România, codașa UE la competențe digitale. Nu se investește în educație media și în lupta cu manipularea și dezinformarea

România este codașa Uniunii Europene la capitolul competențe digitale. Iar asta nu se referă doar la faptul dacă un cetățean știe să folosească un dispozitiv digital, ci și la ceea ce face un utilizator de internet după ce accesează rețelele sociale și motoarele de căutare. 

Semnalul de alaramă este tras de Centrul de Jurnalism Independent care a publicat un raport al educației media în România.

Semnatarii raportului spun că tot mai multe guverne din UE tratează alfabetizarea media nu doar ca pe o chestiune de „siguranță online” sau protecție a minorilor, ci ca pe o infrastructură intelectuală de bază: capacitatea cetățenilor de a evalua sursele, de a recunoaște manipularea, de a înțelege cum funcționează ecosistemul mediatic și platformele digitale.

Publicitate

Statele încep să înțeleagă că lupta împotriva dezinformării necesită o abordare a întregii societăți, nu doar o concentrare pe indivizi și conținut.

Statul român pune egal între utlizarea unui calculator și digitalizare

Aceștia subliniează faptul că statul român tratează educația media ca o anexă a politicilor de digitalizare. Și mai mult de atât că statul pune un egal între competență digitală și utilizarea unui computer.

Și că nu se ocupă de formarea critcă a cetățenilor în evaluarea surselor, identificarea manipulării, înțelegerea algoritmilor la care sunt supuși. Asftel vulnerabilitatea crește pe internet și o bună parte din utilizatori cad pradă dezinformării, manipulării și știrilor false.

Pe scurt, 27,73% dintre români au competențe digitale de bază  asta față de media UE de 55,56%. La nivelul adolescenților, cifrele se prezintă astfel: 47,55%
dintre adolescenți (16–19 ani) au competențe digitale de bază, față de 66,49% media UE.

Românii și încrederea în știri

Tot potrivit raportului, 27% dintre români au încredere în știrile pe care le consumă, iar asta fiind printre cele mai scăzute procente din UE.

Despre Educația Media, CJI atrage atenția că nu apare în PNRR, în programul de guvernare, nici în strategia „România Educată”. Abordarea actuală se limitează la competențe digitale de bază  cum ar fi calculatoare, internet, aplicații, dar care ignoră gândirea critică și reziliența informațională.

De asemenea, cele 19 proiecte finanțate pe apelul „Pedagogie digitală” cu scopul de a forma 100.000 de cadre didactice nu includ nicio activitate concretă de alfabetizare media, în ciuda faptului că cadrul european DigCompEdu o menționează explicit. Abordarea se reduce la Microsoft Office, tablete și aplicații TIC, mai susțin cei de la CJI.

Primul document strategic major care recunoaște că nivelul scăzut al gândirii critice și al alfabetizării media reprezintă vulnerabilități de securitate națională. Strategia menționează explicit implementarea de politici publice de educație media adresate întregii populații. Rămâne de văzut dacă se va traduce în bugete concrete și echipe dedicate.