Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Top 10 – Cele mai frumoase locuri de vizitat din județul Alba. Idei pentru excursii de neuitat, recomandate de cititorii Alba24


Publicat

Râpa Roşie, Gheţarul de la Scărişoara, şoseaua Transalpina, satul Rimetea, Cetatea Câlnic, Cetatea Alba Carolina, Cascada de la Vidra, Cheile Râmeţului, Vânătarele Ponorului şi Dealul cu melci sau Castelul Bethlen-Haller de la Cetatea de Baltă?

Acestea sunt 10 dintre cele mai frumoase locuri din judeţul Alba pe care orice turist care ajunge aici ar trebui să le viziteze, alese de cititorii Alba24. 

Pentru că toate aceste locuri sunt speciale şi pentru că o ierarhizare este greu de realizat, am apelat la ajutorul dumneavoastră, dragi cititori ai ziarului Alba24.ro, pentru a realiza un top al celor mai frumoase locuri din județul Alba.

Citește și HARTA CASTELELOR din Alba: Reședințe de lux sau ruine. Vezi ce a mai rămas din monumentele arhitecturii de altădată

Citește și ȘAPTE MOTIVE să îți petreci timpul liber în județul Alba: „Traseul Cetăților”, de la ruine dacice la fortificații medievale

Vedeți în continuare câteva detalii despre fiecare dintre aceste locuri, iar mai jos sondajul prin care puteți să îl votați pe cel mai frumos dintre acestea.

Top 10 cele mai frumoase locuri din județul Alba. Votează

Loading ... Loading ...

Rapa Rosie, Sebes. foto: Ovidiu Lazăr

Râpa Roşie este cu siguranţă una din frumuseţile judeţului Alba, un loc despre care se ştiu puţine lucruri.

Aflată la doar 3 kilometri de Sebeş, Râpa Roşie are milioane de “riduri” roşii, care se pot vedea din satelit. Acesta este locul ideal pentru iubitorii de aventuri cu parapanta.

Râpa s-a format prin eroziunea apei asupra solului, care a provocat, în timp, alunecări de teren masive.

Rezervaţia geologică uimeşte prin decorul de statui şi frontoane rozalii. Unicitatea este dată de alternanţa argilelor roşii cu gresii cenuşii, alcătuite în formaţiuni slab cimentate. Pe lângă decorul special pe care îl oferă râpa, poate fi admirat şi peisajul floral, cu specii protejate de lege şi fauna.

S-au spus multe legende depre Gaura Hoţilor de la Râpa Roşie, însă ce mai credibilă este despre Lică „a lu Brânză”, al cărui singur talent era să se strecoare în spaţii înguste, ca o pisică. Muncea ca păstor la Râpa Roşie, pe care ajunsese să o cunoască forte bine.

Într-o dimineaţă, însă, o bancă din Sebeş a fost spartă. Hoţul, spunea un poliţist de atunci, ar fi trecut printr-o ferestruică prin care doar un copil putea să treacă.

Fireşte, autorităţile l-au întemniţat pe Lică-Pisică, deşi nici un ban n-a fost găsit în timpul anchetelor. Între timp, iubita lui Lică era văzută urcând mereu la Râpa Roşie. Astfel, lumea credea că la Gaura Hoţilor şi-ar fi ascuns Lică banii. S-a făcut şi acolo o anchetă, dar tot nimic…

După eliberare, Lică a plecat cu iubita lui în America, de unde, la scurt timp, a început să trimită familiei sume mari de bani. Cum a reuşit Lică-Pisică să câştige atât de mult într-un timp atât de scurt, nu se ştie.

Dar umblă vorba că aceştia ar fi fost banii furaţi de Lică şi ascunşi în Gaura Hoţilor sau, cine ştie, în crăpăturile Râpei Roşii.

Gaura Hoţilor este, de fapt, o groapă săpată în roca nisipoasă a râpei. Aici se găsesc nume scrijelite încă din secolul al XIX-lea şi ascunde numeroase legende cu hoţi, haiduci şi aventurieri.

Lângă Râpa Roşie, în terenul mlăştinos al albiei Secaşului, a fost descoperit scheletul fosilozat al unui dinozaur carnivor numit „Velociraptor” sau „Balaurul bondoc”, după forma sa ca a unui curcan. Tot lângă Sebeş, au fost găsite urmele unui alt dinozaur, lung de 10 metri, Maghiarosaurus.

Râpa Roşie se găseşte la ieşire din Sebeş spre Daia Română, unde se face stânga pe lângă unitatea militară. Deşi drumul este accidentat, este accesibil pentru orice maşină. De la Râpă în sus, însă, accesul este mai dificil.

Pestera Scarisoara foto Nicolae Pacurar

Gheţarul de la Scărişoara este primul gheţar ca mărime din ţară şi al doilea din lume şi se bucură de o mulţime de vizitatori care coboară până în inima peşterii pentru a vedea cu ochii lor acest mare gheţar.

Vechi de peste 4000 de ani, gheţarul are o grosime de 22 m şi este lung de 400 m.

Principalul motiv pentru care merită vizitat Gheţarul de la Scărişoara este aventura de a coborî în adâncuri. Temperatura scade considerabil la coborâre, iar turiştii sunt sfătuiţi să se îmbrace gros, chiar dacă afară este vară.

Accesul se face printr-un aven de 48 de metri adâncime, de până la 60 de metri diametru. Deşi se simte şi frigul şi umezeala care nu sunt deloc confortabile, priveliştea compensează.

Cifrele arată că portalul peşterii este înalt de 24 m şi lat de 17 m. De asemenea, blocul de gheaţă are un volum de 100.000 m cubi, o grosime de 22,5 m iar înălţimile stalagmitelor variază de la câţiva centimetri şi ajung chiar până la 7 metri.

Declarată ca prima peşteră monument al naturii din România în 1938, peştera are ca atracţii Sala Mare dar şi Biserica, o sală ornamentată cu stalagmite de gheţă. Ambele sunt accesibile publicului.

Peştera gheţar se află în Parcul Natural Apuseni, iar pentru a ajunge acolo se porneşte din centrul Gârdei de Sus, la dreapta, pe drum asfaltat, apoi la prima intersecţie la stânga, pe un drum pietruit şi, după maxim 2 km de mers, înainte de a intra în sat se desprinde un drum asfaltat la dreapta, care urcă în serpentine spre Ghețar.

După aproximativ 8 kilometri, ajungeţi pe platoul Gheţar, unde puteţi lăsa maşina în parcare şi mai mergeţi aproximativ 400 de metri pe jos până la intrarea amenajată în peşteră, într-un peisaj montan feeric.

Cetatea Alba Carolina situată chiar în reşedinţa de judeţ este o cetate cu bastioane de tip Vauban construită în formă de stea la începutul secolului al XVIII-lea, şi care se află în prezent într-un amplu proces de restaurare fiind tot mai valorificată din punct de vedere turistic.

Cetatea este împărţită în mai multe trasee turistice şi astfel, cei interesaşi pot să parcurgă Traseul celor Trei Fortificaţii, Traseul Porţilor, Traseul Neamului Românesc, Traseul Sudic, Traseul Estic sau Traseul Nordic.

În plimbarea pe aceste trasee, turiştii se vor întâlni cu soldaţi îmbrăcaţi în uniforme militare austriece care asigură securitatea pe parcursul traseelor. De asemenea, cei curioşi pot lua parte şi la ceremonia de schimbare a gărzii care are loc în fiecare zi.

Cu puţin noroc, turiştii pot să facă cunoştinţă cu spectaculoasa Gardă Romană de la Apulum şi cu războinicii daci, prezenţi la festivaluri şi evenimente cu specific istoric, dar nu numai.

Cetatea Alba Carolina este cetatea care a „văzut” atât Unirea cât şi moartea lui Horea iar de peste 300 de ani, cetatea a rămas un simbol al Ardealului.

Cetatea Câlnic oferă o experienţă nouă celor care vor să petreacă mai multe zile acolo deoarece cu doar 50 lei pe noapte turiştii pot beneficia de o cameră locuibilă chiar între zidurile cetății.

Construcţie de tip romanic care a intrat în Lista Patrimoniul Mondial UNESCO datorită faptului că s-a păstrat până astăzi în condiţii foarte bune, Cetatea Câlnic este unul dintre cele mai bine conservate monumente din Transilvania.

Cetatea are o formă rectangulară şi a fost construită ca resedinţă a contelui Chyl de Kelling la jumătatea secolului al XIII-lea. În interiorul Cetăţii pot fi vizitate cele 3 turnuri (Turnul Porții, Turnul Donjon și Turnul Slăninii). Întreg complexul medieval mai cuprinde, pe lângă cetate, şi Biserica Evanghelica dar şi casa parohială.

La Cetatea Câlnic se ajunge pornind din Sebeş spre Sibiu pe DN1, iar după 10 km de mers se face dreapta pe DJ 106F şi nu departe se zăresc turnurile cetății.

Programul de vizită este permanent, iar doritorii pot să facă un tur al cetăţii plătind preţul de 5 lei pentru adulţi, 2,5 pentru elevi, studenţi şi pensionari iar taxa foto este de 7 lei.

Transalpina sau Drumul Regelui este o șosea pe cât de spectaculoasă, pe atât de periculoasă fiind cea mai înaltă şosea din România. Transalpina străbate Munţii Parâng de la nord la sud, prin judeţele Alba, Sibiu, Vâlcea şi Gorj şi ajunge până la altitudinea de 2.154 de metri în Pasul Urdele.

Peisajele de poveste care se întâlnesc în cei aproximativ 140 de kilometri parcurşi pe Transalpina şi istoria acestui drum sunt o dovadă a potenţialului turistic pe care îl deţine judeţul Alba şi implicit România.

În jurul subiectului legat de primii constructori ai acestui drum sunt încă discuţii. Potrivit unor surse, acesta a fost construit de legiunile romane în timpul războaielor cu dacii, motiv pentru care pe hărţile de istorie este trecut sub denumirea de coridorul IV strategic roman.

Există şi o legendă locală care spune că, la sfârşitul secolului XVIII şi la începutul secolului XIX, fiecare familie de localnici a participat la construirea unei porţiuni din acest drum, în funcţie de posibilităţile sale fizice şi financiare.

Alte surse afirmă că Transalpina a fost construită de germani, din rațiuni militare, în timpul primului război mondial.

În anul 1938, Regele Carol al II-lea a inaugurat Transalpina la Poiana Sibiului, de unde vine și numele de „Drumul Regelui”.

În acea vreme, traseul era considerat o mare realizare tehnică, cu rol economic, strategic şi militar, cu atât mai mult cu cât oamenilor le era proaspătă în minte perioada în care li se impusese religia catolică şi când unele familii au plecat pe acest drum pentru a-şi păstra tradiţia.

Deşi oficial este închis traficului rutier, din cauza lucrărilor de amenajare în desfăşurare, drumul a devenit o atracţie pentru turiştii din toate colţurile ţării, dar şi pentru străinii care vizitează România.

Tot în această zonă, iubitorii de natură îşi pot petrece cateva ore în aer liber pe Valea Frumoasei din Sebeş unde vor găsi apă rece de izvor, aerul curat bine oxigenat și aceleași păduri verzi care încântă fiecare om care vizitează acest colț de lume.

Acest loc cu totul şi cu totul aparte începe imediat după ieşirea din localitatea Petrești și urcă spre Munții Sebeşului. Zona e sălbatică, necucerită încă, plină de neprevăzut: văile adânci, cascade la tot pasul, poienițele retrase și traseele secrete printre munții întortochiați.

Pe Valea Frumoasei se poate ajunge cu maşina, pe DN 67, pornind atât din Sebeş înspre Oaşa, făcând stânga de-a lungul barajului, apoi din nou la stânga după ce treci de ultimul viaduct peste lacul Oaşa.

Pe hartă, rezervaţia apare undeva în sud-estul Munţilor Şureanu, la limită cu Munţii Lotrului şi cu Munţii Cindrelului.

Satul Rimetea este un loc unde se poate vedea un peisaj unic în lume, cu case albe şi ferestre verzi care fiind neschimbate de sute de ani atrag foarte mulţi turişti în fiecare an. Special la acest sat care are o populaţie majoritară de origine maghiară este faptul că din cele 300 de case mai mult de jumătate dintre acestea îşi păstrează culoarea albă specifică secolului XIX.

În anul 1999 un arhitect UNESCO a propus localitatea pentru a intra in Patrimoniul Mondial. Deja un sector din Budapesta dă în fiecare an familiilor de aici câte 300 de lei ca să-şi reîmprospăteze faţadele, şi să le păstreze stilul autentic.

Localitatea Rîmetea este unică în România din punct de vedere arhitectural. În anul 1870, un incendiu puternic a distrus toate casele, dar minerii de aici au reuşit în câţiva ani să le reconstruiască.

În 1999 comuna a fost distinsă cu premiul „Europa Nostra“ al Comisiei Euopene pentru conservarea patrimoniului cultural material. Totodată, în 2012 Rîmetea a fost inclusă pe lista celor mai frumoase sate din România.

Peştera Vânătarele Ponorului oferă probabil cel mai impunător peisaj din județ deoarece vizitatorii care ajung la această peșteră pot vedea o cascadă lungă de 100 m, ape repezi care se pierd sub stânci și zeci de metri de pereți vineți care compun în totalitate peisajul de la Vânătarele Ponorului.

Cascada se recunoaște după vuietul puternic al celor 92 m de apă în cădere.

Rezervația propriu-zisă, aflată la marginea sud-vestică a culmii Bedeleu, conține uriașul aven oval Vânătarea.

Dimensiunile avenului sunt extrem de mari, de peste 150 m lungime, 100 m lățime și 80 m adâncime. Și aici, ca și la Huda lui Papară s-au produs tot feluri de prăbușiri care au dus la formarea pereților abrupți.

Drumul spre Peștera Vânătarele Ponorului începe din centrul satului Sălciua de Jos, cum se trece de al doilea pod și continuă la dreapta cu un drum îngust cât pentru o singură mașină.

Apoi urcă tot mai abrupt până ce iese din pădure și drumul se continuă pe un platou montan cu priveliști rare.

Drumul este asfaltat până sus, astfel că urcarea nu este foarte dificilă. Pe ultimii 800 m însă traseul continuă cu mers pe jos până la rezervație.

Şi dacă tot se află în zonă, turiştii pot vedea Dealul cu melci, din apropierea cascadei.

Dealul cu melci este o rezervaţie paleontologică, cu aspect neobişnuit: resturi lemnoase în formă de melci, înfipte în piatră de mai bine de 65 milioane de ani.

Pe o suprafaţă de 4,30 hectare, peste 30 de specii de moluşte şi-au pus amprenta asupra locului, creând această minunăţie de loc.

Acesta se află în apropierea Cascadei de la Vidra, pe drumul care duce spre satul Avram Iancu.

Accesul la Dealul cu melci presupune acelaşi traseu ca şi la cascadă. este situat la baza versantului drept al Văii Slatina, pe o porţiune destul de mică de pământ.

Castelul Bethlen-Haller de la Cetatea de Baltă este un castel construit în secolul al XVII-lea în stilul renașterii franceze.

Situat la mijlocul distanței dintre Târnăveni și Blaj, pe malul Târnavei mici, castelul a avut mai multe utilizări pe parcursul anilor.

De la grădină, închisoare, cantină, carmangerie și până la secție de șampanizare. Construit după modelul castelului Chambord din Franța, castelul a suferit mai multe schimbări în timp, însă numele construcției vine de la cel căruia îi aparținea domeniul la acea vreme, fratele principelui Transilvaniei, István (Ștefan) Bethlen.

Castelul dispune de patru turnuri circulare în fiecare colț, fără rol defensiv, și un turn secundar alipit uneia dintre fațade și care are în interior o scară.

În prezent imaginea castelului este asociată cu vinurile de Jidvei, deoarece după 1989, castelul a fost retrocedat familiei Haller care l-a vândut deținătorilor firmei de vinuri Jidvei, familia Necșulescu, devenind astfel proprietate privată.

În anul 2003 au început lucrări de restaurare iar proprietarul a ales să păstreze vechile trăsături ale celor două stiluri renascentist şi baroc, iar în interior, s-au adăugat elemente ce creează ambianţa medievală din vechile castele.

Dispune de 8 camere de 4* amenajate în stil tradițional într-o anexă a clădirii și 4 camere de 5* amplasate în fiecare dintre cele patru turnuri ale castelului.

Pentru renovarea castelului, Claudiu Necșulescu a investit peste 2 milioane de euro.

Castelul nu este deschis vizitatorilor dar se pot face degustări pentru grupuri organizate.

Pentru cei care doresc să ajungă la Cetatea de Baltă pentru a vedea acest castel trebuie precizat faptul că această localitate este situată pe drumul județean DJ 107, la 15 km de Târnăveni și 21 km de Blaj.

foto: alba24.ro

Cheile Râmeţului reprezintă cel mai mare obiectiv natural al părţii centrale a Trascăului, această zonă fiind declarată rezervaţie naturală complexă ce se întinde pe o suprafaţă de 150 hectare.

Accesul se face pe drumul judeţean asfaltat care pleacă din Teiuş, cale de 18 km până la Mănăstirea Râmeţ. Apoi, se continuă pe drumul pietruit încă 4 km.

Datorită reliefului, cheile se pot parcurge doar prin traversarea pe cursul apei, pe timpul verii.

Pe prima porţiune există o amenajare cu bride şi cabluri de oţel care permit vizitarea cheilor pe timp de vară până la celebrul portal al cheilor şi până la porţiunea numită „la cuptor”.

De aici încolo, vizitarea cheilor presupune traversarea pe cabluri suspendate şi pe firul apei, în unele porţiuni apa ajungând până la 2 m adâncime.

Tot în această zonă se află şi un lăcaş plin de spiritualitate în mijlocul naturii, Mănăstirea de la Râmeţ.

Aceasta este unul dintre cele mai vechi aşezăminte ortodoxe din Transilvania, fiind construită undeva înainte de anul 1377. Este un monument arhitectural unic, având doar două intrări în altar, una ţinând loc de uşi împărăteşti, iar cealaltă de uşi diaconeşti.

Situată în Muţii Trascăului, pe lângă râul Geoagiului, într-un loc numit „Valea Mănăstirii”, străjuită de stânci impresionante, bisericuţa cu hramul “Izvorul Tămăduirii” ţine ascunse în ziduri destul de multe taine.

Se cunoaște cu precizie că al treilea strat de fresce de pe zidurile interioare a fost pictat de Mihu de la Crişul Alb, în 1377.

Acest element face din lăcaș unul dintre puținele biserici românești de piatră databile, poate, în secolul XIII.

În anul 1982 a fost sfinţită piatra de temelie a unei noi biserici. Noul lăcaş uimeşte prin migala execuţiei ornamentale, de la capitelurile corintice ale coloanelor şi ancadramentele uşilor cu motive neobrâncoveneşti, la faţadele împodobite cu brâuri sculptate sub forma unei funii, de jur-împrejurul bisericii.

Dacă exteriorul este uimitor, interiorul este scăldat în luminozitatea sobră a picturii.

Puteți Recomanda mai jos 5 din cele 10 cele mai frumoase locuri din județul Alba prezentate de Alba24:

Top 10 cele mai frumoase locuri din județul Alba. Votează

Loading ... Loading ...



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

23 Comentarii

23 Comments

  1. Moldovan Radu

    duminică, 04.08.2013 at 11:12

    Ati uitat sa pune-ti DETUNATELE!!!!

  2. dan

    duminică, 04.08.2013 at 11:41

    un articol frumos

  3. Lie Lie ciocarlie

    duminică, 04.08.2013 at 12:09

    frumos articol!

  4. copy

    duminică, 04.08.2013 at 12:54

    felicitari autorului! mai sunt destule minunatii de vazut! VIZITATI JUD ALBA!!! :*

  5. cornel vilcu

    duminică, 04.08.2013 at 13:20

    De ROŞIA MONTANA aţi auzit?
    Sau, din Alba fiind, v-a îndopat îndeajuns RMGC-ul ca să uitaţi de cea mai importantă miză de patrimoniu (potenţial UNESCO) a judeţului, dacă nu chiar a României?

    • moderatorul de serviciu

      duminică, 04.08.2013 at 13:47

      nu, n-am auzit ! pana nu au venit aia de la RMGC nici voi nu ati auzit! Asa ca, mai usurel cu acuzațiile. Daca bagam Rosia Montana faceati spam ca la Verdun si distorsionați sondajul.

      • Dan A.

        marți, 06.08.2013 at 13:17

        Draga moderator, oi fi auzit dumneata de Rosia Montana de la RMGC, nu ma-ndoiesc, noi astialalti am mai fost, am mai citit, probabil erai pe undeva pe la scoala generala cand a venit RMGC-ul aici, deci e de inteles. Da’ imi place ca sunteti sinceri, cel putin.

      • Alin

        duminică, 03.05.2015 at 14:54

        Like pt moderatorul de servici! bine punctat!

  6. Truth beacon

    duminică, 04.08.2013 at 14:53

    Bravo Alba24 ! Este nevoie de astfel de articole. Promovati cat puteti Alba. Toti avem de castigat din asta.

  7. 1907

    duminică, 04.08.2013 at 16:07

    da ,avem o multime de locuri frumoase dar nu avem o identitate clara,un brand al judetului,al municipiului………..aseara la o terasa din cetate se aflau la o masa polonezi ,germani,olendezi si toti au cazut de accord ca ii unul dintre cele mai frumoase locuri in care au fost……..jud Alba………..si se vor intoarce.asadar sa ne vindem imaginea

  8. Nicu Caracter

    luni, 05.08.2013 at 15:08

    Scuzati dar lista este nu numai incompleta dar si destul de fragila.Ceva exemple:Cu ce arata mai bine Rimetea decat Pianu de Jos?Ati fost vreodata in Pianu? Strada Colsca ati vazut-o? Nuci ,paraie,case sasesti.Dar la terenul de golf ati fost? De Surianu ati auzit vreodata? Varf,lac,partie de schi!Si multe alte exemple.Cum ati pus Alba Carolina la mijlocul clasamentului? Pai aceasta cetate este pe locul unu in lume, stimati telespectatori, printre cetatile de tip Vauban.Alo se aude?!

  9. Dan A.

    marți, 06.08.2013 at 13:22

    Zic ca e inutil sa pui si Cheile Rametului si Manastirea Ramet. E ca si cum ai pune, de exemplu, cetatea Alba Carolina si ai pune si Catedrala Romano-Catolica din Alba Iulia. Sau ca si cum ai pune satul Rimetea-Torocko si ai pune separat Piatra Secuiului. Si da, ar fi putut fi inclusa si Rosia Montana, nu atat prin spectaculozitatea de la suprafata, desi peisajul e foarte frumos, cat pentru incarcatura istorica si pentru intregul patrimoniu care sper sa poata fi vizitabil intr-o zi, cu toate galeriile si pesterile imense de acolo.

    • Dan A.

      marți, 06.08.2013 at 13:25

      Scuze, vad acum ca erau doar doua fotografii diferite, nu erau prezentate separat Cheile Rametului de Manastirea Ramet.

    • kla2005

      luni, 04.05.2015 at 07:18

      Si nu, nu putea fi inclusa Rosia Montana, pentru ca NU are absolut nimic spectaculos si NICI nu poate fi inclusa in lista Unesco….daca era de inclus era inclusa de mai mult timp.
      Da sunt galerii romane, insa nu sunt puse in valoare. Au incercat canadienii, au investit bani si ati nenorocit voi „salvatorii lu’ peste” intreaga investitie
      asa ca..adio galerii romane, adio muzeu si circuite turistice moderne
      mai sunt galeriile de la exploatare, galerii care sunt exact zero barat pe langa cele din Catalina (galeria in care au fost descoperite pentru prima data tablitele cerate de la Rosia Montana)

  10. Pingback: Cum poți să îți petreci timpul în weekend? Vreme bună pentru munte, piscine sau vizite la castelele, peșterile sau mănăstirile din Alba | Alba24

  11. PAULA R.P.

    duminică, 11.08.2013 at 16:44

    FOARTE FRUMOS,FELICITARI !

  12. Marinela

    sâmbătă, 11.01.2014 at 16:15

    A-ti uitat Detunatele,Pestera Huda lui Papara,Cascada Sipote,Pestera Poarta Zmeilor!

  13. rody

    duminică, 12.01.2014 at 10:47

    hai sa nu mai fim asa sensibili si pusi pe critici… problema e ca avem in judet mai mult de 10 locuri foarte frumoase si demne de vizitat ! nu se pot cuprinde intr-un top 10 🙂 . Articolul e de apreciat !

  14. horatiu

    luni, 13.01.2014 at 15:25

    Lacul Iezer Ighiel a fost uitat! (Lacul Iezer-Ighiel este cel mai mare lac carstic din Romania (450m lungime/ 150-420m latime ),aflat la 924 de metri, singurul lac din Romania aflat pe o suprafata calcaroasa).Oare de ce nu intra si acesta in cele ,,10 minuni ale judetului”? Comparativ cu Valea Frumoasei, Valea Ighielului este mult mai frumoasa si la o distanta mult mai mica de orasul Alba Iulia.

  15. mih

    vineri, 11.07.2014 at 11:21

    Daca vin in Alba cu trenul am sanse sa gasesc in oras mijloace de transport spre aceste obiective? sau macar sper cateva dintre ele?

  16. Claudia

    marți, 31.03.2015 at 19:42

    Va multumesc pentru articol!

  17. Cazare Alba Iulia

    marți, 27.02.2018 at 20:44

    Ne-am simtit foarte bine la ****** *****, in apropiere de Alba Iulia, ne-a placut privelistea, faptul ca era deosebit de curat in camera si amabilitatea si recomandarile gazdei.

  18. Puiulet Adrian

    miercuri, 12.08.2020 at 13:06

    Sunt mult mai multe obiective demne de a fi mentionate, dar o sa ma refer strict la articol. Ati mentionat la inceputul articolului 11 (unsprezece) obiective si la vot au aparut doar 9 (noua).
    In consecinta….

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Amenajarea unui teren din Alba Iulia pentru construcția de locuințe ANL, din nou la licitație. Alei, parcări și utilități

Publicat

Primăria Alba Iulia reia licitația pentru amenajarea de alei carosabile, trotuare, parcări, spații de odihnă și petrecere a timpului liber și asigurarea utilităților (apă – canal) pe un teren aflat pe strada Lalelelor, unde în prezent se află în construcție două blocuri ANL.

Față de prima licitație, lansată în luna mai, valoarea estimată a realizării proiectului și a execuției lucrărilor a scăzut cu peste 540.000 de lei. 

Primăria Alba Iulia a lansat joi, 17 iunie, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o nouă licitație pentru achiziția serviciilor de proiectare faza PAC (DTAC) +PT+DDE+CS, asistenta tehnică din partea proiectantului și execuția lucrărilor pentru obiectivul „Viabilizare amplasament pentru construcția de locuințe pentru tineri destinate închirierii – strada Lalelelor Nr. 97A , etapa I, bloc 1 și 2 – Amenajări exterioare, lucrări necesare pentru asigurarea cu utilități (apă-canal)”.

Valoarea totală estimată este de 1.688.700 de lei, fără TVA.

Reamintim faptul că prima licitație, lansată la sfârșitul lunii mai, a fost anulată pentru „Abateri grave de la prevederile legislative care afectează procedura de atribuire sau este imposibilă încheierea contractului”.

Valoarea contractului era estimată la suma de 2.232.138 de lei, fără TVA.

Potrivit studiului de fezabilitate, proiectul are drept scop viabilizarea terenului pentru construirea de locuințe pentru tineri destinate închirierii, care se derulează în colaborare cu Agenția Națională pentru Locuințe (ANL).

Prin Planul Urbanistic Zonal (PUZ) – aprobat prin HCL nr. 47/28 februarie 2014, art. 14, s-a propus construirea a 728 de apartamente și funcțiuni complementare aferente.

Ulterior, conform HCL nr. 188/26 mai 2017, art. 14, a fost aprobată modificarea PUZ-ului aprobat în 2014, corelat cu HCL nr. 197/26 mai 2017 privind transmiterea în administrarea către Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia a unui imobil (teren) situat administrativ în municipiul Alba Iulia, strada Lalelelor, nr. 2 în suprafață de 4.137 mp, pentru construirea unui cămin studențesc pe amplasamentul blocurilor nr. 32 și 33, din PUZ-ul inițial, astfel numărul de unități locative reducându-se cu 60 de apartamente.

Terenul care face obiectul proiectului este un teren viran, la ora actuală fiind neîngrijit și plin de bălării, o perioadă fiind folosit pentru depozitarea diferitelor materiale care aparțineau Primăriei.

Deoarece și în municipiul Alba Iulia ca și în alte zone din țară există un deficit de spațiu locativ și în special pentru tineri și familii tinere este necesară construirea acestor tipuri de locuințe accesibile tinerilor.

Pe lângă acestea este necesară și amenajarea spațiilor aferente acestora (locuri de joacă, alei pietonale, parcări, spații de odihnă și petrecere a timpului liber, etc.) pentru a se asigura un mediu cât mai plăcut și sănătos.

Proiectul de viabilizare a terenului pentru construire locuințe pentru tineri presupune realizarea aleilor carosabile pentru accesul auto în zonă, amenajarea trotuarelor pentru separarea traficului auto de cel pietonal, rezolvarea scurgerii apelor pluviale prin realizarea unei canalizări pluviale, realizarea iluminatului public și a branșamentelor pentru blocul care va fi construit în zonă de către ANL, amenajarea unui loc de joacă pentru copii, plantații și mobilier urban (băncuțe, coșuri de gunoi, rastel de biciclete) și a platformei pentru amplasarea pubelelor pentru colectarea gunoiului menajer.

Astfel, prin proiect se propune:

  • realizarea unui sistem rutier nou la aleile carosabile, trotuare și parcări
  • colectarea apelor pluviale – prin pante longitudinale și pante transversale vor fi dirijate spre bordură iar de acolo prin gurile de scurgere vor fi evacuate în canalizarea pluvială proiectată
  • aducerea la cotă a căminelor de la rețelele existente în zonă
  • mărirea siguranței în exploatare prin realizarea de marcaje longitudinale și transversale (treceri de pietoni), montarea indicatoarelor de reglementare a circulației
  • montare mobilier urban (coșuri de gunoi, băncuțe, rastel de biciclete)
  • plantații: arbori și arbuști și refacerea zonelor verzi afectate de lucrări
  • realizarea unui loc de joacă pentru copii și a unui spațiu pentru odihnă

  • realizarea iluminatului public, la ora actuală fiind foarte deficitar
  • branșarea blocului care va fi construit de către ANL  în zonă la utilități (electricitate, apă, canalizare menajeră, gaze naturală)

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Nodul rutier de la Sebeș va fi finalizat în iulie. Ministrul Transporturilor: Vor fi gata și bretelele spre Deva și spre Sibiu

Publicat

Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a anunțat că nodul de la Sebeş, care face legătura între A10, DN1 şi A1, va fi gata în iulie.

“Încă un anunţ: nodul de la Sebeş – care face legătura între A10, DN1 şi A1 – va fi gata în iulie, conform promisiunii constructorului.

Aici va fi o finalizare a nodului în două etape. În prima fază, pe 15 iulie, vor fi terminate bretelele dinspre Deva, iar la final de iulie cele dinspre Sibiu”, potrivit lui Cătălin Drulă.

Totodată acesta a adăugat că are promisiuni din partea constructorului, Asocierea condusă de Aktor, că și lotul 2 al Autostrăzii Sebeș-Turda, tronsonul dintre Alba Iulia și Aiud, va fi dat în folosință în acest an.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

”Trans-Salina” din județul Alba, asfaltată în procent de peste 50%. În zona Ocnișoara va fi construit și un ștrand cu apă sărată

Publicat

Trans-Salina, o șosea din județul Alba, a fost asfaltată în proporție de peste 50%, iar drumul modernizat va ajunge la două sate aproape complet depopulate.

Unul dintre ele este Ocnișoara, care este amplasat pe un masiv de sare.

Autoritățile vor să pună în valoare bogăția din adâncuri și să amenajeze acolo un ștrand sărat, în stil rustic.

Cei 14 săteni care mai trăiesc în Ocnișoara, nu credeau că vor apuca ziua în care vor vedea asfalt la ei în sat.

”Acum e domnie, asfaltul la poartă. Ne retragem aici, ne place să lucram în grădină, să cosim, liniște”, a declarat Iulica, fiica unei localnice, pentru stirileprotv.ro.

Finanțarea este asigurată prin PNDL 2, beneficiar fiind Primăria Lopadea.

Modernizarea drumului comunal Ciuguzel – Ocnişoara – Overdem costă aproximativ 8 milioane de lei şi va reprezenta, practic, salvarea celor două sate aflate pe cale de dispariţie.

La Ocnişoara mai locuiesc doar 14 oameni, iar la Overdem mai sunt circa 35 de locuitori.

Populaţia a scăzut foarte mult în ultimii zeci de ani ca urmare a imposibilităţii oamenilor de a ajunge sau ieşi din aceste sate în perioadele cu ploi sau în perioada iernii.

Drumul de pământ devenea practic imposibil de utilizat, iar oamenii erau blocaţi aici.

Un calcul simplu arată un cost de aproximativ 163.000 de lei (circa 32.000 de euro) pe cap de locuitor, în ceea ce priveşte investiţia în modernizarea drumului. Autoritățile spun însă că drumul va redeschide rute turistice și va duce la dezvoltarea zonei

Contractul în valoare de 8.005.328,13 de lei este derulat de societatea Drumuri şi Poduri Locale Alba SA.

Ștrand rustic

Investiția în drum a comunei Lopadea Nouă, va fi dublată de una a Consiliului Județean Alba, bazată pe existența unui masiv de sare în acel loc.

Este vorba despre construirea unui ștrand rustic.

”La Ocnișoara se va face un fel ștrand rustic, cum există la Ocna Sibiului. Acolo există niște lacuri cu apă sărată și Consiliul Județean Alba va investi în acea zonă, în tot ceea ce privește utilitățile și amenajarea. Sperăm ca undeva pe anul viitor, pe final, să fie gata. Acum se lucrează la proiect pentru rețeaua de apă” a declarat vicepreședintele Consiliului Județean Alba, Marius Hațegan.

Președintele instituției, Ion Dumitrel, a declarat la rândul său că la începutul lunii iulie va fi lansat proiectul pentru amenajarea viitoarei investiții.

De asemenea, tot aici se remarcă prezența unui câmp de 3 ha numit „saramură” și o fântână purtătoare de apă sărată, ce izvorăște în permanență de sute de ani.

Fauna și flora ne încântă privirile de fiecare dată. Aici cerbul și căpriorul pot fi văzuți în mediul lor natural.

Mii de specii rare de plante, animale și insecte dau culoare locului. În imediata apropiere este locul de naștere a ariei protejate „Pajiștile lui Suciu”( sit de importanță comunitară) ce conservă habitate naturale de tip: Pajiști stepice, Păduri dacice de stejar și carpen și Tufărișuri.

Sursă foto: Marius Hațegan

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel, a primit Crucea Patriarhală de la Arhiepiscopul Irineu

Publicat

Președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel, a primit duminică, Crucea Patriarhală, o distrincție onorifică acordată de Biserica Ortodoxă. 

Distincția i-a fost acordată lui Ion Dumitrel de Arhiepiscopul de Alba Iulia Irineu, ”ca semn al prețuirii și binecuvântării Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru activitatea sa îndelungată, rodnică și folositoare depusă în slujba Bisericii și societății pe parcursul anilor”.

Evenimentul a avut loc duminică, după liturghie, la Catedrala Încoronării din Alba Iulia.

Citește și: CALENDAR CREȘTIN ortodox, luna IUNIE 2021: TOATE sărbătorile din Cireșar trecute în Calendarul Bisericesc

Sursă foto: Reintregirea.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate