Connect with us
Publicitate

BLAJ

SUBIECTE GREȘITE de două ori, la BAC, la un liceu din Blaj. Elevii de la profilul uman au primit testele de la real


Publicat

Probleme de organizare și greșeli majore în repartizarea subiectelor, la Colegiul Național „Inochentie Micu Clain” din Blaj, la proba de Limba și Literatura Română, din cadrul examenului de Bacalureat 2019.

Potrivit unor surse Alba24, elevii profilului ”uman” din cadul Colegiului au primit de două ori subiectele greșite în timpul examinării.

Mai exact, elevii de la uman au intrat în sălile de examinare la ora 8.30. La ora 9.00, aceștia au primit un set de subiecte care aparțineau profilului Real.

După aproximativ 20 de minute, timp în care elevii deja scriau, comisia i-a anunțat că au primit subiectele greșite. Foile de examen au fost anulate și elevii au primit un alt set de subiecte.

După câteva momente, elevii și-au dat seama că și noile subiecte erau greșite, fiind de fapt aceleași cu cele de la profiul Real pe care le primiseră și prima dată.

Elevii i-au semnalat președintelui de comisie problema. Acesta a comparat subiectele și și-a dat seama că sunt greșite din nou așa că foile de examen au fost din nou anulate. 

După aproximativ 50 de minute,  de la începerea probei de BAC, elevii de la uman au primit subiectele corecte.

UPDATE 1:

Șefa IȘJ Alba, Marcela Dărămuș, a confirmat pentru Alba24, problema apărută în timpul examenului de Bacalaureat de la „Inochenție Micu Clain” din Blaj. Aceasta a declarat că doar a doua pagină a subiectelor a fost dată greșit elevilor.

”A doua pagină, prima pagină a fost ok, problema s-a remediat și copiii au primit trei ore, din momentul în care au primit subiectul, conform metodologiei… Nu s-a întâmplat o tragedie așa de mare, s-a dat subiectul corect, dacă nu subiectul corectat și remediat atunci era bai”, a declarat Marcela Dărămuș.

Întrebată cine se face vinovat pentru problema apărută, șefa IȘJ a declarat că responsabili sunt cei din comisia de la centrul de examen. ”Cel mai probabil eroarea s-a produs din grabă, pentru a aduce la timp subiectele”, a mai adăugat Dărămuș.

De asemenea, aceasta a mai spus că timpul pierdut de elevi până la primirea subiectelor corecte, a fost mai mic de 50 de minute, dar nu a precizat cât a durat.

În final, Dărămuș a mai declarat că la nivelul instituției pe care o conduce a fost deschisă o anchetă în acest caz.

UPDATE 2: Precizări oficiale ale IȘJ Alba

Inspectoratul Școlar Județean a trimis câteva precizări oficiale legate de incidentul de la IM Clain din Blaj. Informațiile confirmă doar cele scrise de Alba24. Răspunsul instituției nu aduce însă elemente noi. De exemplu, nu precizează câți elevi au fost afectați de această greșeală și nici de câte ori a fost repetată. De asemenea, nici tratează nici modul în care concentrarea elevilor a fost afectată (chiar dacă au primit tot trei ore pentru rezolvare, peste zecile de minute cât a durat sincopa). Practic, aceștia au început să trateze un subiect greșit, apoi au fost nevoiți să reia examenul.

Redăm mai jos precizările Comisiei Județene de Bacalaureat:

r



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

  1. Diana

    marți, 02.07.2019 at 13:39

    Prima data învățați cum se cheamă liceul și după faceți comentarii…. „Inochenție” serios?

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

2 august 1957, ziua condamnării la moarte a luptătorilor din Grupul Ogoranu. Minuta tulburătoare a instanței comuniste

Publicat

În data de 2 august 1957 au fost condamnaţi la moarte, la Sibiu, luptătorii din grupul de rezistenţă armată Ogoranu.

Este vorba de partizanii Gheorghe Haşu, Ioan Chiujdea, Laurean Haşu Ion Novac, Victor Metea şi Jean Pop, din cadrul grupării de rezistenţă de pe versantul nordic al Munților Făgărașului. Au fost fotografiați cu armele în mână, pentru a fi arătați drept ”bandiți”.

Citește și: DOCUMENTAR Alba24: Ion Gavrilă Ogoranu din Galtiu, ”fantoma” vânată de securitate timp de 29 de ani. Portret de erou

Fundația Gavrilă Ogonanu a postat pe Facebook un text legat de condamnarea acestora, precum și minuta sentinței.

Ei fuseseră arestaţi în 1955, în cadrul unei ample operaţiuni de diversiune coordonată de Securitate prin colonelul Gheorghe Crăciun şi cu ajutorul esenţial dat de unul din membrii reţelelor de sprijin ale grupării, profesorul Ioan Grovu, care a trădat, devenind agentul Securităţii.

Tot în cadrul acestei sentinţe sunt condamnaţi la moarte Olimpiu Borzea şi Nicolae Burlacu, cărora însă li s-a comutat pedeapsa ulterior în muncă silnică pe viaţă.

De asemenea, o serie de membri ai reţelei de sprijin Viştea au primit condamnări de muncă silnică pe viaţă sau 25 de ani de detenţie.

Tribunalul Militar al regiunii III Cluj,
în deplasare la Sibiu
02.08.1957

PROCES VERBAL
(sentinţă minută nr. 1369)

Astăzi, anul 1957, luna august, ziua 2, Tribunalul Militar al regiunii a III-a militare Cluj, în deplasare la Sibiu, compus conform art. 11 din Legea 2/1956, din preşedinte: Mr. de justiţie Cojocaru Dragoş, asesori: Cpt. Folescu Constantin şi Cpt. Stănescu P. Aurel, deliberând în secret conform prevederilor art. 291-295 asupra culpabilităţii şi aplicaţiunea pedepselor în cauză privitoare pe inculpaţii:

– Chiujdea Ioan, student, din com. Berivoii Mici, raionul Făgăraş, regiunea Stalin
– Haşu Laurean, student, din com. Breaza, raionul Făgăraş, regiunea Stalin
– Novac Ioan, absolvent a şase clase de liceu, din com. Berivoii Mici, Raionul Făgăraş, regiunea Stalin
– Metea Victor, absolvent de liceu, din comuna Ileni, raionul Făgăraş, regiunea Stalin
– Haşu Gheorghe, plugar, din comuna Pojorta, raionul Făgăraş, regiunea Stalin,
– Pop Ioan, zis Jean, funcţionar, din comuna Lisa, raionul Făgăraş, regiunea Stalin

Toţi şase învinuiţi pentru faptele de: crimă de uneltire împotriva securităţii interne şi externe a R.P.R., prev. de art. 1, lit.c, din decretul 199 din 1950 şi crimă de acte de teroare şi constituire în bandă în scop terorist, prevăzute de art. 1 lit. d, din decretul 199 din 1950.

– Borzea Olimpiu, învăţător din com. Viştea de Jos, raionul Făgăraş, regiunea Stalin, învinuit pentru faptele de: complicitate la crima de uneltire împotriva securităţii interne şi externe a R.P.R., prev. pen. de art. 121 pt.1-2 C.P. combinat cu art.1 lit.c şi art. 6 aliniat 1 din decretul 199 din 1950.

Complicitatea la crima de teroare şi constituire în bandă în scop terorist, prevăzut de pp. 121 şi pt. 1-2 C.P., combinat cu art. 1 lit.d şi art 6 aliniat 1 din decretul 199/1950. Delictul de deţinere ielgală de arme militare, pp. De art. 14, lit.a din decretul 163/1950. Deţinere ilegală de armă pp.art.13, lit.a, din decretul 163/1950.

– Burlacu Nicolae, medic, din oraşul Făgăraş, str. Republicii, nr. 126, raionul Făgăraş, regiunea Stalin.
Bucelea Ioan, profesor din com. Rupea, str. Republicii nr. 12, raionul Rupea, regiunea Stalin.
– Borzea Gheorghe, agricultor, com Viştea de Jos, raionul Făgăraş, regiunea Stalin.
Cristian Ioan, croitor, com. Viştea de Jos, raionul Făgăraş, regiunea Stalin.
– Şandru Victor, agricultor, com. Viştea, raionul Făgăraş, regiunea Stalin.
– Dâmboi Victor, preot, com. Drăguş, raionul Făgăraş, regiunea Stalin.

Toţi aceştia şase, învinuiţi pentru faptele de complicitate la crima de uneltire contra securităţii interne şi extrerne a R.P.R. pp de art.121 pt.1, 2 C.P. comb. Cu art. 1, lit.c şi art. 6 al.1 din decretul 199/1950 şi complicitate la crima de acte de teroare şi constituire în bandă în scop terorist pp. De art.121 pt.1,2 C.P. comb. Cu art. 1, lit.d, şi art.6 aliniat 1 din decretul 199/1950.

– Bucelea Vasile, agricultor în comuna Viştea de Sus, raionul Făgăraş, regiunea Stalin, pentru faptele de: complicitate la crima de uneltire contra securităţii interne şi externe a R.P.R., pp de art. 121 pt. 1,2 C.P. comb. cu art. 1, lit. c, şi art. 6, al 1 din decretul 199/1950, complicitate la crima de acte de teroare şi constituire în bandă în scop terorist, pp. De art. 121 pt. 1,2 C.P. comb cu art. 1, lit. d, şi art. 6, alin. 1, din decretul 199 71950 şi delictul de deţinere ilegală de arme militare pp. Art. 14, lit. a, din decretul 163/1950.

Pentru motivele ce se vor arăta în corpul sentinţei, şi în unire în parte cu concluziunile procurorului militar; Tribunalul, în numele poporului hotăreşte cu unanimitate de voturi, declară culpabili pe inculpaţii: Chiujdea Ioan, Haşu Laurean, Novac Ioan, Metea Victor, Haşu Gheorghe şi Pop Ioan zis Jean, pentru crima de uneltire contra securităţii interne şi externe a R.P.R. prevăzută de pp. Art.1 lit. c, din decretul 199/1950 şi pentru crima de acte de teroare şi constituire în bandă în scop terorist, pp. de art.1 lit.d din decretul 199/1950.

Pe inculpatul Borzea Olimpiu, culpabil pentru complicitate la crima de uneltire contra securităţii interne şi externe a R.P.R şi acte de teroare şi constituire în bandă în scop terorist pp. art.121, pt.1,2 C.P. art. 6, din decretul 199/1950 comb. Cu art. 1, lit.c, şi d din decretul 199/1950 şi art. 103 C.P. pentru delictul de deţinere ilegală de arme militare prevăzut de art. 14, lit.a, din decretul 163/1950 şi delictul de deţinere ilegală de arme pp. de art. 13, lit a, din decretul 163/1950.

Culpabili pe inculpaţii: Burlacu Niculae, Cristian Ioan, Borzea Gheorghe, Bucelea Ioan, Şandru Victor, Dâmboi Victor şi Bucelea Vasile pentru complicitate la crimă de uneltire contra securităţii interne şi externe a R.P.R şi acte de teroare şi constituire în bandă în scop terorist pp. art. 121, pt.1,2 C.P. art.6, din decretul 199/1950 iar pe inculpatul Bucelea Vasile îl mai declară culpabil în plus şi pentru delictul de deţinere ilegală de armă militară, prevăzut de art. 14, lit.a din decretul 163/1950.

Totodată declară că sunt circumstaţe atenuante în ceea ce priveşte pe inculpaţii: Cristian Ioan, Borzea Gheorghe, Bucelea Ioan, Şandru Victor, Bucelea Vasile şi Dâmboi Ioan, şi că nu sunt circumstanţe atenuante în ceea ce priveşte restul inculpaţilor.

În consecinţă tribunalul, în unanimitate de voturi, făcând aplicaţiunea art. 1, lit.c, din decretul 199/1950, îi condamnă la moarte prin împuşcare pe inculpaţii:

Chiujdea Ioan
Haşu Laurean
Novac Ioan
Metea Victor
Haşu Gheorghe
Pop Ioan zis Jean

pentru crima de uneltire împotriva securităţii interne şi externe a R.P.R.

Tot cu unanimitate de voturi, făcând aplicaţiunea art. 1, lit. d, din decretul 199/1950, îi condamnă la moarte prin împuşcare pe aceiaşi inculpaţi pentru crima de acte de teroare şi constituire în bandă în scop terorist. Conf. Art.101, C.P. pedeapsa care se execută este moartea prin împuşcare pentru toţi aceşti şase inculpaţi.

Cu unanimitate de voturi, făcând aplicaţiunea decretului 199/1950, art. 103 din C.P., îi condamnă la moarte prin împuşcare pe inculpaţii:

Olimpiu Borzea
Burlacu Niculae,
pe ambii pentru complicitate la crima de uneltire contra securităţii interne şi externe a R.P.R. şi acte de teroare şi constituire în bandă în scop terorist.

Pe inculpatul Borzea Olimpiu îl mai condamnă la 8 ani închisoare corecţională, pentru delictul de deţinere ilegală de arme militare. În ce priveşte pe inculpatul Borzea Olimpiu, urmează să execute pedeapsa cea mai grea, adică pedeapsa cu moartea prin împuşcare.

Cu unanimitate de voturi, şi cu acordare de circumstanţe atenuante, condamnă pe inculpaţii:

Cristian Ioan
Borzea Gheorghe
Bucelea Ioan
Şandru Victor

Bucelea Vasile, pe primii doi, la muncă silnică pe viaţă, iar pe ultimii trei la câte 25 ani muncă silnică, pentru complicitate la crima de uneltire contra securităţii interne şi externe a R.P.R.

Cu unanimitate de voturi şi cu acordare de circumstanţe atenuante, îl condamnă pe

Dâmboi Victor, la 10 ani muncă silnică, pentru complicitate la crima de uneltire împotriva securităţii interne şi externe a R.P.R. cf. art. 25, pct. 6, C.P., se confiscă în întregime averea personală a inculpaţilor de mai sus şi îi obligă pe toţi inculpaţii la plata sumei de 1.000 lei cheltuieli de judecată.

Dată şi citită în şedinţă publică , astăzi 2 August 1957, la Sibiu
Preşedinte: Mr. de justiţie Cojocaru Dragoş
Asesori: Cpt. Constantin Folescu
Cpt. Aurel P. Stănescu

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

Cercetătorul din Aiud, Sergiu Pașca, a publicat un articol în revista Science legat de cercetările sale asupra creierului uman

Publicat

sergiu

Savantul originar din Aiud, Sergiu Pașca, a publicat un  nou articol în prestigioasa revistă Science, legat de cercetările sale asupra creierului uman. 

Cercetările pe care tânărul din Aiud le conduce în laboratorul său din Universitatea Stanford, sunt considerate pași mari în diagnosticarea și tratarea unor boli neuropsihiatrice, ca epilepsia, autismul sau schizofrenia.

CITEȘTE ȘI: Cortexuri umane funcționale obținute în laborator, de aiudeanul Sergiu Pașca. Metoda revoluționară a cercetătorului român de la Standford

Din 2014, Pașca conduce un laborator la Universitatea Stanford. Cercetările sale sunt considerate pași mari pe care lumea științifică îi face spre o mai bună diagnosticare și tratare a unor boli neuropsihiatrice, ca epilepsia, autismul sau schizofrenia.

Românul a fost cel care a arătat pentru prima dată că organoizii pot fi puși laolaltă și pot forma ansambluri cerebrale. Mai mult, acest ansambluri sunt capabile să activeze generarea de circuite neuronale.

Vezi și: Savantul din Aiud, Sergiu Pașca, primește 2,5 milioane de dolari de la fundația lui Zuckerberg, fondatorul Facebook

“La momentul actual putem recrea în laborator, de la orice individ, o bucățică, de exemplu, de creier, sau putem recrea diferite regiuni ale creierului și apoi le putem conecta în laborator, vedem cum vorbesc unele cu altele”, explica el într-un interviu, în urmă cu doi ani.

El nu promite niciun leac minune, dar consideră că există mari șanse ca unele forme de autism, de exemplu, să fie reversibile.

Mai recent, un grup de cercetători condus de savantul din Aiud, Sergiu Pașca, și soția sa, Anca, a făcut o descoperire extrem de importantă pentru medicina modernă. Aceștia au identificat un compus care poate preveni deteriorarea celulelor creierului din cauza expunerii scăzute la oxigen în dezvoltarea timpurie.

Anca și Sergiu au condus cercetările și au reușit să identifice un set specific de celule ale creierului care sunt sunt în mod special sensibile la daunele provocate de expunerea scazută la oxigen în dezvoltarea timpurie a copiilor, focusul fiind asupra bebelușilor născuți prematur.

Descoperirea a fost posibilă deoarece Sergiu și Anca Pașca – care conduc fiecare câte un laborator la Stanford – și colegii lor, și-au dat seama în prealabil cum să creeze culturi de celule tridimensionale care să imite aspectele structurale și funcționale ale părților creierului uman. Ei numesc aceste celule sferoizi creier sau organoizi.

Noul său articol, publicat în Science, poate fi consultati aici.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Povestea căluțului de bronz vechi de peste 2.500 de ani, descoperit la Teleac, lângă Alba Iulia. Ce îl face unic

Publicat

Un căluț de bronz cu o vechime de peste 2500 de ani atrage atenția celor care calcă pragul Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia.

Piesa miniaturală a fost descoperită în anul 1979, la Teleac (jud. Alba), în zona numită „Hârburi” – o denumire relevantă -, în stratul arabil, ceea ce atestă faptul că aparține ultimului nivel de locuire al așezării.

Așezarea fortificată de la Teleac, datând din prima parte a Epocii fierului, ocupă aproape 30 ha și este situată pe dealul Grușet.

Situl a adus numeroase descoperiri de figurine animaliere, adevărate „turme”, dintre care o bună parte pot fi văzute în expoziția de bază a Muzeului Național al Unirii.

Aceste figurine sunt însă realizate din lut, calul de bronz fiind astfel o remarcabilă excepție.

Artefactul are următoarele dimensiuni: lungime de 5,7 cm; înălțime de 3,5 cm. Prezintă o perforație în zona greabănului, ceea ce induce ideea că a fost folosit ca decorație, pandantiv etc. Din punct de vedere artistic, reprezentarea este accentuat stilizată, calul este grațios și bine proporționat.

Specialiștii consideră că asemenea reprezentări trebuie relaționate cu apariția războinicilor ecveștri, începând cu Epoca bronzului.

Bunăoară, în epoca neolitică nu există astfel de figurine zoomorfe care să înfățișeze cai. Lucrurile trebuie luate însă cu precauție – de exemplu, peștera de la Chauvet, cu reprezentări picturale datate acum 35.000 de ani, are și numeroși cai foarte artistic desenați, iar în peșterile de la Altamira și Lascaux, o treime din animalele pictate o reprezintă caii.

Astfel, este mai greu de dat un verdict în ce măsură utilizarea calului este redimensionată în Epoca bronzului sau dacă apariția războinicilor călare este încadrabilă în Epoca bronzului fără riscul erorii. Războinicii ecveștri sunt, de asemenea, asociați îndeobște spațiului oriental.

Sunt de regăsit ulterior și în spațiul grecesc sau egiptean, putându-se vorbi de o elită războinică ce apare în reprezentări conducând care de luptă.

Pe direcția influențelor culturale de care se discută pentru aceste epoci istorice, piesa în discuție poate fi văzută ca un excelent exemplu pentru arta traco-cimeriană, izvorâtă din îngemănarea culturilor din zona caucazină cu civilizația tracică.

Dintre analogiile pe care cercetătorii le propun, se remarcă descoperirea de la Bujoru (jud. Teleorman), unde statueta tot de bronz a unui cal face parte dintr-un ansamblu cu un car tras de păsări, și mai ales grupul de statuete descoperite la Airum, în Armenia.

Deși caii de la Airum au o verigă de prindere, apropierea stilistică în raport cu căluțul de la Teleac este mare. De asemenea, dimensiunile câtorva piese dintre cele de la Airum sunt similare până la identic cu cele ale piesei de la Teleac.

Totuși, există și diferențe: perforația vs. verigă de prindere, precum și postura calului, îndreptat spre înainte, din înclinația picioarelor din față, în varianta de la Teleac vs. lăsat spre înapoi în varianta cailor de la Airum.

Arheologii apreciază că un astfel de produs cum este căluțul de la Teleac poate fi considerat ca aparținând unor influențe culturale din jurul secolului VIII î. Hr., cu posibilitatea, de asemenea, ca o astfel de piesă să fi ajuns aici la începutul sec. VI î. Hr. Apropierea stilistică cu piesele de la Airum ar marșa spre o origine răsăriteană a căluțului de la Teleac.

Sursă: Muzeul Național al Unirii

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VREMEA în ALBA: Foarte cald, dar și câteva ploi și furtuni. Prognoza meteo pe zile și localități, în săptămâna 3-9 august

Publicat

Vremea va fi deosebit de caldă în zilele ce urmează, în județul Alba, cu maxime peste 30 de grade Celsius, în județul Alba.

Vor mai fi însă și câteva zile cu ploi și furtuni.

Valori le maxime prognozate pentru perioada 3-8 august sunt de 30-32 de grade, în zonele mai joase.

La munte, maximele vor fi între 18 și 24 grade la Oașa și 23-26 grade la Arieșeni.

Vă prezentăm condiții meteo în săptămâna 3-9 august, în localități din județul Alba:

Luni, 3 august

Alba Iulia: minime de 14 grade Celsius, maxime de 30 grade Celsius; soare

Sebeș: minime de 14 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; soare

Șugag: minime de 13 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; soare

Oaşa: minime de 11 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; predominant însorit

Aiud: minime de 14 grade Celsius, maxime de 30 grade Celsius; soare

Blaj: minime de 14 grade Celsius, maxime de 30 grade Celsius; soare

Ocna Mureş: minime de 14 grade Celsius, maxime de 30 grade Celsius; însorit

Zlatna: minime de 13 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; soare

Abrud: minime de 11 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; predominant însorit

Cîmpeni: minime de 11 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; predominant însorit

Arieşeni: minime de 12 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; predominant însorit

Cugir: minime de 14 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; soare

Marți, 4 august

Alba Iulia: minime de 16 grade Celsius, maxime de 31 grade Celsius; nori și soare

Sebeș: minime de 16 grade Celsius, maxime de 31 grade Celsius; nori și soare

Șugag: minime de 13 grade Celsius, maxime de 25 grade Celsius; nori și soare

Oaşa: minime de 12 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; averse/furtuni

Aiud: minime de 16 grade Celsius, maxime de 32 grade Celsius; nori și soare

Blaj: minime de 16 grade Celsius, maxime de 32 grade Celsius; nori și soare

Ocna Mureş: minime de 16 grade Celsius, maxime de 32 grade Celsius; nori și soare

Zlatna: minime de 16 grade Celsius, maxime de 30 grade Celsius; nori și soare

Abrud: minime de 15 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; averse/furtuni

Cîmpeni: minime de 15 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; averse/furtuni

Arieşeni: minime de 13 grade Celsius, maxime de 25 grade Celsius; averse/furtuni

Cugir: minime de 16 grade Celsius, maxime de 31 grade Celsius; nori și soare

Miercuri, 5 august

Alba Iulia: minime de 15 grade Celsius, maxime de 30 grade Celsius; averse/furtuni

Sebeș: minime de 15 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; averse/furtuni

Șugag: minime de 11 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; averse/furtuni

Oaşa: minime de 10 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; averse/furtuni

Aiud: minime de 15 grade Celsius, maxime de 31 grade Celsius; averse/furtuni

Blaj: minime de 15 grade Celsius, maxime de 31 grade Celsius; averse/furtuni

Ocna Mureş: minime de 15 grade Celsius, maxime de 30 grade Celsius; averse/furtuni

Zlatna: minime de 15 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; averse/furtuni

Abrud: minime de 13 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; averse/furtuni

Cîmpeni: minime de 13 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; averse/furtuni

Arieşeni: minime de 13 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; averse/furtuni

Cugir: minime de 14 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; averse/furtuni

Joi, 6 august

Alba Iulia: minime de 15 grade Celsius, maxime de 30 grade Celsius; parțial însorit

Sebeș: minime de 15 grade Celsius, maxime de 30 grade Celsius; nori și soare

Șugag: minime de 12 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; nori și soare

Oaşa: minime de 11 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; nori și soare

Aiud: minime de 15 grade Celsius, maxime de 31 grade Celsius; parțial însorit

Blaj: minime de 15 grade Celsius, maxime de 31 grade Celsius; parțial însorit

Ocna Mureş: minime de 16 grade Celsius, maxime de 31 grade Celsius; parțial însorit

Zlatna: minime de 15 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; nori și soare

Abrud: minime de 14 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; nori și soare

Cîmpeni: minime de 14 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; nori și soare

Arieşeni: minime de 13 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; nori și soare

Cugir: minime de 15 grade Celsius, maxime de 30 grade Celsius; nori și soare

Vineri, 7 august

Alba Iulia: minime de 16 grade Celsius, maxime de 30 grade Celsius; posibil aversă/furtună

Sebeș: minime de 16 grade Celsius, maxime de 30 grade Celsius; posibil aversă/furtună

Șugag: minime de 13 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; posibil aversă/furtună

Oaşa: minime de 11 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; posibil aversă/furtună

Aiud: minime de 16 grade Celsius, maxime de 30 grade Celsius; posibil aversă/furtună

Blaj: minime de 16 grade Celsius, maxime de 30 grade Celsius; posibil aversă/furtună

Ocna Mureş: minime de 16 grade Celsius, maxime de 31 grade Celsius; posibil aversă/furtună

Zlatna: minime de 16 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; posibil aversă/furtună

Abrud: minime de 14 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; posibil aversă/furtună

Cîmpeni: minime de 14 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; posibil aversă/furtună

Arieşeni: minime de 13 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; posibil aversă/furtună

Cugir: minime de 16 grade Celsius, maxime de 30 grade Celsius; posibil aversă/furtună

Sâmbătă, 8 august

Alba Iulia: minime de 16 grade Celsius, maxime de 30 grade Celsius; parțial însorit

Sebeș: minime de 16 grade Celsius, maxime de 30 grade Celsius; parțial însorit

Șugag: minime de 13 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; averse

Oaşa: minime de 11 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; nori și soare

Aiud: minime 17 grade Celsius, maxime de 30 grade Celsius; parțial însorit

Blaj: minime de 17 grade Celsius, maxime de 30 grade Celsius; parțial însorit

Ocna Mureş: minime de 16 grade Celsius, maxime de 30 grade Celsius; parțial însorit

Zlatna: minime de 16 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; parțial însorit

Abrud: minime de 14 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; averse

Cîmpeni: minime de 14 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; averse

Arieşeni: minime de 13 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; aversă

Cugir: minime de 16 grade Celsius, maxime de 30 grade Celsius; parțial însorit

Duminică, 9 august

Alba Iulia: minime de 15 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; ploaie scurtă

Sebeș: minime de 15 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; averse

Șugag: minime de 12 grade Celsius, maxime de 25 grade Celsius; posibil aversă/furtună

Oaşa: minime de 11 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; parțial însorit

Aiud: minime de 15 grade Celsius, maxime de 30 grade Celsius; predominant noros

Blaj: minime de 15 grade Celsius, maxime de 30 grade Celsius; predominant noros

Ocna Mureş: minime de 16 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; averse/furtuni

Zlatna: minime de 14 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; aversă

Abrud: minime de 13 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; ploaie / furtună

Cîmpeni: minime de 13 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; ploaie / furtună

Arieşeni: minime de 12 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; averse

Cugir: minime de 15 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; averse

sursa: accuweather.com

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate