Connect with us
Publicitate

ADMINISTRATIE

Săptămâna viitoare POLIȚIȘTII NU DAU AMENZI, doar avertismente. Formă de protest a membrilor din Sindicatul Europol


Publicat

Una dintre formele de protest anunțate de polițiștii membri ai sindicatului Europol, încă de săptămâna trecută, este inițiativa de aplicare doar a avertismentelor, nu și a amenzilor.

De săptămâna viitoare este planificată a doua etapă a acțiunilor de protest. Polițiștii, membri ai sindicatului, anunță că nu vor mai efectua ore suplimentare.

Pentru 25 ianuarie este programată a treia etapă – polițiștii nu vor mai răspunde decât la urgențele semnalate la 112.

”De zece ani suntem purtați cu zăhărelul când vine vorba de o salarizare echitabilă! Sondajul în rândul polițiștilor demonstrează că nu mai suntem dispuși să acceptăm să fim sacrificații de serviciu!

PS: Din 11 ianuarie începem cu prima formă de protest. Fără bani din amenzi la bugetele locale, doar AVERTISMENTE!

Din 18 ianuarie, refuzăm orele suplimentare, permanența iar activitățile specifice pandemiei, pe care nu le avem ca atribuții în fișa postului nu le mai îndeplinim.

Din 25 ianuarie, intervenim doar la 112”, au anunțat cei de la sindicatul Europol, pe Facebook, încă de săptămâna trecută.

surse: g4media.ro, Sindicatul Europol (Facebook)



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comentariu

  1. dolfi

    luni, 11.01.2021 at 19:48

    da’ spaga de la interlopi o mai incaseaza?

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

SONDAJ INSCOP: Românii cred că NATO îi va apăra în cazul unui război în Ucraina. Pe cine admiră tinerii, dintre Biden și Putin

Publicat

foto: multimedia.europarl.europa.eu

Sondaj ”Neîncrederea publică Vest vs Est”: Trei sferturi dintre români cred că NATO îi va apăra în cazul unui război în Ucraina, potrivit unui sondaj INSCOP, în vreme ce admirația pentru liderul rus, Vladimir Putin, se observă mai ales în rândul tinerilor.

INSCOP a realizat în perioada 11 – 18 ianuarie 2022, un sondaj de opinie privind Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false”.

Primele două capitole sunt dedicate percepției românilor asupra unor elemente ce țin de securitatea militară a țării, respectiv opiniei respondenților privind direcția țării și a Europei, și încrederii în țări și lideri internaționali, scrie DCNews

În capitolul Securitatea militară, analiza a vizat percepțiile populației privind Conflictul din Ucraina, NATO și apărarea României. Întrebați dacă NATO va apăra sau nu România, în contextul creșterii riscului producerii unui război în Ucraina, 70,3% dintre români răspund afirmativ, în timp ce 20,3% răspund negativ, iar 9,4% nu știu sau nu răspund.

Majoritate solidă pro-NATO

76,2% dintre respondenți consideră că România nu trebuie să iasă din NATO, în timp ce 18,7% răspund afirmativ la această întrebare. Ponderea non-răspunsurilor este de 5,1%.

A crescut, de asemenea, ponderea opiniilor favorabile privind existența bazelor militare americane în România.

În ceea ce privește bazele militare americane 74,7% dintre cei intervievați (față de 68,1%  în septembrie 2021, 73,8% în iunie 2021 și 75,4% în martie 2021) își exprimă acordul față de afirmația ”Existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe”, în timp ce 20,6% își exprimă dezacordul (față de 24,9% în septembrie 2021, 20,3% în iunie 2021 și 20% în martie 2021). 4,7% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

În percepția publică armata UE nu este văzută ca fiind în opoziție cu forțele NATO: 72,6% dintre respondenți consideră că UE ar trebui să înființeze propria Armată pentru apărarea statelor membre. 20,8% din totalul eșantionului/populației este de părere contrarie. Ponderea non-răspunsurilor este de 6,5%.

 Vest vs. Est. Încrederea în țări și lideri internaționali

Publicul din România rămâne ferm angajat în direcția Vest. În opinia a 77% dintre respondenți, VEST (adică UE, SUA, NATO)  este direcția înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare.

10,4% consideră că România ar trebui să se îndrepte către EST (adică Rusia, China).

Ponderea non-răspunsurilor este de 12,6%.

Românii sunt optimiști în ceea ce privește viitorul Europei: în viitor, Europa și Occidentul vor fi mai puternici în opinia a 63,9% dintre respondenți. în timp ce opinia contrarie este împărtășită de 27%. 9,1% nu știu sau nu răspund.

Încredere mai mare în NATO decât în UE

Dintre țările și organizațiile enumerate, românii au cel mai ridicat nivel de încredere în NATO (60,6% față de 47,1% în septembrie 2021, 59,3% în iunie 2021 și 49,4% în martie 2021).

55,9% dintre români au încredere multă și foarte multă în Uniunea Europeană (față de 42,5% în septembrie 2021, 55% în iunie 2021 și 51,6% în martie 2021).

Încrederea în Germania se menține în continuare la o cotă mai ridicată decât în ceea e privește Franța. Încrederea în Statele Unite a crescut cu 5 puncte procentuale, față de septembrie 2021.

Astfel, 51,8% dintre respondenți au încredere multă și foarte multă în Germania (față de 45,8% în septembrie 2021, 49,2% în iunie 2021 și 57,6% în martie 2021).

Dintre cei intervievați 50% declară că au încredere multă și foarte în Statele Unite ale Americii (față de 40,3%  în septembrie 2021, 47,8% în iunie 2021 și 47,2% în martie 2021).

Franța beneficiază de încredere multă și foarte multă din partea a 38,5% dintre respondenți. Încrederea în Rusia și China se situează sub 20 de procente.

18%  declară că au încredere în Rusia (față de 16,2% în septembrie 2021, 17,9% în iunie 2021 și 16% în martie 2021) și 17,2% în China (față de 13,5% în septembrie 2021, 16,8% în iunie 2021 și 19% în martie 2021).

Președintele SUA, mai apreciat decât președintele Rusiei

34,4% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în Joe Biden, președintele SUA (față de 25,9% în septembrie 2021, 36,4% în iunie 2021 și 41,6% în martie 2021).

În Maia Sandu, președinta Republicii Moldova,  au  încredere multă și foarte multă 33,1% dintre români (față de 28,8% în septembrie 2021). 24,8% dintre români au încredere multă și foarte multă în Emanuel Macron.

În Vladimir Putin, președintele Rusiei, au  încredere multă și foarte multă 23,3% dintre respondenți (față de 21% în septembrie 2021, 23,9% în iunie 2021 și 19% în martie 2021).

19,3% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în Victor Orban, premierul Ungariei (față de 16,4% în septembrie 2021).

Putin, admirat mai mult în rândul tinerilor

”Observăm cum evenimentele din ultimul trimestru, exacerbarea mediatică a probabilității unei intervenții militare ruse in Ucraina, precum și răspunsul ceva mai articulat al unor membri NATO ( Franța, Marea Britanie și Statele Unite) la aceasta  prin declarații de sprijin și furnizarea de echipamente militare către Ucraina, au determinat creșterea indicilor de încredere la nivel societal  atât în vest, cât și în NATO, explică rezultatele Dan Andronache, vice-președinte True Story Project (TSP).

De asemenea apariția unei armate europene pare că are mai mult sens, pe fondul aceleiași nevoi de securitate din partea unei autorități cât mai omnipotente, pe fondul crizei evidențiate în media.

Aceleași motive emoționale stau la baza recuperării procentelor pierdute în cazul președintelui Joe Biden. În cazul președintelui Putin,  pare că acesta și-a consolidat imaginea de lider puternic, preponderent în rândul populației tinere, sensibile la canalele social media alternative precum Tik Tok.

Cum anticipam în articolul din iunie anul trecut, președintele Putin este deja în viitor prin prezența structurată în mentalul publicului tânăr, în ciuda potențialului mai puțin pacificator al acțiunilor sale.”

O majoritate largă sprijină prezența bazelor americane în România

”Datele sociologice arată un nivel foarte ridicat de încredere (70%) în faptul că NATO va apăra România în cazul în care se va produce un război în Ucraina, a spus Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group.

De asemenea, crește încrederea în NATO ca organizație, care depășește în premieră pentru ultimii ani borna de 60% încredere multă și foarte multă. Peste trei pătrimi dintre români se opun unei ieșiri a României din NATO și sprijină existența unor baze militare americane pe teritoriul României pe considerentul că ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe.

Riscurile de securitate determinate de perspectiva unei agresiuni a Rusiei împotriva Ucrainei au determinat o creștere a încrederii în NATO și Uniunea Europeană, comparativ cu situația de la finalul anului trecut.

De asemenea, încheierea crizei politice din România pare să fi contribuit la îmbunătățirea percepției asupra reperelor esențiale ale lumii euro-atlantice în condițiile în care certurile politice de la finalul anului trecut au afectat grav încrederea în toate reperele interne și externe care inspirau în mod obișnuit încredere.”

Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a IV-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.

Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 11-18 ianuarie 2022, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, reinfectat cu COVID-19. A ieșit ”pozitiv” după ședința de plafonare a prețurilor din energie

Publicat

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a anunţat, miercuri, că are rezultat pozitiv pentru COVID-19. Popescu are o formă uşoară de boală şi s-a izolat la domiciliu. În noiembrie 2020, acesta a mai fost infectat cu Covid-19 și a avut o formă ușoară a bolii care nu a necesitat spitalizare.

Virgil Popescu a participat marţi, la şedinţa de Guvern, iar apoi la conferinţa de presă unde a prezentat ordonanţa de urgenţă privind plafonarea preţurilor la energie şi gaze naturale.

„De dimineaţă nu m-am simţit foarte bine, aşa că am decis să fac un test rapid. Rezultatul a fost pozitiv. În urmă cu câteva minute am primit şi rezultatele la testul RT-PCR, care a confirmat că sunt infectat cu COVID – 19”, a anunţat, miercuri seara, Virgil Popescu.

Ministrul energiei a scris pe Facebook că are o formă uşoară a bolii, este izolat la domiciliu şi ia tratamentul prescris de medici.

„Am făcut mai multe teste în ultima perioadă, ieri (marţi – n.r.) am avut test negativ”, a mai spus Popescu.

El le-a transmis românilor sănătate, să aibă grijă de ei şi de cei dragi, să păstreze regulile de distanţare socială, să poarte mască şi să se protejeze.

De asemenea, Popescu recomandă în continuarea vaccinarea şi afirmă că este încrezător că în acest fel vom reuşi să scăpăm de acest virus.

Citeste mai mult
Publicitate

BLAJ

Modernizarea DN 14B, între Blaj și Teiuș: Parteneriat între CJ Alba, Blaj, Teiuș, Mihalț, Crăciunelu de Jos și CNAIR

Publicat

Consiliul Județean Alba împreună cu municipiul Blaj, orașul Teiuș și comunele Mihalț și Crăciunelu de Jos vor încheia un parteneriat cu CNAIR pentru modernizarea drumului național DN 14B Teiuș – Blaj. Proiectul prevede și realizarea unor poduri peste calea ferată, la Teiuș și Crăciunelu de Jos. 

Consilierii județeni din Alba vor vota în ședința de luni, 31 ianuarie, aprobarea încheierii unui parteneriat între Consiliul Județean Alba, municipiul Blaj, orașul Teiuș, comuele Mihalț și Crăciunelu de Jos cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – CNAIR, în vederea implementării în comun a proiectului „Modernizare DN14 B + poduri (peste CF M200-Teiuș și CF M300 Crăciunel) (+creșterea siguranței)”.

Potrivit documentației, la nivelul județului Alba, drumul naţional DN 14B, între Teiuş și Blaj, cu o lungime estimată de aproximativ 23,7 km, este subdimensionat ca lăţime şi se află într-un proces de degradare care impune reabilitarea și modernizare lui astfel încât să asigure condiţii optime de exploatare în condiţii de siguranţă a circulaţiei rutiere.

Acest drum face parte din rețeaua rutieră secundară, rețea care are rolul de a conecta reședințele de județ la rețeaua primară într-o manieră rapidă și sigură, pentru populație și mediul de afaceri.

Rețeaua rutieră secundară funcționează ca sursă care alimentează rețeaua rutieră rapidă, crescând astfel atracvitatea invesțiilor.

Potrivit raportului de specialitate, pentru realizarea invesțiilor în infrastructura de transport, este general acceptat faptul că acestea trebuie ghidate după o strategie de dezvoltare a sectorului. Planul Invesțional al Ministerului Transporturilor dezvoltă o strategie a asigurării finanțării necesare pe cei 10 ani de implementare plecând de la corelarea principalelor surse de finanțare disponibile României: PNRR, POT, CEF 2.0 și bugetul național.

Asfel pentru a se realiza acest obiectiv de investiții este necesară încheierea unui parteneriat avut în vedere este unul de interes regional și urmărește stabilirea drepturile şi obligaţiile părţilor, contribuţia financiară proprie a fiecărei părţi la bugetul proiectului, precum şi responsabilităţile ce le revin în implementarea activităţilor aferente pregătirii proiectului “Elaborare Studiu de Fezabilitate, PAC si elaborare Proiect Tehnic pentru „Modernizare DN 14 B + Poduri (peste CF M200-Teiuș și CF M300 Crăciunel) (+creșterea siguranței)”. Proiectul va fi depus în cadrul Programului Operaţional Infrastructura Mare 2014 – 2020, pe Axa Prioritară 2 Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient – Obiectivul Specific 2.2 Creşterea accesibilităţii zonelor cu o conectivitate redusă la infrastructura rutieră a TEN-T.

Scopul proiectului “Elaborare Studiu de Fezabilitate, PAC si elaborare Proiect Tehnic pentru „Modernizare DN 14 B + Poduri(peste CF M200-Teiuș și CF M300 Crăciunel) (+creșterea siguranței)” este acela de a elabora documentația tehnico – economică aferenta obiectivului de investiții de infrastructură rutieră de interes local/județean, ce urmează a fi depus spre finanțare în perioada de programare 2021-2027 și anume : „Modernizare DN 14 B + Poduri(peste CF M200-Teiuș și CF M300 Crăciunel) (+creșterea siguranței)”.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Apelul Papei Francisc pentru evitarea războiului în Ucraina: „Vă rog, fără război! Omenirea merită pace”

Publicat

p

Papa Francisc a făcut miercuri un apel pentru pace și pentru evitarea războiului în Ucraina, acolo unde tensiunile dintre Rusia și Occident au atins un punct critic. Amintind de cel de-al Doilea Război Mondial, Suveranul Pontif a spus că „oamenii au suferit de foame, de atât de multă cruzime! Merită pace.”

Papa Francisc s-a rugat pentru ca Ucraina „să se dezvolte în spiritul frăției și ca toată durerea, fricile și neînțelegerile să fie depășite”, potrivit Vatican News.

„Fie ca aceste rugăciuni să ajungă la inimile conducătorilor de pe Pământ pentru ca ei să facă astfel încât dialogul să prevaleze şi ca binele tuturor să fie pus înaintea intereselor partizane”, a continuat Papa Francisc. „Vă rog, fără război vreodată!”

„Am vorbit mai devreme despre Holocaust: gândiţi-vă că peste cinci milioane de persoane au fost ucise!”, a reamintit Suveranul Pontif în cadrul audienţei sale generale săptămânale la Vatican, scrie Agerpres.

Papa Francisc: Rugați-vă pentru Ucraina!

„În timpul războiului, oamenii au suferit de foame, de atât de multă cruzime. Merită pace”, a adăugat Papa Francisc, făcând apel la credincioşi „să se roage pentru pace în Ucraina”, în special în cursul zilei de astăzi, pe care a dedicat-o acestei ţări.

Duminică, Papa Francisc a declarat că urmăreşte „cu îngrijorare tensiunile tot mai mari care riscă să afecteze pacea din Ucraina şi să pună sub semnul întrebării securitatea continentului european”.

Tensiunile dintre Moscova şi Washington sunt puternice în legătură cu Ucraina, în contextul în care Rusia este acuzată că a concentrat peste 100.000 de militari la frontiera ţării, existând temeri că o invazie este iminentă.

sursa: agerpres.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate