Sentință controversată în cazul blocului Turturica din Alba Iulia, la Înalta Curte. CRJ: Va crea un precedent periculos în România

Înalta Curte de Casație și Justiție a dat câștig de cauză Primăriei Alba Iulia în dosarul ”Turturica”.

Hotărârea este calificată de Centrul pentru Resurse Juridice, asociația care s-a implicat în susținerea romilor evacuați și a proprietarilor expropriați, drept una care va crea un precedent extrem de periculos în ceea ce privește respectarea drepturilor la locuire, viață privată și nediscriminare a grupurilor vulnerabile.

Speța ”Turturica” se referă la blocul din Alba Iulia evacuat de autorități în 2017, pentru a construi o viitoare parcare.

Înalta Curte a admis recursul declarat de reclamanţii Consiliul Local al Municipiului Alba Iulia şi Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Alba Iulia împotriva sentinţei Curţii de Apel Bucureşti, a casat sentinţa recurată şi, în rejudecare, a anulat Hotărârea nr. 454/19.11.2018 a Consiliului Naţional Pentru Combaterea Discriminării.

Povestea unui eșec administrativ la Alba Iulia. Cazul ”Turturica” sau cum un oraș se poate comporta ca un ”stat captiv”

Hotărârea poartă nr. 1888/04.04.2023 și nu a fost încă redactată.

Comunicatul Centrului pentru Resurse Juridice – CJI

”În anul 2017, Primăria Municipiului Alba Iulia a evacuat în mod abuziv și lipsit de proporționalitate 200 de persoane de etnie romă, printre care copii, femei, bătrâni și persoane cu dizabilități, dintr-un imobil ce urma să fie demolat, neacordându-le o altă locuință unde să trăiască.

Aceste aspecte au fost constatate prin Hotărârea CNCD nr. 454 din 19.11.2018, la sesizarea Asociației Partida Romilor Pro Europa.

CNCD a sancționat UAT Municipiul Alba Iulia și Consiliul Local Alba Iulia, fapta de evacuare a unui număr mare de persoane fără asigurarea altor alternative intrând sub incidența prevederilor art. 2 alin. 1 și art. 10 lit h) din OG nr. 137/2000:

„În prezenta speță, Colegiul director nu contestă legitimitatea demersului părţii reclamate de a evacua grupul de romi, categorie defavorizată din blocul “Turturica”, nepotrivită locuirii, ci analizează lipsa unei alternative care să asigure măsuri adaptate, respectiv locuințe sociale pentru grupul vulnerabil (200 de persoane printre care copii, femei, bătrâni și persoane cu dizabilități).

În cauza Mazari v. Italia, Curtea Europeană a fost chemată a se pronunța cu privire la situația unei evacuări, respectiv neacordării unei locuințe alternative corespunzatoare în cazul unei persoane suferinde din punct de vedere medical.

Curtea a reținut că în timp ce evacuarea pentru neplata chiriei constituie o actiune legitimă, în unele cazuri autoritatile trebuie să acorde locuință alternativă.”

Imagini filmate la un an după evacuarea blocului:

„Colegiul director constată că autoritățile locale nu au luat în calcul măsuri adaptate la nevoile grupului vulnerabil, întrucât au descins la evacuarea acestora fără a ține cont de faptul că în luna octombrie temperaturile sunt scăzute, de oră și timpul acordat evacuării, astfel familiile cu copii, batrâni și persoane cu dizabilitate râmânând în stradă.”

Hotărârea CNCD a fost menținută prin sentinţa civilă nr. 1293 din 25 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, care a motivat, în mod indubitabil, următoarele:

„Situația deosebită a minoritarilor etnici este una de natură a pretinde dreptul sau facilitarea reglementată prin dispozițiile art. 10, lit. h) din O.G. nr. 137/2000, respectiv de a fi considerați și înțeleși în mod particular și caracteristic în varii domenii ale vieții sociale, inclusiv în legătură cu asigurarea spațiului locativ sau a unor alternative care să subsumeze garanția minimelor condiții de viață, corelativ situației speciale în care se află, anume persoane vulnerabile prin prisma poziției de inegalitate în care se află în raport cu majoritatea cetățenilor datorită diferențelor identitare față de majoritate, respectiv a confruntării cu un comportament de respingere și marginalizare socială.

Prin urmare, apare ca fiind corectă afirmația că situația specială și diferită a minoritarilor etnici presupunea un tratament diferit, în sensul unei îngrijiri speciale și efective din partea autorităților administrativ locale cu privire la condiția vulnerabilă a etnicilor romi, corelativ dreptului sau vocației legitime la acest tratament, situațiile diferite neputând fi tratate similiar.”

„Este corectă reținerea autorității pârâte că în situația de față se aplică mutatis mutandis jurisprudența CEDO din speța Cauza Winterstein și alții v. Franța.

Aplicat la speța de față, deși din cauza respectivă analiza Curții pleca de la respectarea dispozițiilor art. 8 din CEDO, argumentele juridice ale instanței europene sunt pentru rațiuni aplicabile și cauzei de față, în vederea respectării principiului egalității de șanse și nediscriminare a unor membri ai comunității rome în contextul aplicării unei măsuri de evacuare care, deși este legală, afectează nivelul de trai și, astfel, siguranța de viață și eforturile de integrare socială, prin prisma modalității în care evacuarea este dusă la executare, fără întreprinderea unor măsuri alternative adaptate condiției vulnerabile a minoritarilor etnici. ”

Cu toate acestea, Înalta Curte a admis recursul declarat de reclamanţii Consiliul Local al Municipiului Alba Iulia şi Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Alba Iulia împotriva sentinţei Curţii de Apel Bucureşti, a casat sentinţa recurată şi, în rejudecare, a anulat Hotărârea nr. 454/19.11.2018 a Consiliului Naţional Pentru Combaterea Discriminării.

Ne întrebăm cum va arăta motivarea ÎCCJ câtă vreme la intervenția autorităților (poliția, jandarmerie cu câini) oamenilor li s-au acordat 18 minute pentru a părăsi blocul? Oamenii au ieșit afară cu toate lucrurile pe care le aveau, depozitându-le în fața blocului.

Modalitatea în care au fost evacuați încalcă de asemenea demnitatea și respectul datorat ființei umane, printr-un exces de zel, abuz de autoritate și folosirea unui limbaj degradant cum ar fi „De nu ieșiți afară, intru cu furtunu cu apă”.

Una din componentele dreptului la locuință adecvată o constituie protecția împotriva evacuărilor forțate, o obligație pe care Statele trebuie sa o respecte de îndată.

În Comentariul General nr. 7, Comitetul Națiunilor Unite pentru Drepturi Economice, Sociale și Culturale a reglementant standardele privind obligațiile corelative evacuărilor.

Notând că, în general, evacuările sunt incompatibile cu Pactul internațional privind drepturile economice, sociale si culturale, Comitetul a precizat ca acestea pot fi justificate, în masura în care sunt respectate anumite condiții precum:

• consultarea prealabilă a persoanei evacuate
• existența unei notificări adecvate și rezonabile cu privire la data evacuării
• existența unei căi judiciare ce permite obținerea unui remediu legal fie pentru a preveni evacuarea fie pentru a acorda compensații.

Aceste conditii se aplică în mod egal la situațiile în care evacuările sunt întreprinse de stat ori de persoane private.

Evacuările nu trebuie să conducă la plasarea indivizilor în situații mai vulnerabile, la încălcarea altor drepturi sau la lipsa unui adăpost.

Nu trebuie să aibă loc în condiții meteo nefavorabile sau pe parcursul nopții. Statele trebuie să adopte toate măsurile rezonabile, utilizând resursele disponibile, pentru a asigura o acomodare alternativă.

În speță, evacuarea a fost realizată în luna octombrie, în condiții de temperatură scăzută,  persoanele evacuate fiind lipsite de dreptul la locuire până la găsirea pe cont propriu a unei locuințe alternative.

Reiterăm gravitatea și periculozitatea unui asemenea precedent care neagă flagrant vulnerabilitatea unor categorii de persoane defavorizate și acordă undă verde unităților administrativ teritoriale de a acționa într-un mod abuziv față de cetățenii pe care aceasta din urmă îi consideră indezirabili”.

 Unde s-au dus evacuații?

După evacuare, Alba24 s-a interesat unde s-au dus persoanele evacuate. Unii au ajuns pe stradă, alții în nișt colibe pe câmp, alții s-au dus la rude.

O femeie cu mai mulți copii a petrecut două ierni pe un câmp, în spatele Talciocului din oraș, într-o colibă improvizată cu pământ pe jos.

Alții și-au găsit adăposturi pe unde au putut.

”Era o femeie de la noi din bloc care a dormit astă iarnă în stația de autobuz de la Fortuna. Eu lucram la casinoul de lângă și de multe ori o chemam înăuntru să se încălzească. N-am mai văzut-o”, spune un tânăr care locuiește în clădire, dar refuză să se lase fotografiat sau filmat, probabil pentru a nu fi recunoscut de colegii de serviciu.

Un alt bărbat, cunoscut de cei mai tineri drept ”nea Jinga”, a locuit într-o centrală dezafectată într-un cartier din Cetate.

Acolo l-au găsit sărbătorile de iarnă ale anului 2017 și de acolo a fost luat, în seara de Crăciun, de Ciprian, fost lider al comunității, și el evacuat.

Ciprian l-a dus la casa unde s-a mutat între timp, l-a hrănit și l-a lăsat să asculte liniștit grupurile de copii colindători din cartier.

Nici cei care au ajuns, de nevoie, la adăpostul de noapte din Gară nu au fost mai norocoși. Acolo legea o fac ”boschetarii”, oameni ai străzii alcoolici și violenți, care au monopol în locul respectiv de ani buni, fără ca nimeni să le poată face ceva.

Ultimii care au plecat din bloc au fost proprietarii (pe lângă chiriași, erau și proprietari).

După ce inițial li s-a propus suma de 1.800 de euro pentru fiecare garsonieră, ulterior, la presiune opiniei publice, primăria ”a plusat”. Sumele individuale pentru proprietari au ajuns la sume cuprinse între 24.893,57 de lei și 31.116,96 de lei.