Românii pleacă pe capete din țară: Recordul cetățenilor care au părăsit definitiv România anul trecut, depășit doar de anul 1990

Românii pleacă pe capete din țară: Aproape 55.000 de cetățeni români și-au stabilit domiciliul în străinătate în 2025, cel mai ridicat număr consemnat după 1990.

În același timp, numărul românilor care și-au mutat domiciliul înapoi în țară a scăzut puternic, indică datele Institutului Național de Statistică analizate de Profit.ro.

În 2025 au fost înregistrați 54.966 de emigranți definitivi. Un nivel mai mare a fost consemnat ultima dată în 1990, când 96.929 de persoane au renunțat la domiciliul din România și și-au stabilit domiciliul în alt stat.

Cifrele se referă exclusiv la „emigranții definitivi”, definiți de INS drept cetățenii români care renunță la domiciliul din țară și își stabilesc domiciliul pe teritoriul altui stat.

Publicitate

Statistica nu cuprinde toți românii care pleacă temporar la muncă, la studii sau care locuiesc în străinătate fără să-și schimbe oficial domiciliul.

Plecările definitive au crescut în ultimii ani

După valorile ridicate de la începutul anilor ’90, numărul emigranților definitivi a scăzut până la un minim de 11.251 de persoane în 2014. Ulterior, tendința s-a inversat.

În 2016 au fost înregistrate 22.807 plecări definitive, iar în 2018 numărul acestora a ajuns la 27.229. În 2021 au fost consemnate 34.341 de plecări, urmate de un salt de 41% în 2022, până la 48.438.

Creșterea a continuat în fiecare dintre anii următori: 48.612 plecări definitive în 2023, 51.062 în 2024 și 54.966 în 2025. Datele pot fi consultate în seriile statistice ale INS privind emigranții definitivi.

Mai puțini români își restabilesc domiciliul în țară

În paralel, s-a redus numărul persoanelor de cetățenie română care au renunțat la domiciliul din străinătate și și l-au restabilit în România.

Numărul revenirilor definitive a ajuns la 54.839 în 2022, dar a scăzut la 29.830 în 2023 și la 28.431 în 2024. În 2025 au fost înregistrate numai 19.637 de astfel de reveniri.

Diferența dintre plecările și revenirile definitive a fost, astfel, de 35.329 de persoane în 2025: 54.966 de plecări minus 19.637 de reveniri.

Acest sold privește schimbările oficiale de domiciliu și nu trebuie confundat cu soldul migrației internaționale calculat după reședința obișnuită.

Salariile rămân principalul motiv al plecării

Motivele economice continuă să aibă cea mai mare influență asupra deciziei de emigrare.

Potrivit Barometrului Național al Tinerilor 2026, realizat de INSCOP, 64,7% dintre respondenți consideră că tinerii pleacă în primul rând pentru a găsi locuri de muncă mai bine plătite.

Accesul la servicii publice mai bune și dorința de a începe o viață nouă se află printre celelalte explicații invocate. În cadrul cercetării, categoria tinerilor cuprinde persoanele cu vârste între 14 și 35 de ani.

Datele INS arată că grupele de vârstă 15–19 ani și 35–39 de ani au cumulat aproape 14.000 dintre plecările definitive înregistrate în 2025.

Numărul ridicat din prima categorie poate include adolescenți care își schimbă domiciliul împreună cu familia.

Românii pleacă pe capete din țară: De ce nu se mai întorc

Decizia revenirii nu mai depinde numai de diferențele salariale. Studiul „Diaspora Sentiment 2026”, realizat de compania de cercetare MKOR, indică faptul că 55% dintre respondenți sunt plecați din România de peste zece ani, iar aproximativ o treime au dobândit cetățenia țării în care locuiesc.

Conform cercetării, 70% dintre respondenți consideră puțin probabilă întoarcerea în România în următoarele 12 luni, iar 40% exclud categoric această posibilitate.

Pentru românii încă indeciși, un salariu competitiv și un sistem sanitar mai bun sunt menționate în proporții egale, de câte 44%, drept condiții ale revenirii.

Acestea sunt urmate de locuri de muncă mai bune, cu 36%, precum și de stabilitatea fiscală și legislativă, reducerea birocrației și digitalizarea serviciilor publice, cu câte 34%, potrivit studiului MKOR.

Datele OECD oferă o imagine mai largă asupra mobilității externe, dar folosesc o metodologie diferită de statistica schimbărilor de domiciliu.

Organizația arată că 244.000 de cetățeni români au emigrat către state membre OECD în 2023, în scădere cu 9% față de anul precedent.

Germania a primit 36% dintre aceștia, Spania 19%, iar Italia 11%. Aceste cifre nu sunt direct comparabile cu numărul emigranților definitivi raportat de INS.

Pe termen lung, România a pierdut peste 4,16 milioane de locuitori în intervalul 1990–2024.

O analiză a președintelui INS atribuie 63% din această reducere migrației externe și 37% sporului natural negativ.

În perioada respectivă, peste 808.000 de persoane au emigrat definitiv, iar aproximativ 646.000 și-au stabilit domiciliul în România.