Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Sfaturi practice din ziarele care apăreau la Alba, acum mai bine de 100 de ani. ”Vinulu naturalu, dacă se tornă în vas cu apă înotă de-asupra fiindu mai oleosu”


Publicat

bauturi 1892Ziarele care apăreau la sfârșitul secolului al XIX-a, la Alba Iulia, aveau și un rol de învăţare, de ghidare a populaţiei prin prezentarea unor sfaturi şi poveţe gospodăreşti, precum şi a unor date economice statistice. În afara celor politice, cam acestea erau domeniile considerate ”de interes” pentru polulație. O cercetare a directorului Direcției Arhivelor Județene Alba, Dana Zecheru, a scos la lumină o lume dispărută și, mai ales o limbă română veche, interesantă și în același timp greu de urmărit. Cum să îngrijești sccoafa și purceii, cum să scapi de durerile de dinți, cum să stârpești șoarecii, cum să recunoști vinul ”măiestrit” cu apă sau cum să știi când vine ploaia, folosind o ”simplă” lipitoare. Sfaturile prezentate au fost publicate începând cu anul 1890. 

Sfaturile şi poveţele acopereau întreaga gamă de activităţi ce se desfăşoară într-o gospodărie. Astfel, pentru îngrijirea purceilor, se recomandau următoarele: „Dacă se întâmplă ca scrofele se fete în geru mare, trebue să ne îngrijimu de purceii mici, să nu piară de frigu. Mijloculu celu mai practicu este, să acoperimu scrofa cu un ţolu. Ţolulu are să se lase pre scrofă, pănă cându voru fi fetaţi toţi purceii, şi pănă cându voru fi suptu. La casu dacă nu amu fi aşternutu ţolulu pre scrofă înainte de fetare, putemu să o facemu şi dupe ce a fetatu, şi putemu să încăldimu ţolulu chiar şi cu cărămidili calde. Pre calea acesta reînvie chiar şi purceii îngheţaţi de jumătate.”

paine buna 1892Pentru menţinerea şindrilelor în stare bună, gospodarilor li se spunea că ”Trebuie să le muiemu în apă văroasă. Procedura de forte simplă: Se aşedă şindila înainte de a o folosi în o cadă văroasă aşa, ca să fia acoperită cu apă. După 2-3 dile apoi se scoate, şi se aşedă undeva susu, ca să se scurgă şi usuce, apoi se poate numai decâtu folosi“.

În cazul neplăcut al unei dureri de dinţi, suferinzii erau informaţi că „Dorerea de dinţi se pote delătura, după cum scrie o foie medicală, cu unu mijlocu forte simplu. N-avemu decâtu să muiemu o cârpă curată în apă fierbinte şi se frecămu cu ea încetişoru dintele şi gingeii. Durerea încetă nesmintitu, şi încă cu atâtu mai în grabă, cu câtu a fostu mai fierbinte apa“.

Existau probleme cu rozătoarele în gospodărie? Nimic mai simplu, deoarece „Celu mai simplu mijlocu de a stirpi şorecii este mandula amară pisată meruntu şi presărată cu farină sau zaharu. Efectulu e siguru.”

O altă povaţă era adresată celor ce aveau dubii privind calitatea vinului pe care îl consumau. Acestora li se spunea că „Vinulu naturalu, curatu, dacă se tornă cu grije în un vas cu apă înotă de-asupra apei fiindu mai oleosu, din contră vinulu măestritu numai decâtu se amestecă cu apa.”

Pentru însetaţi, erau prezentate diferitele feluri de băuturi, aflate în acea vreme pe piaţă: “Apa e cea mai principală beutură recoritore, numai nu trebuie să o bemu prea rece. Cafeua negră strică faţa şi somnulu, după prându însă e plăcutu şi te deşteptă. Ciaiului stimuleza sistemulu nervosu, crerii, năduşirea, urinarea şi mistuirea. Berea e recoritore, hrănitore, dar se mistue mai greu ca vinulu. Vinulu înveselesce nima şi mintea. Vinulu nou adeseori e nesănetosu. Lichiorurile, spirituosele, nu suntu hrănitore, dar escită momentanu puterile vitale şi stomachulu. Se nu se bea însă nici odată pre nemâncate.”

paine buna 1892În şapte paşi erau prezentate şi semnele care garantau o pâine bună: „1. Are găoci mărunte şi cam într’o formă de mari; 2. Coja nu se desface de miedulu ci remâne în legătură cu acesta; 3. Miedulu atâtu este de elasticu, câtu după ce l’ai apesatu cu degetele nu se cunosce pre el semnulu apesării; 4. Nu conţine multă apă, din care causă e şi uşoră. Pânea care e relativ grea, de comunu sau nu e frementată sau nu e copta de ajunsu şi conţine prea multă apă; 5. Pânea bună trebue să fie destulu de sărată; cea nesărată nu-i aşa nutritore; 6. Coja să nu fie arsă, căci prin cocerea pripită şi ardere părţile de dextrin se prefacu în cărbune şi nu suntu nutritore; 7. Pânea bună e destulu de ridicată şi nu-i cleiosă, tăiată cu cuţitulu nu-i nici trândusă nici sfărmăciosă, ci remâne netedă şi sbicită.”

Deoarece mulţi dintre cititorii ziarelor erau agricultori, redactorii au încercat să le uşureze munca, dând soluţii ieftine şi la îndemână pentru probleme care astăzi sunt banale, precum prognoza meteo. Astfel, se recomanda realizarea unui barometru viu: „Să iea unu borcanu de sticlă străvedeciosă (cumu sunt celea de dulceţă) câtu de largu, şi în care să încapă ½ litră de apă. După ce se umple cu apă, se pune în apă o lipitore, apoi se astupă sticla cu o pânză. Apa se renoeste totu la 10 dile. Cându va fi timpulu spre furtună, lipitorea va face sărituri şi va ave convulsiuni. Cându va fi tempulu spre ventu mare, lipitorea va umbla forte repede în borcanu. Cându e spre ploe sau vreme rea, lipitorea se urcă la suprafaţa apei. Cându e spre timpu bunu, lipitorea şede nemişcată şi resucită.”

Şi gospodinele primeau poveţe. Astfel, pentru păstrarea mirosului de trandafiri, se spunea că „Trandafirii înfloriţi se adună pentru a pregati din ei dulceţuri, apă din rose şi pentru a li-se păstra foile uscate în săculeţe (perinuţe de divanu). Mirosulu celu plăcutu de rose se pote păstra şi pe timpulu, cându ele nu înflorescu, în modulu următoriu: luămu borcane de sticle cu gâtulu largu, punemu unu rându de sare şi unu rândulu de trandafiri, până îlu umplemu. Astupăm bine borcanulu cu dopuri de sticlă, plută sau cu hârtie de pergamentu. Cându vom deschide borcanu la iarnă, vomu ave un mirosu mult mai tare şi mai plăcutu decât acela din obicinuitele perinuţe sau săculeţe umplute cu foi uscate de trandafiri.”

oua vara 1892Tot pentru doamne era descrisă şi conservarea ouălor peste vară: „Conservarea ouelorul preste vară se pote face în doue moduri, anume: pre fundulu unei lade se presară unu stratu fin de cenuşe, pre care se aşedă ouele fără a se atinge unul de altul apoi se acoperu bine cu cenuşe. Pre cenuşa aceasta iară se pot aşeda oue şi coperi pănă ce se umple lada; lucrulu principalu e ca ouele să fie bine acoperite şi să nu se atingă unulu de altulu. Se mai potu conserva ouele şi prin aceia, că se punu în lapte de varu solvitu cu apă sărată.”

În concluzie, puteţi încerca unele din aceste sfaturi şi poveţe, dacă nu din necesitate, poate doar pentru a vedea cu trăiau oamenii acum mai bine de un veac. Și, mai ales, puteți vedea a evoluat limba română scrisă, într-un timp relativ scurt.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Românii aruncă 2,5 milioane de tone de hrană pe an. Un sfert este mâncare gătită

Publicat

Aproximativ 2,55 milioane de tone de hrană se aruncă în fiecare an în România, susține Aurel Simion, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Potrivit acestuia, cea mai mare pondere este de mâncare gătită, fructe şi legume.

Risipă alimentară: aproape 130 kg de hrană / cap de locuitor

„Deşi există un grad de incertitudine în ceea ce priveşte datele referitoare la risipa alimentară în Uniunea Europeană, cantitatea de alimente produsă ce este irosită pare să fie inferioară estimărilor de la nivel mondial.

Proiectul de cercetare finanţat de Uniunea Europeană estimează că aproximativ 20% din alimentele produse în Uniune sunt irosite.

Conform studiilor existente, în România se aruncă în fiecare an aproximativ 2,55 milioane de tone de mâncare, adică peste 350 de grame de mâncare, ceea ce înseamnă aproximativ 129 kg/cap de locuitor.

Din cele 129 kg/cap de locuitor risipite anual, 24% este mâncare gătită, 22% fructe, 21% legume şi 1% carne.

Cea mai mare risipă de hrană se înregistrează în mediul urban, în timp ce în comunităţile rurale se folosesc metode tradiţionale de valorificare a resturilor de alimente în gospodării.

În mediul urban peste 95% din resturile din municipii ajung la groapa de gunoi. Costurile asociate risipei de alimente sunt de cel puţin două feluri: costuri economice şi costuri de mediu.

Donarea de alimente ar trebui încurajată şi va rămâne permanent un factor esenţial de reducere a risipei alimentare”, a afirmat oficialul MADR.

Măsuri pentru reducerea risipei

Acesta a menţionat că instituţia pe care o reprezintă finanţează, în prezent, cinci proiecte ce vizează reducerea atât a risipei alimentare, cât şi gazelor cu efect de seră.

„Este bine cunoscut faptul că schimbările climatice şi sociale reprezintă provocări actuale şi stringente la nivel global şi european care impun identificarea şi aplicarea unor soluţii urgente şi adecvate.

Ministerul Agriculturii gestionează Legea 2017/2016 privind reducerea risipei alimentare şi vine cu politici de rotire a culturilor în aşa fel încât să promovăm plante care înmagazinează gazele cu efect de seră.

Ministerul finanţează cinci proiecte care au ca temă reducerea risipei alimentare şi reducerea gazelor cu efect de seră, promovează strategia pentru o economie circulară în aşa fel încât să folosim tot ceea ce producem şi cu un consum de energie al planetei mult mai mic (…)”, a spus reprezentantul Ministerului Agriculturii.

Până la 50% din toată risipa alimentară, produsă de consumatorii din oraşe

În România, prin Legea nr. 47/2016, data de 16 octombrie a fost declarată Ziua Naţională a Alimentaţiei şi a Combaterii Risipei Alimentare.

Un studiu realizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, care evaluează percepţia populaţiei privind risipa alimentară în România, produsele de panificaţie şi mâncărurile pregătite acasă sunt cele care au cel mai mare risc de risipă în gospodăriile românilor, deşi tendinţa de risipire s-a diminuat semnificativ în ultimii ani (2020 faţă de 2016) cu 63,8%, respectiv cu 61,11%.

Conform cercetării, până la 50% din toată risipa alimentară o produc consumatorii individuali din oraşe.

„Cheltuim pe hrană 40% din venituri, iar 33% – 50% din aceasta ajunge direct în coşul de gunoi. De cele mai multe ori, cantitatea de mâncare aruncată într-o zi de o persoană reprezintă o masă completă, în jur de o jumătate de kilogram”, arată studiul citat.

Cu toate acestea, nivelul mediu al risipei în rândul consumatorului urban din România a scăzut la 6,5% în 2020, de la 10,43% în 2016, iar pentru 2030 estimările arată că se va atinge obiectivul de reducere cu 50% a risipei alimentare.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Educația financiară și juridică vor fi materii obligatorii pentru elevi la școală, de anul viitor. Proiect aprobat de Parlament

Publicat

Parlamentul a aprobat luni introducerea materiilor Educația financiară și Educația juridică în școli, la nivel de învățământ primar și gimnazial.

Modificarea intră în vigoare din 2022.

Legea educației este modificată astfel încât cursul de competențe antreprenoriale va deveni cursul de competențe antreprenoriale și financiare.

În plus, în forma amendată de senatori, proiectul stabilește că elevii vor beneficia și de programe de educaţie juridică.

Elevii vor avea astfel posibilitatea de a învăța diferența dintre active și pasive, cum funcționează creditele, diferența dintre cardul de credit și cardul de debit, cum funcționează IFN-urile, care este importanța economisirii și informații de bază despre investiții la bursă.

Inițiatorii suțin că „nu este suficient ca tinerii să dobândească competenţe antreprenoriale, să ştie cum să administreze o afacere din punct de vedere financiar, ci este nevoie să înţeleagă şi să integreze şi comportamente responsabile din punct de vedere juridic”, potrivit avocatnet.ro.

„Inițiativa legislativă are drept scop introducerea educației financiare în învățământul preuniversitar, alături de educația antreprenorială. Introducerea educației antreprenoriale în școli reprezintă un aspect de natură a încuraja spiritul antreprenorial de la vârste cât mai fragede.

Stimularea educației antreprenoriale este o prioritate peste tot în lume, iar România se aliniază astfel trendului global. Totuși, trebuie să recunoaștem că nu toți absolvenții vor deveni antreprenori, însă toți vor avea nevoie de cunoștințe de bază cu privire la gestionarea unui buget propriu”, scriu inițiatorii proiectului.

sursă: avocatnet.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Garajele neautorizate de pe strada Nicolae Bălcescu din Alba Iulia vor trebui demolate. Precizări de la primărie

Publicat

Garajele neautorizate de pe strada Nicolae Bălcescu din Alba Iulia vor trebui demolate până în 25 octombrie. Viceprimarul Emil Antoniu Popescu a anunțat că deținătorii acestor construcții au fost notificați în acest sens.

”În cursul zilei de vineri, 15 octombrie, au fost emise notificări pentru deținătorii construcțiilor neautorizate cu destinația ”garaj” aflate pe strada Nicolae Bălcescu.

Deținătorii garajelor nu au autorizație de construcție și nici contract de concesiune valabil, fiind notificați încă din anul 2017 cu privire la obligativitatea demolării lor.

Mai mult, există o sentință definitivă în justiție privind corectitudinea notificării din urmă cu 4 ani, urmând ca până în 25 octombrie terenul să fie eliberat de construcțiile parazitare.

În caz contrar acestea vor fi demolate pe cale administrativă, iar autoritățile locale vor recupera cheltuielile de la cei în cauză”, a anunțat viceprimarul.

Pentru garajele similare din spatele magazinului ”Mercur”, termenul limită pentru demolare este 22 septembrie 2022.

”Totodată posesorii garajelor din spatele Magazinului “Mercur” au termen limită pentru demolare data de 22 septembrie 2022, când expiră ultimul contract de concesiune.

De asemenea garajele din spatele Colegiului Tehnic „Alexandru Domșa” urmează să fie desființate în viitor, întrucât în zonă vor fi dezvoltate proiecte importante pentru comunitate: Grădinița 16 și amenajarea unui teren de sport.

Administrația locală are în vedere toate garajele construite ilegal între blocuri obiectivul fiind mărirea numărului de parcări precum și respectarea regulilor de urbanism de către toți cetățenii municipiului”, a precizat Emil Antoniu Popescu.

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Cât vom plăti pentru gaz și lumină, în această iarnă. Virgil Popescu: ”Vești bune pentru milioane de români”

Publicat

Ministrul interimar al Energiei, Virgil Popescu, a dat asigurări că România are stocuri suficiente de gaze pentru a trece cu bine peste această iarnă.

A explicat cât vor plăti românii pe facturile la electricitate și gaz, dar și cine va putea să își amâne plata facturilor.

”Vești bune pentru milioane de români!

Consumatorii casnici vor plăti maxim 71 de bani pe KWh, exact cât plăteau anul trecut. Asta după ce am adoptat măsuri de compensare și plafonare ale prețului la energie și gaze naturale, pentru a-i ajuta pe cetățeni să treacă cu bine peste această iarnă.

Românii nu trebuie să facă absolut nimic decât să își monitorizeze consumurile.

Am mărit grila de consum, nu mai sunt 200 de kWh, în urma amendării din Parlament pragul de consum lunar este 300 de kWh, plus 10% marja de toleranță. La gaze naturale a rămas același volum: 1.200 de metri cubi.

Dacă prețul se duce peste 1 leu pe KWh, intervine plafonul. Pentru un consum de 100 de KWh, valoarea facturii va fi un leu X 100, din care se scade compensarea, deci prețul va fi de 71 de lei”, a declarat Virgil Popescu, potrivit dcnews.ro.

Cine poate să își amâne factura?

”Dacă am un venit mediu pe membru de familie de 850 de lei sunt un consumator vulnerabil.

Completarea documentației pentru consumatorul vulnerabil este gestionată de ministerul muncii și primărie. La primărie se completează. Se face o bază de date care va fi transmisă furnizorilor.

Ce se întâmplă cu facturile din octombrie? Aceste facilități intră la data de 1 noiembrie. Contractele furnizorilor de gaz sau electricitate au început din 1 noiembrie.

Avem posibilitatea să mărim perioada prin care se aplică aceste măsuri și pentru luna aprilie.Eu estimez că din aprilie prețul gazului o să o ia pe o pantă în jos”, a mai declarat Virgil Popescu, la Digi24.

Comisiile economice reunite din Senat au votat în unanimitate luni, în bloc, mai multe amendamente aduse OUG 118/2021 privind compensarea facturilor la energie.

Printre amendamentele propuse de PSD a fost posibilitatea amânării cu şase luni la plata facturilor pentru consumatorii vulnerabili. Totodată, profitul furnizorilor a fost plafonat la maximum 5% raportat la costurile de furnizare. Printre modificări se află şi supraimpozitarea cu 80% a producătorilor de electricitate, dar şi plafonarea la 5% din costuri a profitului furnizorilor.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate