Contacteaza-ne si pe
Publicitate

ACTUALITATE

SOLSTIŢIUL de IARNĂ 2018. Cea mai scurtă zi din acest an. Superstiţiile lunii decembrie

Publicat

zapada 2018

Începutul iernii astronomice este marcat de momentul solstițiului de iarnă, ce se produce în fiecare an în jurul datei de 21 decembrie. În 2018 însă, acesta va fi pe 22 decembrie, la ora 00.23.

Solstițiu înseamnă „soare nemișcat”. În emisfera nordică, momentul Solstiţiului de iarnă se produce în cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului, în ţara noastră. Acest eveniment astronomic este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcării reale a Pământului în jurul Soarelui.

În emisfera sudică a Pământului, fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

De la momentul Solstiţiului de iarnă, până în 21 iunie, durata zilelor va creşte continuu, iar cea a nopţilor va scădea.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București), potrivit astro-urseanu.ro

Axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximatie) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinată cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′. La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

Citește și MESAJE de SFÂNTUL NICOLAE. URĂRI, SMS și felicitări frumoase pe care le poți trimite celor dragi de Moș Nicolae

Obiceiurile românești din preajma solstițiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat, prin substituirea acestuia cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat și incinerat simbolic în noaptea de Crăciun, cu taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Țurca sau Borița, care, după ce însoțește unele cete de colindători, este omorât simbolic și, mai ales, cu porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, sacrificat ritual la Ignat (20 decembrie).

Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul împrumutat din Orient al luminii.

Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsita în Antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.

Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele doua Americi, Asia şi Orientul Mijlociu. Chiar şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele doua solstiţii.

În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează cu aproximatie din 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost astfel poziţionate încât lumina Soarelui la apus la data solstiţiului de iarnă să cadă într-un fel anume.

Sărbătorile lunii decembrie – obiceiuri şi superstiţii

Obiceiurile românești din preajma solstițiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat, prin substituirea acestuia cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat și incinerat simbolic în noaptea de Crăciun, cu taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Țurca sau Borița, care, după ce însoțește unele cete de colindători, este omorât simbolic și, mai ales, cu porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, sacrificat ritual la Ignat (20 decembrie).

Sărbătorile lunii decembrie pregătesc, prin obiceiurile, ritualurile și practicile magice pe care le adăpostesc, sfârșitul și totodată începutul anului calendaristic: Bubatul, Sava, Moș Nicolae, Ana Zacetenia, Modest, Ignatul, Moș Ajun, Moș Crăciun, Îngropatul Crăciunului.

Moș Ajun, Moș Crăciun

Moș Ajun, fratele lui Crăciun, este celebrat pe 24 decembrie. În tradiția populară, se spune că Maica Domului, când trebuia să nască pe Fiul lui Dumnezeu, umbla, însoțită de dreptul Iosif, din casă în casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost. Fiind cuprinsă de durerile Facerii, cere adăpost lui Moș Ajun. Motivând că este om sărac, o refuză, dar o îndrumă spre fratele său, mai mare și mai bogat, Moș Crăciun. Ajunul Crăciunului, seara de 24 decembrie, deschide șirul sărbătorilor de iarnă, care se desfășoară pe parcursul a 12 zile și se încheie în ajunul Bobotezei (6 ianuarie). La mijloc cade Anul Nou.

Crăciunul — 25 decembrie

Maica Domnului, ajungând la casa lui Moș Crăciun, este dusă de soția acestuia în grajd, unde dă naștere lui Iisus. În Noaptea Sfântă a Nașterii lui Hristos, s-au deschis cerurile și Duhul Sfânt a coborât deasupra Fiului lui Dumnezeu, luminând grajdul în care domnea întunericul. Deci, Crăciunul este o sărbătoare sfântă, care aduce lumină în sufletele oamenilor.

Revelionul — 31 decembrie

Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic la cumpăna dintre ani, în noaptea de 31 decembrie/1 ianuarie, este numit Îngropatul Anului sau, mai recent, Revelion.

Mai mult de un mileniu, creștinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun (25 decembrie), în preajma solstițiului de iarnă: la Roma, până în secolul al XIII-lea; în Franța, până în 1564; în Rusia, până în vremea țarului Petru cel Mare; în Țările Române, până la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Anul Nou

Timpul obiectiv, care curge spre infinit, este „oprit” după 365 de zile și întors, precum ceasornicul, pentru a fi reluat de la început în ziua de Anul Nou. Asemănător divinității, timpul se naște anual, întinerește, se maturizează, îmbătrânește și moare, pentru a renaște după alte 365 de zile.

 

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Publicitate

EVENIMENT

COD GALBEN de fenomene METEO PERICULOASE. Cetățenii sunt sfătuiți să se adăpostească

Publicat

vant

Un COD GALBEN de fenomene meteo periculoase a fost emis în această seară de meteorologi. Se anunță viscol și intensificări ale vântului care vor atinge 55-65 de km/h. Atenționarea este valabilă între orele 23.00- 05.00. Cetățenii sunt atenționați că urmează o perioadă de vreme severe și li se recomandă: – Recomandăm conducătorilor auto să se […]

Citește mai departe
Publicitate

ADMINISTRATIE

VIDEO Ninsoare și viscol pe Autostrada Sibiu-Sebeș. Drumarii intervin cu utilajele pentru curățarea zăpezii de pe șosea

Publicat

drumari

A început să ningă în mai multe regiuni din România, iar drumarii au fost deja nevoiți să întervină pe mai multe drumuri naționale și chiar pe autostrăzi. Ninsoarea și vântul puternic au ajuns acum și pe autostrada A1 Sibiu – Sebeș. ”Ninsoarea puternică de la Brasov s-a mutat acum pe Sibiu” a anunțat purtătorul de […]

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Ordinul care reglementează taxa impusă băncilor și impozitarea veniturilor din jocuri de noroc, publicat de ANAF

Publicat

ANAF a publicat Ordinul care reglementează declararea noilor taxe introduse de OUG nr. 114/2018, respectiv taxa pe activele financiare datorate de instituțiile bancare și taxa pe veniturile din jocuri de noroc organizate online. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.114 din 28 decembrie 2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor […]

Citește mai departe
Publicitate

ECONOMIE

Bani de la stat pentru alegeri: Dacă va candida, Mircea Hava va putea cheltui 1,5 milioane de lei la europarlamentare

Publicat

colaj europarlamentare

Printr-o ordonanță de urgență, Guvernul României, a decis că banii primiți drept subvenții de către partidele poltitice pot fi folosiți în campaniile electorale. Cum românii sunt așteptați la urne de două ori în 2019, pentru europarlamentare și la sfârșit de an pentru alegerea președintelui, la ”umbra” conflictelor din justiție, OUG-ul a trecut fără a face […]

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate