Sărbători religioase la 1 octombrie. Ce sărbătoresc ortodocșii, greco-catolicii și romano-catolicii

 

Ziua de 1 octombrie este importantă din punct de vedere religios pentru toate bisericile creștine. Atât ortodocșii, cât și greco și romano-catolicii sărbătoresc această zi. Ortodocșii țin astăzi ”Acoperământul Maicii Domnului”. Sărbătoarea are loc în amintirea unei minuni întâmplate în Biserica Maicii Domnului din cartierul Vlaherne din Constantinopol, în timpul împăratului Leon Înțeleptul (886-911), când Maica Domnului s-a arătat Sfântului Andrei cel nebun pentru Hristos (pomenit în calendarul creștin ortodox la 2 octombrie), ca ocrotitoare și mijlocitoare a creștinilor.

Biserica Ortodoxă
Acoperământul Maicii Domnului; Sf. Ap. Anania; Sf. Cuv. Roman Melodul; Sf. Cuv. Iosif și Chiriac de la Bisericani

Biserica Greco-catolică
Acoperământul Maicii Domnului; Sf. ap. Anania, din cei 70; Sf. cuv. Roman Melodul; Sf. Tereza a Pruncului Iisus

Biserica Romano-catolică
Ss. Tereza a Pruncului Iisus, fc. înv.; Roman Melodul, diacon

Biserica Ortodoxă prăznuiește pomenirea Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului în ziua de 1 octombrie.
Sărbătoarea are loc în amintirea unei minuni întâmplate în Biserica Maicii Domnului din cartierul Vlaherne din Constantinopol, în timpul împăratului Leon Înțeleptul (886-911), când Maica Domnului s-a arătat Sfântului Andrei cel nebun pentru Hristos (pomenit în calendarul creștin ortodox la 2 octombrie), ca ocrotitoare și mijlocitoare a creștinilor.

Tot astăzi este pomenit Sfântul Apostol Anania, unul din cei șaptezeci de ucenici ai lui Mântuitorului. De neam iudeu, Sfântul Apostol Anania a urmat Lui Hristos și s-a botezat. Este cel care, în urma unei viziuni de la Hristos, a mers în casa lui Iuda din Damasc și l-a tămăduit pe Saul (cel ce avea să devină apostolul neamurilor, Sfântul Apostol Pavel), rămas fără vedere în urma revelației de pe drumul Damascului.

Sfântul Apostol Anania și-a pus mâinile peste el și i-a redat vederea după care l-a botezat.
Anania a rămas în fruntea Bisericii din Damasc și a avut un sfârșit martiric, fiind ucis cu pietre.

Astăzi sunt pomeniți și Sfinții Iosif și Chiriac de la Bisericani.

Sfântul Iosif, întemeietorul Mănăstirii Bisericani, a fost tuns în monahism la Mănăstirea Bistrița.

După ce a mers la Locurile Sfinte, Cuviosul Iosif s-a retras apoi în pustia de pe Valea Iordanului, unde a ajuns, în câțiva ani, sihastru vestit. A trăit într-o peșteră, mai întâi singur, apoi cu 17 pustnici ucenici.

În urma năvălirii arabilor asupra Sfintelor Locuri, Cuviosul Iosif și-a luat ucenicii și a venit în Moldova. Aici a înălțat o mică biserică, construind și chilii împrejur. Pentru viața monahală a statornicit rânduiala achimită (neadormită), după modelul Mănăstirii Studiților din Constantinopol.

Mai târziu schitul Cuviosului Iosif s-a numit „Schitul Bisericani”, adică „al evlavioșilor”, pentru că monahii se rugau aici cu lacrimi și mulți se vindecau de boli.

Cuviosul Chiriac de la Bisericani a trăit la începutul secolului al XVII-lea la Mănăstirea Bisericani. S-a retras în pustie, într-o peșteră din muntele lui Simon, unde a trăit singur timp de 60 de ani. L-a cunoscut și Sfântul Ierarh Dosoftei, mitropolitul Moldovei, care, mai târziu, după mutarea Cuviosului Chiriac la Domnul, i-a sărutat moaștele, recunoscându-i sfințenia.

Este cunoscut ca unul dintre marii sihaștri din Carpați, având o viață pilduitoare: trăirea în desăvârșită lepădare de sine, smerenie și în neîncetată rugăciune.

Hotărârea canonizării Sfinților Cuvioși Iosif și Chiriac a fost luată în cadrul sesiunii de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 5-7 martie 2008, iar proclamarea solemnă a canonizării a avut loc pe 5 iunie la Mănăstirea Neamț.

Surse: agerpres, BOR