România a primit 2,5 miliarde de euro prin programul SAFE. Pe ce se cheltuiesc banii

România a primit prima plată din programul european SAFE, în valoare de aproximativ 2,5 miliarde de euro, iar Guvernul a aprobat joi repartizarea întregii finanțări de 16,68 miliarde de euro către instituțiile care vor derula proiectele. Ministerul Apărării primește cea mai mare sumă, aproximativ 9,7 miliarde de euro, iar 4,2 miliarde sunt alocate infrastructurii de transport. În total, Planul României cuprinde 35 de proiecte pentru apărare, ordine publică, protecție civilă și infrastructură rutieră strategică.

Comisia Europeană a transferat României, miercuri, 26 august 2026, prima plată prin instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei” – SAFE.

Prefinanțarea este de aproximativ 2,5 miliarde de euro și reprezintă 15% din împrumutul total pus la dispoziția României.

Potrivit datelor Consiliului Uniunii Europene, valoarea maximă exactă a împrumutului este de 16.680.055.394 de euro, iar prefinanțarea aprobată este de 2.502.008.309,10 euro. România beneficiază de a doua cea mai mare finanțare prin SAFE dintre statele membre, după Polonia.

Publicitate

Comisia Europeană arată că banii trebuie să accelereze investițiile în apărare, modernizarea capabilităților militare și consolidarea industriei de apărare. Următoarele plăți vor fi efectuate pe măsură ce România îndeplinește jaloanele convenite și proiectele avansează.

Guvernul a aprobat cum se repartizează finanțarea

La o zi după primirea prefinanțării, Guvernul a aprobat, joi, repartizarea fondurilor SAFE către instituțiile care vor implementa proiectele din Planul de investiții al României pentru industria europeană de apărare.

Noua repartizare este:

• Ministerul Apărării Naționale – aproximativ 9,7 miliarde de euro;
• Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – 4,2 miliarde de euro;
• Ministerul Afacerilor Interne – peste 2,1 miliarde de euro;
• Serviciul Român de Informații – aproximativ 501 milioane de euro;
• Serviciul de Protecție și Pază – peste 68,1 milioane de euro;
• Serviciul de Telecomunicații Speciale – peste 38,5 milioane de euro;
• Administrația Națională a Penitenciarelor – 33,2 milioane de euro;
• Serviciul de Informații Externe – aproximativ 32,3 milioane de euro.

Publicitate

Executivul precizează că repartizarea respectă Planul de investiții aprobat, iar fondurile pot fi folosite exclusiv pentru proiectele și achizițiile incluse în acesta.

35 de proiecte vor fi finanțate prin SAFE

Planul României cuprinde 35 de proiecte.

Aproximativ 75% din finanțare vizează echipamente militare, ordine publică și apărare civilă, în timp ce circa 25% este destinată infrastructurii rutiere de interes național.

Planul de investiții a fost elaborat de instituțiile române implicate și aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, potrivit Ministerului Finanțelor.

Ce cumpără Armata cu banii SAFE

Ministerul Apărării este principalul beneficiar al finanțării, cu aproximativ 9,7 miliarde de euro în repartizarea aprobată de Guvern.

MApN anunță că programele de înzestrare sunt deja în derulare, iar numai în lunile august și septembrie efectuează plăți de aproximativ 800 de milioane de euro pentru tehnică militară contractată și pentru dezvoltarea unor capacități de producție în România.

Printre echipamentele vizate se numără:

• radare;
• elicoptere;
• muniții;
• nave de patrulare;
• mașini de luptă ale infanteriei;
• sisteme antidronă;
• sisteme de apărare antiaeriană.

Ministerul Apărării susține că proiectele trebuie să contribuie atât la modernizarea Armatei, cât și la dezvoltarea capacității industriei românești de a produce și integra tehnică militară în țară.

4,2 miliarde de euro pentru autostrăzi și infrastructură cu utilizare duală

SAFE nu finanțează numai echipamente pentru apărare.

Ministerul Transporturilor primește 4,2 miliarde de euro, bani destinați infrastructurii rutiere strategice.

Potrivit Ministerului Finanțelor, componenta include proiectele Pașcani–Suceava–Siret și Târgu Neamț–Iași–Ungheni, care vor contribui la conectarea Moldovei la marile coridoare europene.

Drumurile au o dublă utilizare: deservesc transportul civil, dar pot avea și rol pentru mobilitatea militară, prin deplasarea mai rapidă a trupelor și echipamentelor.

Ministerul Finanțelor subliniază că investițiile în infrastructură sunt relevante atât pentru conectivitatea României, cât și pentru integrarea în rețeaua europeană de transport și securitate.

Următoarele plăți depind de îndeplinirea jaloanelor

Cei 2,5 miliarde de euro primiți pe 26 august reprezintă prefinanțarea, nu întreaga sumă alocată României.

România nu primește automat cele 16,68 miliarde de euro într-o singură tranșă.

Plățile ulterioare sunt legate de îndeplinirea jaloanelor aferente proiectelor și achizițiilor prevăzute în Planul de investiții. Comisia Europeană confirmă că alte tranșe vor fi transferate pe măsură ce jaloanele convenite sunt îndeplinite și implementarea avansează.

Ministerul Finanțelor precizează că mecanismul obligă instituțiile beneficiare să respecte calendarele proiectelor pentru a putea accesa următoarele tranșe.

Sumele pot fi disponibilizate până la 31 decembrie 2030.

SAFE poate finanța și noi capacități de producție în România

Una dintre mizele programului este ca investițiile în apărare să genereze efecte și în economia românească.

Ministerul Finanțelor arată că proiectele pot conduce la dezvoltarea unor capacități de producție, transfer de tehnologie, cercetare și noi locuri de muncă în sectoare cu valoare adăugată ridicată.

În cazul proiectelor MApN, o parte dintre plățile programate deja pentru august și septembrie vizează explicit dezvoltarea capacităților de producție în România.

Astfel, obiectivul autorităților nu este doar achiziționarea tehnicii militare, ci și creșterea capacității industriei naționale de apărare de a produce, integra și întreține pe termen lung echipamente și tehnologii.

SAFE este un împrumut, nu un grant european

Cele 16,68 miliarde de euro alocate României trebuie rambursate. SAFE este un instrument de împrumut, nu o finanțare europeană nerambursabilă.

Comisia Europeană atrage fondurile de pe piețele financiare și le împrumută ulterior statelor membre participante, beneficiind de ratingul de credit al Uniunii Europene. În acest fel, statele pot accesa finanțări pe termen lung în condiții competitive.

Potrivit datelor prezentate de autoritățile române, împrumuturile SAFE pot avea o maturitate de până la 45 de ani, cu o perioadă de grație de 10 ani pentru rambursarea principalului.

Ministerul Finanțelor arată că structura de finanțare permite României să distribuie în timp costul unor investiții strategice care ar pune o presiune mult mai mare asupra bugetului dacă ar fi finanțate într-un interval scurt exclusiv din resurse naționale.

România are a doua cea mai mare finanțare SAFE din UE

SAFE a fost creat de Uniunea Europeană pentru a pune la dispoziția statelor membre până la 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru investiții în industria de apărare și achiziții comune.

Instrumentul finanțează domenii precum munițiile și rachetele, apărarea aeriană, capabilitățile terestre și alte echipamente considerate prioritare pentru securitatea europeană.

România, cu 16,68 miliarde de euro, are a doua cea mai mare alocare. Polonia se află pe primul loc, cu un împrumut maxim de aproximativ 43,73 miliarde de euro.

SAFE face parte din strategia europeană mai largă ReArm Europe/Pregătirea pentru 2030, prin care Comisia Europeană urmărește mobilizarea a peste 800 de miliarde de euro pentru investiții în apărare.

Cine răspunde de implementarea proiectelor

Ministerul Finanțelor gestionează fondurile SAFE acordate României, iar Cancelaria Prim-Ministrului asigură coordonarea generală a Planului.

Instituțiile cărora Guvernul le-a repartizat banii răspund de derularea propriilor proiecte și achiziții și, implicit, de respectarea jaloanelor care permit accesarea următoarelor tranșe.

Prima plată de 2,5 miliarde de euro marchează astfel trecerea programului SAFE din etapa aprobărilor în cea a finanțării efective. Pentru România, miza următorilor ani va fi folosirea celor 16,68 miliarde de euro pentru cele 35 de proiecte aprobate și respectarea condițiilor necesare pentru ca restul împrumutului să poată fi tras până la sfârșitul anului 2030.