – 82

Szobo Julia Antonia – Școala Gimnazială Mirăslău – V – 82

Voicu Antonia – Şcoala Gimnazială Pianu De Sus – V – 80.5

Barancea Adriana Maria – Şcoala Gimnazială „Iuliu Maniu” VInţu de Jos   – V – 80

Mateș Adriana – Școala Gimnazială Mătișești – V  – 75

Voişan Alina – Şcoala Gimnazială Pianu De Sus – V – 74.5

Han Ana Maria – Liceul Tehnologic de Turism şi Alimentaţie Arieşeni- V – 74

Boncea Ioana Denisa – Școala Gimnazială Bistra – V – 73

Oneț Antonia Maria – Școala Gimnazială Mătișești – V – 58.5

Clasa a VI-a

Muscă Miruna – Scoala Gimnaziala Şona – VI – 92

Dobra Maria Petronela – Liceul Tehnologic „Țara Moților” Albac – VI – 91

Cetean Andreea Florina – Școala Gimnaziala Berghin – VI – 90

Haţegan Amina Mălina – Şcoala Gimnazială ”Ion Breazu” Mihalț  – VI – 90

Stan Bianca Mihaela – Liceul Tehnologic de Turism şi Alimentaţie Arieşen – VI – 90

Țăran Iulia Romana – Școala Gimnazială Daia Română – VI – 89.5

Stan Alexandra Ioana – Liceul Tehnologic „Țara Moților” Albac – VI – 89

Bocsa Madalina Maria – Școala Gimnazială Bistra – VI – 88.5

Oarga Irina Nicoleta – Liceul Tehnologic „Țara Moților” Albac – VI – 88

Duna Teodora – Școala Gimnazială ,,Ion Agarbiceanu”, Bucium – VI – 87.5

Moldovan Bianca Maria – Școala Gimnazială Șpring – Cunța – VI – 87

Rus Ema Denisa – Școala Gimnazială ,,Nicolae Drăgan” Galda de Jos – VI – 87

Ținteșan Miruna – Alexandra – Școala Gimnazială Mirăslău – VI – 86

Chitulea Daria – Școala Gimnazială Benic – VI – 85

Breaz Maria Simina – Şcoala Gimnazială ”Ion Breazu” Mihalț  – VI – 83

Crețescu Emilia Maria – Școala Gimnazială ,,Nicolae Drăgan” Galda de Jos – VI – 82.5

Mihoc Gabriela – Şcoala Gimnazială „Iuliu Maniu” VInţu de Jos   – VI – 81.5

Mărginean Dennis – Școala Gimnaziala Berghin – VI – 81

Bregar Maria – Școala Gimnazială Benic – VI – 80

Rîşteiu Raluca Elena – Școala Gimnazială Bistra – VI – 80

Buda Bianca – Școala Gimnazială Ciugud – VI – 79

Dragea Larisa Maria – Școala Gimnazială Bistra – VI – 77.5

Maier Nicoleta Maria – Școala Gimnazială ,,Demetriu Radu” Rădești – VI – 77

Petruse Geanina Albertina – Liceul Tehnologic de Turism şi Alimentaţie Arieşeni – VI – 77

Velicea Dorina – Leona – Scoala Gimnaziala „Ion Bianu” Valea Lungă – VI – 77

Donea Alisia Maria – Școala Gimnazială Bistra – VI – 75

Tomuş Emanuela – Şcoala Gimnazială VIdra – VI – 75

Cîmpean Ioana Maria – Școala Gimnazială ,,Demetriu Radu” Rădești – VI – 74.5

Bota Carmen Elena – Școala Gimnazială Bistra – VI – 74

Mateș Cosmina – Școala Gimnazială Horea – VI – 72

Costea Andreea – Școala Gimnazială Horea – VI – 71.5

Ghibu Gabriel – Şcoala Gimnazială Pianu De Sus – VI – 71.5

Pașca Daria –  Marinela – Școala Gimnazială Horea – VI  – 67

Pogîrîştean Sebastian Cristian – Şcoala Gimnazială Stremţ – VI – 65

Fer Andrei Ioan – Școala Gimnazială “Ion Agarbiceanu”, Bucium – VI – 62

Popa Andrada –  Mihaela – Şcoala Gimnazială Crăciunelu De Jos – VI – 61

Mateș Paul Daniel – Școala Gimnazială Mătișești – VI – 59.5

Clasa a VII-a

Cătăuţă Casiana – Scoala Gimnaziala „Ion Pop Reteganul” Sîncel – VII – 93

Sűtö Andreea Claudia – Școala Gimnazială Mirăslău – VII – 92

Seician Ana – Şcoala Gimnaziala Şona – VII – 91

Oltean Mădălina – Scoala Gimnaziala „Ion Pop Reteganul” Sîncel – VII – 89

Străjan Cătălina Mihaela – Școala Gimnazială Daia Română – VII – 88

Giurgiu Adriana Iulia – Școala Gimnazială ,,M. Eminescu ,,Ighiu – VII – 87.5

Heiuș Alexia Cristina – Școala Gimnazială ,,M. Eminescu ,,Ighiu – VII – 87.5

Dura Georgiana Andreea – Școala Gimnazială Bistra – VII – 87

Toda Emanuela Coralia – Școala Gimnazială Bistra – VII – 86

Dura Diana Maria – Școala Gimnazială Bistra – VII – 85

Bustan Cosmina Maria – Școala Gimnazială Bistra – VII – 82

Adam Anda – Școala Gimnazială”Decebal”Cricău – VII – 81.5

Clim Karina Denisa – Şcoala Gimnazială ”Ion Breazu” Mihalț  – VII – 79.5

Bocică Marian – Școala Gimnaziala Berghin – VII – 78.5

Trif N. Nicoleta Alina – Școala Gimnazială Horea – VII – 78.5

Trif Julia Maria – Școala Gimnazială Horea – VII – 77.5

Mihoc Emilia Petronela – Şcoala Gimnazială „Iuliu Maniu” VInţu de Jos   – VII – 76

Comănese Alina Lorena – Școala Gimnazială Șpring – Cunța – VII – 74

Hebean Anca Adriana – Școala Gimnazială ,,Aron Cotruș”, Cergău Mare – VII – 74

Măturar Adrian – Şcoala Gimnazială „Iuliu Maniu” Vinţu de Jos   – VII – 73

Mateș Denisa Niculina – Școala Gimnazială Mătișești – VII – 72

Marian-Cristea Ioana – Școala Gimnazială ,,Nicolae Drăgan” Galda de Jos – VII – 68

Mătărîngă Iulian Petru – Şcoala Gimnazială Stremţ – VII – 65.5

Cenar Denisa Andreia – Școala Gimnazială. ,,Ion Agarbiceanu”, Bucium – VII – 65

Matieș Andra – Maria – Școala Gimnazială Șpring – Cunța – VII – 65

Băra Andreea – Şcoala Gimnazială Pianu De Sus – VII – 63

Corcheș Andrei Ioan – Școala Gimnazială ,,Ion Agarbiceanu”, Bucium – VII – 62.5

Hebean Ioan Adrian – Școala Gimnazială ,,Aron Cotruș”, Cergău Mare – VII – 61

Clasa a VIII-a

Ionescu Bianca – Școala Gimnazială ,,Nicolae Drăgan” Galda de Jos – VIII – 97

Neag Ioana – Liceul Tehnologic de Turism şi Alimentaţie Arieşeni- VIII – 96

Jurj Marina  – Liceul Tehnologic de Turism şi Alimentaţie Arieşeni – VIII – 95

Dobdă Andra – Scoala Gimnaziala „Ion Bianu” Valea Lungă – VIII – 90

Arsîn Diana Claudia – Școala Gimnazială Ciugud – VIII – 88.5

Bec Crina Ligia – Şcoala Gimnazială VIdra – VIII – 88.5

Hileagă Maria Georgiana – Școala Gimnazială Daia Română – VIII – 87.5

Boca Felicia – Școala Gimnazială Benic – VIII – 85

Pușcaș Ozana Luminița – Școala Gimnazială Mirăslău – VIII – 85

Neag Andreea Maria – Școala Gimnazială Horea – VIII – 82.5

Neag Raluca Eliza – Liceul Tehnologic „Țara Moților” Albac – VIII – 82.5

Suciu Maria – Liceul Tehnologic de Turism şi Alimentaţie Arieşeni – VIII – 79

Șandru Cristina – Școala Gimnazială Benic – VIII – 78

Cotîrlea Florina – Georgiana – Școala Gimnazială Șpring – Cunța – VIII – 77

Simian Maria Cristina – Şcoala Gimnazială „Iuliu Maniu” Vinţu de Jos   – VIII – 77

Moldovan Giorgia – Şcoala Gimnazială Crăciunelu de Jos – VIII  – 76.5

Butyka  Anamaria – Şcoala Gimnazială „Iuliu Maniu” Vinţu de Jos   – VIII – 76

Rîșteiu Roxana Elena – Școala Gimnazială Bistra – VIII – 76

Pașca Denisa Maria – Școala Gimnazială Horea – VIII – 71.5

Bolunduț Robert Nicolae – Școala Gimnazială ,,Ion Agarbiceanu”, Bucium – VIII – 70.5

Țântea Denisa – Scoala Gimnaziala „Ion Bianu” Valea Lungă – VIII – 70

Nicula Daniel – Ovidiu – Şcoala Gimnazială Stremţ – VIII – 64.5

Bic Andreea – Şcoala Gimnazială Stremţ – VIII – 63.5

Piţu Adriana Anamaria – Şcoala Gimnazială ”Ion Breazu” Mihalț  – VIII – 61

Szocs Alexandra Mihaela – Școala Gimnazială Bistra – VIII – 61

Petruţ Teodora Naomi – Şcoala Gimnazială ”Ion Breazu” Mihalț  – VIII – 58

Miclea Raul Daniel – Școala Gimnazială”Decebal”Cricău – VIII – 55.5

Pușcaș Petru Daniel – Școala Gimnazială ,,Aron Cotruș”, Cergău Mare – VIII – 54

Mureșan Gabriela Roxana – Școala Gimnazială ,,Aron Cotruș”, Cergău Mare – VIII – 50.5

Cenar Roxana – Ioana – Școala Gimnazială,,Ion Agarbiceanu”, Bucium – VIII – 50.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

FOTO Tânără din Alba Iulia, locul I la un concurs internațional de micropigmentare. Va reprezenta România în finală, la Istanbul

Publicat

Andreea Susan, o tânără din Alba Iulia, a reușit să obțină locul I la categoria microblading în cadrul concursului internațional de micropigmentare WULOP. Aceasta va reprezenta România la finala concursului, ce va avea loc între 5 și 9 noiembrie, în Istanbul. 

În perioada 16 – 19 octombrie, la București a fost organizată prima ediție a concursului international de micropigmentare WULOP, campionat pe modele umane, din cadrul PMU EEC (Est European Conference), la care au participat numeroase artiste din România și nu numai.

Fiecare concurentă a venit cu un bagaj imens de emoții și speranțe. Pe tot parcursul zilei de competiție, participantele au fost împărțite pe grupe și au avut de creat sprâncene în diferite tehnici pentru modelele lor, eyeliner pleoape și înfrumusețare buze.

La finalul zilei, clasamentul a fost foarte strâns, însă reprezentanta orașului Alba Iulia, Andreea Susan, trainer în cadrul Academiei Elena Copăceanu, s-a clasat pe locul I la categoria microblading, reconstrucție sprâncene fir cu fir – tehnica manuală.

Finala se apropie cu pași repezi. Curând va avea loc încă un eveniment important din cadrul dermopigmentării, un eveniment unic ce se va desfășura între 5 și 9 noiembrie în Istanbul.

Andreea Susan face parte din echipa României, formată din cele patru finaliste pe fiecare categorie de concurs, ce va reprezenta cu mândrie țara noastră în finala Campionatului WULOP. Le urăm succes și sperăm că se vor întoarce victorioase!

Pe lângă micropigmentare, Andreea Susan este pasionată și de makeup; în ultimii doi ani ea a format și a inspirat pasiune, în salonul ei din Alba Iulia: 12 grupe de fete care își doresc să îi calce pe urme și care visează la rândul lor ca într-o zi să pună bazele propriei afaceri, așa cum a făcut-o și Andreea.

Ne-a împărtășit și secretul ei: Multă muncă, pasiune și respect petru ceea ce face, dar și pentru clientele care îi trec pragul.

Citeste mai mult
Publicitate

BLAJ

FOTO: Parcul Veza din Blaj a fost modernizat. Lucrările de 4,1 milioane lei sunt finalizate. Când va fi deschis publicului

Publicat

Lucrările de amenajare a Parcului Veza din Blaj au fost finalizate, iar locația va fi deschisă după 15 noiembrie, a anunțat primarul Gheorghe Valentin Rotar.

Investiția a fost de 41,1 milioane lei, din fonduri europene.

Amenajarea Parcului Veza a vizat reconversia și refuncționalizarea terenurilor din zonă, prin modernizarea a circa 9.000 mp și crearea unei zone publice de agrement și recreere în cartierul Veza.

Întreaga zonă a fost reamenajată într-o manieră modernă, eco-eficientă și protectivă, accesibilă publicului larg, cele mai importante obiective fiind: fântâna arteziană, alei pietonale, skatepark, dotarea cu mobilier specific pentru parc, spații verzi complet reamenajate, sistem de iluminat și supraveghere, sistem de irigații automatizat, racorduri la toate utilitățile necesare, grupuri sanitare, precizează primarul.

Parcul Veza este o lucrare de investiție importantă, care mărește suprafața spațiului verde al municipiului Blaj și care face parte dintr-un complex de proiecte, un adevărat puzzle investițional, ce vor face ca baza sportivă și zona de la Veza să devină una dintre cele mai moderne din Transilvania, potrivit sursei citate.

Obiectivul a fost finanțat în cadrul Programului Operațional Regional 2014 -2020 – Axa prioritară 5, proiectul fiind în valoare de 4.175.741, 56 lei, cu denumirea „ Amenajarea unui spațiu verde în incinta imobilului înscris în CF.nr.77.100 – Parc Veza Blaj”.

Lucrările de amenajare a Parcului Veza au fost încheiate în această săptămână. Urmează recepția recepției lucrărilor și apoi deschiderea parcului pentru public, care se va produce după data de 15 noiembrie.

”În zona Parcului Veza urmează reabilitarea și modernizarea stadionului CIL, prin lucrări care au în vedere regazonarea suprafeței de joc, montarea unei instalații automatizate pentru irigare și amenajarea unei tribune, lucrare estimată a fi finalizată în anul 2021, construirea Sălii Polivalente, a cărei finalizare este estimată la finalul anului 2021, a hotelului pentru sportivi, proiect aflat în portofoliul Companiei Naționale de Investiții, cu finalizare pentru anul 2023 și amenajarea falezei râului Târnava Mare pentru accesul pietonal, zonă de promenadă și piste de biciclete, proiect estimat a fi finanțat până în anul 2024.

Sunt proiecte îndrăznețe, perfect realizabile, care continuă politica de investiții durabile, astfel încât să ne apropiem și mai mult de orașul european pe care ni-l dorim cu toții!”, menționează primarul Blajului.

sursă foto: Facebook (Gheorghe Valentin Rotar)

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Tarifele pentru telefonie fixă scad cu 30% de la 1 noiembrie 2020. Toți operatorii sunt obligați să aplice noua reglementare

Publicat

Tarifele pentru terminarea apelurilor fixe vor scădea începând cu data de 1 noiembrie 2020, iar operatorii din piaţă sunt obligați să aplice un tarif maxim de 0,098 eurocenţi/minut, informează Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

„Începând cu data de 1 noiembrie 2020 intră în vigoare reducerea cu 30% a tarifului maxim de terminare a apelurilor la puncte fixe impusă de ANCOM, noul tarif maxim fiind plafonat la 0,098 eurocenţi/minut.

Măsura de reglementare a Autorităţii se aplică acordurilor de interconectare cu operatorii de telefonie fixă cu putere semnificativă de piaţă, urmând să fie reflectată în preţul plătit de utilizatorii finali în funcţie de politicile comerciale ale fiecărui operator”, precizează ANCOM pe siteul instituției.

Noul tarif maximal se va aplica în cazul apelurilor naţionale, apelurilor iniţiate din Spaţiul Economic European (SEE), precum şi în cazul apelurilor iniţiate din reţele din afara SEE, dacă acordurile internaţionale în vigoare nu permit instituirea unui regim diferit de tarifare.

Până la 1 noiembrie 2020, tariful a fost plafonat la 0,14 eurocenţi/minut

Începând cu data de 1 aprilie 2014, tariful maxim de terminare a apelurilor la puncte fixe a fost plafonat de ANCOM la 0,14 eurocenţi/minut pe baza unui model de calculaţie a costurilor de tip LRIC pur, menit să asigure obiectivele de promovare a concurenţei, maximizare a beneficiilor consumatorilor şi stimulare a investiţiilor eficiente, cu respectarea metodologiei armonizate prevăzute în Recomandarea 2009/396/CE.

Potrivit sursei citate, reglementarea Autorităţii privind stabilirea tarifului maxim de 0,098 eurocenţi/minut pentru terminarea apelurilor la puncte fixe a urmat procesul de consultare europeană, fiind comunicată în data de 3 august 2020 Comisiei Europene (CE), OAREC şi autorităţilor naţionale de reglementare din celelalte state membre ale Uniunii Europene.

În prezent, Directiva (UE) 2018/1972 prevede instituirea de tarife maxime de terminare a apelurilor la puncte mobile, respectiv la puncte fixe, unice la nivelul Uniunii Europene (UE), până cel târziu la 31 decembrie 2020.

În acest sens, în perioada 25 august – 22 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat pentru consultare publică proiectul actului de implementare a eurotarifului.

Tariful maxim pentru terminarea apelurilor la puncte fixe

Din 1 noiembrie 2020, operatorii de telefonie fixă desemnați de ANCOM ca având putere semnificativă de piață vor putea aplica un tarif de maxim 0,098 eurocenți/minut în cazul apelurilor naționale, apelurilor inițiate din Spațiul Economic European (SEE), precum și în cazul apelurilor inițiate din rețele din afara SEE, dacă acordurile internaționale în vigoare nu permit instituirea unui regim diferit de tarifare. Lista operatorilor de telefonie fixă cărora li se vor aplica măsurile de reglementare poate fi consultată aici, iar deciziile de reglementare emise de ANCOM sunt accesibile aici.
În prezent, Directiva (UE) 2018/1972 prevede instituirea de tarife maxime de terminare a apelurilor la puncte mobile, respectiv la puncte fixe, unice la nivelul Uniunii Europene, până cel târziu la 31 decembrie 2020. În acest sens, în perioada 25 august – 22 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat pentru consultare publică proiectul actului de implementare a eurotarifului.

Determinarea noului tarif

Tariful maxim de terminare a apelurilor la puncte fixe a fost plafonat de ANCOM la 0,14 eurocenți/minut pe baza unui model de calculație a costurilor de tip LRIC pur, menit să asigure obiectivele de promovare a concurenţei, maximizare a beneficiilor consumatorilor şi stimulare a investiţiilor eficiente, cu respectarea metodologiei armonizate prevăzute în Recomandarea 2009/396/CE.
Scăderea tarifului până la 0,098 eurocenți/minut adoptată de ANCOM a fost determinată în urma actualizării mai multor parametri ai modelului de calculaţie a costurilor utilizat anterior, precum și a costului capitalului.

Cadrul de reglementare

Reglementarea ANCOM privind stabilirea tarifului maxim de 0,098 eurocenți/minut pentru terminarea apelurilor la puncte fixe a urmat procesul de consultare europeană, fiind comunicată în data de 3 august 2020 Comisiei Europene, OAREC şi autorităţilor naţionale de reglementare din celelalte state membre ale Uniunii Europene. În urma validării, măsura poate intra în vigoare la 1 noiembrie 2020.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Metalul foarte rar care se găsește la 35 de kilometri de Alba Iulia. Doar două țări din Europa îl au

Publicat

Puține țări se pot lăuda cu resursele naturale pe care România le deține. Pe lângă aur sau argint, în subsolul țării noastre se găsește și telur, un material rar folosit la fabricarea învelișului bombelor atomice, în industria aero-spațială și în cea energetică. România, alături de Suedia, sunt singurele ţari din Europa cu potenţial natural în domeniu.

Telurul este un metal rar folosit la fabricarea învelişului bombelor atomice, în industria aero-spaţială şi în cea energetică.  Telurul a fost descoperit în România, în secolul al XVIII-lea, la mina Faţa Băii de lângă Zlatna.

„Aici este o concentrație excepțională de aur, argint, telur, deci telurururi de aur și argint cum nu se găsește niciunde în Europa și în foarte puține locuri din lume”, declara Gheorghe Popescu, profesor de geologie.

Pe glob, doar marile puteri, China, SUA, Canada şi Australia deţin resurse naturale de telur, iar în Europa acest metal se găseşte numai în România şi în Suedia. Anul trecut, Comisia Europeană l-a clasat ca „metal critic”, adică foarte valoros şi greu de obţinut, în contextul creşterii cererii în industria energetică, aero-spaţială, militară şi IT. Necesarul, anual, de telur este de 500 de tone, iar estimările arată că, în anul 2020, cererea s-ar putea dubla.

„Ca rezerve în lume, putem spune că suntem un pol al telurului. Celălalt este în China. Diferenţa este că ei au zăcământul la sute de metri sub pământ şi trebuie scos, pe când noi îl avem la suprafaţă, în toate zonele în care s-a extras aur, inclusiv Roşia Montană. Zăcămintele de telur le însoţesc pe cele de aur şi de argint. Toate minele care au scos aur, la separare au aruncat telurul în halde, pentru că nu prezenta interes tehnologic la acea vreme, era un rebut. Acum este la îndemînă pentru exploatare, e la suprafaţă, nu trebuie să săpăm după el. Am depus studiul meu la Agenţia Naţională pentru Resurse Naturale în ideea de a demara exploatarea. Mi s-a spus că nu se poate deocamdată”, declara geologul prof. dr. Gheorghe Popescu de la Universitatea Bucureşti.

În timp ce marile puteri sunt preocupate să îşi securizeze zăcămintele, România a cedat, de mai bine de cinsprezece ani, cele mai importante resurse de telur companiilor canadiene, Deva Gold şi Roşia Montană Gold Corporation. Canadienii au intrat în controlul zacamintelor bogate telur, aur şi argint în anul 1997, atunci când s-au asociat cu compania de stat Minvest Deva şi au obţinut accesul la perimetrele sale „Certej-Săcărâmb” şi „Roşia Montană-Bucium”.

Singurele zăcăminte de aur, argint și telur care nu a fost concesionate canadienilor sunt cele de la Baia de Arieș și Zlatna. Însă niciunul dintre acestea nu mai poate fi exploatat pe motiv că au fost închise de Guvern. Zăcământul de la Baia de Arieș, al doilea ca importanță după Săcărâmb după conținuturile de aur, argint și telur, a fost închis de Guvern în anul 2004, în urma unor lucrări ce au costat 8 milioane de euro. Motivul oficial a fost că mina devenise nerentabilă. Mineri și geologii de la Baia de Arieș consideră însă că mineritul putea continua.

Mina Zlatna, unde a fost descoperit telurul, a fost închisă în anul 2004, în urma unor lucrări în valoare de peste 4 milioane de euro, pentru că era nerentabilă. Și aici, ca și la Baia de Arieș, foștii lucrători cred că mineritul putea continua.

În timp ce în România resursele strategice de telur nu mai sunt exploatate, Suedia, cealaltă ţară europeană cu potenţial natural în domeniu, a deschis în anul 2012 o mină de aur şi telur la Kankberg.

 

sursa: digi24.ro, adevărul.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate