Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Top 10 – Cele mai frumoase locuri de vizitat din județul Alba. Idei pentru excursii de neuitat, recomandate de cititorii Alba24


Publicat

Râpa Roşie, Gheţarul de la Scărişoara, şoseaua Transalpina, satul Rimetea, Cetatea Câlnic, Cetatea Alba Carolina, Cascada de la Vidra, Cheile Râmeţului, Vânătarele Ponorului şi Dealul cu melci sau Castelul Bethlen-Haller de la Cetatea de Baltă?

Acestea sunt 10 dintre cele mai frumoase locuri din judeţul Alba pe care orice turist care ajunge aici ar trebui să le viziteze, alese de cititorii Alba24. 

Pentru că toate aceste locuri sunt speciale şi pentru că o ierarhizare este greu de realizat, am apelat la ajutorul dumneavoastră, dragi cititori ai ziarului Alba24.ro, pentru a realiza un top al celor mai frumoase locuri din județul Alba.

Citește și HARTA CASTELELOR din Alba: Reședințe de lux sau ruine. Vezi ce a mai rămas din monumentele arhitecturii de altădată

Citește și ȘAPTE MOTIVE să îți petreci timpul liber în județul Alba: „Traseul Cetăților”, de la ruine dacice la fortificații medievale

Vedeți în continuare câteva detalii despre fiecare dintre aceste locuri, iar mai jos sondajul prin care puteți să îl votați pe cel mai frumos dintre acestea.

Top 10 cele mai frumoase locuri din județul Alba. Votează

Loading ... Loading ...

Rapa Rosie, Sebes. foto: Ovidiu Lazăr

Râpa Roşie este cu siguranţă una din frumuseţile judeţului Alba, un loc despre care se ştiu puţine lucruri.

Aflată la doar 3 kilometri de Sebeş, Râpa Roşie are milioane de “riduri” roşii, care se pot vedea din satelit. Acesta este locul ideal pentru iubitorii de aventuri cu parapanta.

Râpa s-a format prin eroziunea apei asupra solului, care a provocat, în timp, alunecări de teren masive.

Rezervaţia geologică uimeşte prin decorul de statui şi frontoane rozalii. Unicitatea este dată de alternanţa argilelor roşii cu gresii cenuşii, alcătuite în formaţiuni slab cimentate. Pe lângă decorul special pe care îl oferă râpa, poate fi admirat şi peisajul floral, cu specii protejate de lege şi fauna.

S-au spus multe legende depre Gaura Hoţilor de la Râpa Roşie, însă ce mai credibilă este despre Lică „a lu Brânză”, al cărui singur talent era să se strecoare în spaţii înguste, ca o pisică. Muncea ca păstor la Râpa Roşie, pe care ajunsese să o cunoască forte bine.

Într-o dimineaţă, însă, o bancă din Sebeş a fost spartă. Hoţul, spunea un poliţist de atunci, ar fi trecut printr-o ferestruică prin care doar un copil putea să treacă.

Fireşte, autorităţile l-au întemniţat pe Lică-Pisică, deşi nici un ban n-a fost găsit în timpul anchetelor. Între timp, iubita lui Lică era văzută urcând mereu la Râpa Roşie. Astfel, lumea credea că la Gaura Hoţilor şi-ar fi ascuns Lică banii. S-a făcut şi acolo o anchetă, dar tot nimic…

După eliberare, Lică a plecat cu iubita lui în America, de unde, la scurt timp, a început să trimită familiei sume mari de bani. Cum a reuşit Lică-Pisică să câştige atât de mult într-un timp atât de scurt, nu se ştie.

Dar umblă vorba că aceştia ar fi fost banii furaţi de Lică şi ascunşi în Gaura Hoţilor sau, cine ştie, în crăpăturile Râpei Roşii.

Gaura Hoţilor este, de fapt, o groapă săpată în roca nisipoasă a râpei. Aici se găsesc nume scrijelite încă din secolul al XIX-lea şi ascunde numeroase legende cu hoţi, haiduci şi aventurieri.

Lângă Râpa Roşie, în terenul mlăştinos al albiei Secaşului, a fost descoperit scheletul fosilozat al unui dinozaur carnivor numit „Velociraptor” sau „Balaurul bondoc”, după forma sa ca a unui curcan. Tot lângă Sebeş, au fost găsite urmele unui alt dinozaur, lung de 10 metri, Maghiarosaurus.

Râpa Roşie se găseşte la ieşire din Sebeş spre Daia Română, unde se face stânga pe lângă unitatea militară. Deşi drumul este accidentat, este accesibil pentru orice maşină. De la Râpă în sus, însă, accesul este mai dificil.

Pestera Scarisoara foto Nicolae Pacurar

Gheţarul de la Scărişoara este primul gheţar ca mărime din ţară şi al doilea din lume şi se bucură de o mulţime de vizitatori care coboară până în inima peşterii pentru a vedea cu ochii lor acest mare gheţar.

Vechi de peste 4000 de ani, gheţarul are o grosime de 22 m şi este lung de 400 m.

Principalul motiv pentru care merită vizitat Gheţarul de la Scărişoara este aventura de a coborî în adâncuri. Temperatura scade considerabil la coborâre, iar turiştii sunt sfătuiţi să se îmbrace gros, chiar dacă afară este vară.

Accesul se face printr-un aven de 48 de metri adâncime, de până la 60 de metri diametru. Deşi se simte şi frigul şi umezeala care nu sunt deloc confortabile, priveliştea compensează.

Cifrele arată că portalul peşterii este înalt de 24 m şi lat de 17 m. De asemenea, blocul de gheaţă are un volum de 100.000 m cubi, o grosime de 22,5 m iar înălţimile stalagmitelor variază de la câţiva centimetri şi ajung chiar până la 7 metri.

Declarată ca prima peşteră monument al naturii din România în 1938, peştera are ca atracţii Sala Mare dar şi Biserica, o sală ornamentată cu stalagmite de gheţă. Ambele sunt accesibile publicului.

Peştera gheţar se află în Parcul Natural Apuseni, iar pentru a ajunge acolo se porneşte din centrul Gârdei de Sus, la dreapta, pe drum asfaltat, apoi la prima intersecţie la stânga, pe un drum pietruit şi, după maxim 2 km de mers, înainte de a intra în sat se desprinde un drum asfaltat la dreapta, care urcă în serpentine spre Ghețar.

După aproximativ 8 kilometri, ajungeţi pe platoul Gheţar, unde puteţi lăsa maşina în parcare şi mai mergeţi aproximativ 400 de metri pe jos până la intrarea amenajată în peşteră, într-un peisaj montan feeric.

Cetatea Alba Carolina situată chiar în reşedinţa de judeţ este o cetate cu bastioane de tip Vauban construită în formă de stea la începutul secolului al XVIII-lea, şi care se află în prezent într-un amplu proces de restaurare fiind tot mai valorificată din punct de vedere turistic.

Cetatea este împărţită în mai multe trasee turistice şi astfel, cei interesaşi pot să parcurgă Traseul celor Trei Fortificaţii, Traseul Porţilor, Traseul Neamului Românesc, Traseul Sudic, Traseul Estic sau Traseul Nordic.

În plimbarea pe aceste trasee, turiştii se vor întâlni cu soldaţi îmbrăcaţi în uniforme militare austriece care asigură securitatea pe parcursul traseelor. De asemenea, cei curioşi pot lua parte şi la ceremonia de schimbare a gărzii care are loc în fiecare zi.

Cu puţin noroc, turiştii pot să facă cunoştinţă cu spectaculoasa Gardă Romană de la Apulum şi cu războinicii daci, prezenţi la festivaluri şi evenimente cu specific istoric, dar nu numai.

Cetatea Alba Carolina este cetatea care a „văzut” atât Unirea cât şi moartea lui Horea iar de peste 300 de ani, cetatea a rămas un simbol al Ardealului.

Cetatea Câlnic oferă o experienţă nouă celor care vor să petreacă mai multe zile acolo deoarece cu doar 50 lei pe noapte turiştii pot beneficia de o cameră locuibilă chiar între zidurile cetății.

Construcţie de tip romanic care a intrat în Lista Patrimoniul Mondial UNESCO datorită faptului că s-a păstrat până astăzi în condiţii foarte bune, Cetatea Câlnic este unul dintre cele mai bine conservate monumente din Transilvania.

Cetatea are o formă rectangulară şi a fost construită ca resedinţă a contelui Chyl de Kelling la jumătatea secolului al XIII-lea. În interiorul Cetăţii pot fi vizitate cele 3 turnuri (Turnul Porții, Turnul Donjon și Turnul Slăninii). Întreg complexul medieval mai cuprinde, pe lângă cetate, şi Biserica Evanghelica dar şi casa parohială.

La Cetatea Câlnic se ajunge pornind din Sebeş spre Sibiu pe DN1, iar după 10 km de mers se face dreapta pe DJ 106F şi nu departe se zăresc turnurile cetății.

Programul de vizită este permanent, iar doritorii pot să facă un tur al cetăţii plătind preţul de 5 lei pentru adulţi, 2,5 pentru elevi, studenţi şi pensionari iar taxa foto este de 7 lei.

Transalpina sau Drumul Regelui este o șosea pe cât de spectaculoasă, pe atât de periculoasă fiind cea mai înaltă şosea din România. Transalpina străbate Munţii Parâng de la nord la sud, prin judeţele Alba, Sibiu, Vâlcea şi Gorj şi ajunge până la altitudinea de 2.154 de metri în Pasul Urdele.

Peisajele de poveste care se întâlnesc în cei aproximativ 140 de kilometri parcurşi pe Transalpina şi istoria acestui drum sunt o dovadă a potenţialului turistic pe care îl deţine judeţul Alba şi implicit România.

În jurul subiectului legat de primii constructori ai acestui drum sunt încă discuţii. Potrivit unor surse, acesta a fost construit de legiunile romane în timpul războaielor cu dacii, motiv pentru care pe hărţile de istorie este trecut sub denumirea de coridorul IV strategic roman.

Există şi o legendă locală care spune că, la sfârşitul secolului XVIII şi la începutul secolului XIX, fiecare familie de localnici a participat la construirea unei porţiuni din acest drum, în funcţie de posibilităţile sale fizice şi financiare.

Alte surse afirmă că Transalpina a fost construită de germani, din rațiuni militare, în timpul primului război mondial.

În anul 1938, Regele Carol al II-lea a inaugurat Transalpina la Poiana Sibiului, de unde vine și numele de „Drumul Regelui”.

În acea vreme, traseul era considerat o mare realizare tehnică, cu rol economic, strategic şi militar, cu atât mai mult cu cât oamenilor le era proaspătă în minte perioada în care li se impusese religia catolică şi când unele familii au plecat pe acest drum pentru a-şi păstra tradiţia.

Deşi oficial este închis traficului rutier, din cauza lucrărilor de amenajare în desfăşurare, drumul a devenit o atracţie pentru turiştii din toate colţurile ţării, dar şi pentru străinii care vizitează România.

Tot în această zonă, iubitorii de natură îşi pot petrece cateva ore în aer liber pe Valea Frumoasei din Sebeş unde vor găsi apă rece de izvor, aerul curat bine oxigenat și aceleași păduri verzi care încântă fiecare om care vizitează acest colț de lume.

Acest loc cu totul şi cu totul aparte începe imediat după ieşirea din localitatea Petrești și urcă spre Munții Sebeşului. Zona e sălbatică, necucerită încă, plină de neprevăzut: văile adânci, cascade la tot pasul, poienițele retrase și traseele secrete printre munții întortochiați.

Pe Valea Frumoasei se poate ajunge cu maşina, pe DN 67, pornind atât din Sebeş înspre Oaşa, făcând stânga de-a lungul barajului, apoi din nou la stânga după ce treci de ultimul viaduct peste lacul Oaşa.

Pe hartă, rezervaţia apare undeva în sud-estul Munţilor Şureanu, la limită cu Munţii Lotrului şi cu Munţii Cindrelului.

Satul Rimetea este un loc unde se poate vedea un peisaj unic în lume, cu case albe şi ferestre verzi care fiind neschimbate de sute de ani atrag foarte mulţi turişti în fiecare an. Special la acest sat care are o populaţie majoritară de origine maghiară este faptul că din cele 300 de case mai mult de jumătate dintre acestea îşi păstrează culoarea albă specifică secolului XIX.

În anul 1999 un arhitect UNESCO a propus localitatea pentru a intra in Patrimoniul Mondial. Deja un sector din Budapesta dă în fiecare an familiilor de aici câte 300 de lei ca să-şi reîmprospăteze faţadele, şi să le păstreze stilul autentic.

Localitatea Rîmetea este unică în România din punct de vedere arhitectural. În anul 1870, un incendiu puternic a distrus toate casele, dar minerii de aici au reuşit în câţiva ani să le reconstruiască.

În 1999 comuna a fost distinsă cu premiul „Europa Nostra“ al Comisiei Euopene pentru conservarea patrimoniului cultural material. Totodată, în 2012 Rîmetea a fost inclusă pe lista celor mai frumoase sate din România.

Peştera Vânătarele Ponorului oferă probabil cel mai impunător peisaj din județ deoarece vizitatorii care ajung la această peșteră pot vedea o cascadă lungă de 100 m, ape repezi care se pierd sub stânci și zeci de metri de pereți vineți care compun în totalitate peisajul de la Vânătarele Ponorului.

Cascada se recunoaște după vuietul puternic al celor 92 m de apă în cădere.

Rezervația propriu-zisă, aflată la marginea sud-vestică a culmii Bedeleu, conține uriașul aven oval Vânătarea.

Dimensiunile avenului sunt extrem de mari, de peste 150 m lungime, 100 m lățime și 80 m adâncime. Și aici, ca și la Huda lui Papară s-au produs tot feluri de prăbușiri care au dus la formarea pereților abrupți.

Drumul spre Peștera Vânătarele Ponorului începe din centrul satului Sălciua de Jos, cum se trece de al doilea pod și continuă la dreapta cu un drum îngust cât pentru o singură mașină.

Apoi urcă tot mai abrupt până ce iese din pădure și drumul se continuă pe un platou montan cu priveliști rare.

Drumul este asfaltat până sus, astfel că urcarea nu este foarte dificilă. Pe ultimii 800 m însă traseul continuă cu mers pe jos până la rezervație.

Şi dacă tot se află în zonă, turiştii pot vedea Dealul cu melci, din apropierea cascadei.

Dealul cu melci este o rezervaţie paleontologică, cu aspect neobişnuit: resturi lemnoase în formă de melci, înfipte în piatră de mai bine de 65 milioane de ani.

Pe o suprafaţă de 4,30 hectare, peste 30 de specii de moluşte şi-au pus amprenta asupra locului, creând această minunăţie de loc.

Acesta se află în apropierea Cascadei de la Vidra, pe drumul care duce spre satul Avram Iancu.

Accesul la Dealul cu melci presupune acelaşi traseu ca şi la cascadă. este situat la baza versantului drept al Văii Slatina, pe o porţiune destul de mică de pământ.

Castelul Bethlen-Haller de la Cetatea de Baltă este un castel construit în secolul al XVII-lea în stilul renașterii franceze.

Situat la mijlocul distanței dintre Târnăveni și Blaj, pe malul Târnavei mici, castelul a avut mai multe utilizări pe parcursul anilor.

De la grădină, închisoare, cantină, carmangerie și până la secție de șampanizare. Construit după modelul castelului Chambord din Franța, castelul a suferit mai multe schimbări în timp, însă numele construcției vine de la cel căruia îi aparținea domeniul la acea vreme, fratele principelui Transilvaniei, István (Ștefan) Bethlen.

Castelul dispune de patru turnuri circulare în fiecare colț, fără rol defensiv, și un turn secundar alipit uneia dintre fațade și care are în interior o scară.

În prezent imaginea castelului este asociată cu vinurile de Jidvei, deoarece după 1989, castelul a fost retrocedat familiei Haller care l-a vândut deținătorilor firmei de vinuri Jidvei, familia Necșulescu, devenind astfel proprietate privată.

În anul 2003 au început lucrări de restaurare iar proprietarul a ales să păstreze vechile trăsături ale celor două stiluri renascentist şi baroc, iar în interior, s-au adăugat elemente ce creează ambianţa medievală din vechile castele.

Dispune de 8 camere de 4* amenajate în stil tradițional într-o anexă a clădirii și 4 camere de 5* amplasate în fiecare dintre cele patru turnuri ale castelului.

Pentru renovarea castelului, Claudiu Necșulescu a investit peste 2 milioane de euro.

Castelul nu este deschis vizitatorilor dar se pot face degustări pentru grupuri organizate.

Pentru cei care doresc să ajungă la Cetatea de Baltă pentru a vedea acest castel trebuie precizat faptul că această localitate este situată pe drumul județean DJ 107, la 15 km de Târnăveni și 21 km de Blaj.

foto: alba24.ro

Cheile Râmeţului reprezintă cel mai mare obiectiv natural al părţii centrale a Trascăului, această zonă fiind declarată rezervaţie naturală complexă ce se întinde pe o suprafaţă de 150 hectare.

Accesul se face pe drumul judeţean asfaltat care pleacă din Teiuş, cale de 18 km până la Mănăstirea Râmeţ. Apoi, se continuă pe drumul pietruit încă 4 km.

Datorită reliefului, cheile se pot parcurge doar prin traversarea pe cursul apei, pe timpul verii.

Pe prima porţiune există o amenajare cu bride şi cabluri de oţel care permit vizitarea cheilor pe timp de vară până la celebrul portal al cheilor şi până la porţiunea numită „la cuptor”.

De aici încolo, vizitarea cheilor presupune traversarea pe cabluri suspendate şi pe firul apei, în unele porţiuni apa ajungând până la 2 m adâncime.

Tot în această zonă se află şi un lăcaş plin de spiritualitate în mijlocul naturii, Mănăstirea de la Râmeţ.

Aceasta este unul dintre cele mai vechi aşezăminte ortodoxe din Transilvania, fiind construită undeva înainte de anul 1377. Este un monument arhitectural unic, având doar două intrări în altar, una ţinând loc de uşi împărăteşti, iar cealaltă de uşi diaconeşti.

Situată în Muţii Trascăului, pe lângă râul Geoagiului, într-un loc numit „Valea Mănăstirii”, străjuită de stânci impresionante, bisericuţa cu hramul “Izvorul Tămăduirii” ţine ascunse în ziduri destul de multe taine.

Se cunoaște cu precizie că al treilea strat de fresce de pe zidurile interioare a fost pictat de Mihu de la Crişul Alb, în 1377.

Acest element face din lăcaș unul dintre puținele biserici românești de piatră databile, poate, în secolul XIII.

În anul 1982 a fost sfinţită piatra de temelie a unei noi biserici. Noul lăcaş uimeşte prin migala execuţiei ornamentale, de la capitelurile corintice ale coloanelor şi ancadramentele uşilor cu motive neobrâncoveneşti, la faţadele împodobite cu brâuri sculptate sub forma unei funii, de jur-împrejurul bisericii.

Dacă exteriorul este uimitor, interiorul este scăldat în luminozitatea sobră a picturii.

Puteți Recomanda mai jos 5 din cele 10 cele mai frumoase locuri din județul Alba prezentate de Alba24:

Top 10 cele mai frumoase locuri din județul Alba. Votează

Loading ... Loading ...



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

22 Comentarii

22 Comments

  1. Moldovan Radu

    duminică, 04.08.2013 at 11:12

    Ati uitat sa pune-ti DETUNATELE!!!!

  2. dan

    duminică, 04.08.2013 at 11:41

    un articol frumos

  3. Lie Lie ciocarlie

    duminică, 04.08.2013 at 12:09

    frumos articol!

  4. copy

    duminică, 04.08.2013 at 12:54

    felicitari autorului! mai sunt destule minunatii de vazut! VIZITATI JUD ALBA!!! :*

  5. cornel vilcu

    duminică, 04.08.2013 at 13:20

    De ROŞIA MONTANA aţi auzit?
    Sau, din Alba fiind, v-a îndopat îndeajuns RMGC-ul ca să uitaţi de cea mai importantă miză de patrimoniu (potenţial UNESCO) a judeţului, dacă nu chiar a României?

    • moderatorul de serviciu

      duminică, 04.08.2013 at 13:47

      nu, n-am auzit ! pana nu au venit aia de la RMGC nici voi nu ati auzit! Asa ca, mai usurel cu acuzațiile. Daca bagam Rosia Montana faceati spam ca la Verdun si distorsionați sondajul.

      • Dan A.

        marți, 06.08.2013 at 13:17

        Draga moderator, oi fi auzit dumneata de Rosia Montana de la RMGC, nu ma-ndoiesc, noi astialalti am mai fost, am mai citit, probabil erai pe undeva pe la scoala generala cand a venit RMGC-ul aici, deci e de inteles. Da’ imi place ca sunteti sinceri, cel putin.

      • Alin

        duminică, 03.05.2015 at 14:54

        Like pt moderatorul de servici! bine punctat!

  6. Truth beacon

    duminică, 04.08.2013 at 14:53

    Bravo Alba24 ! Este nevoie de astfel de articole. Promovati cat puteti Alba. Toti avem de castigat din asta.

  7. 1907

    duminică, 04.08.2013 at 16:07

    da ,avem o multime de locuri frumoase dar nu avem o identitate clara,un brand al judetului,al municipiului………..aseara la o terasa din cetate se aflau la o masa polonezi ,germani,olendezi si toti au cazut de accord ca ii unul dintre cele mai frumoase locuri in care au fost……..jud Alba………..si se vor intoarce.asadar sa ne vindem imaginea

  8. Nicu Caracter

    luni, 05.08.2013 at 15:08

    Scuzati dar lista este nu numai incompleta dar si destul de fragila.Ceva exemple:Cu ce arata mai bine Rimetea decat Pianu de Jos?Ati fost vreodata in Pianu? Strada Colsca ati vazut-o? Nuci ,paraie,case sasesti.Dar la terenul de golf ati fost? De Surianu ati auzit vreodata? Varf,lac,partie de schi!Si multe alte exemple.Cum ati pus Alba Carolina la mijlocul clasamentului? Pai aceasta cetate este pe locul unu in lume, stimati telespectatori, printre cetatile de tip Vauban.Alo se aude?!

  9. Dan A.

    marți, 06.08.2013 at 13:22

    Zic ca e inutil sa pui si Cheile Rametului si Manastirea Ramet. E ca si cum ai pune, de exemplu, cetatea Alba Carolina si ai pune si Catedrala Romano-Catolica din Alba Iulia. Sau ca si cum ai pune satul Rimetea-Torocko si ai pune separat Piatra Secuiului. Si da, ar fi putut fi inclusa si Rosia Montana, nu atat prin spectaculozitatea de la suprafata, desi peisajul e foarte frumos, cat pentru incarcatura istorica si pentru intregul patrimoniu care sper sa poata fi vizitabil intr-o zi, cu toate galeriile si pesterile imense de acolo.

    • Dan A.

      marți, 06.08.2013 at 13:25

      Scuze, vad acum ca erau doar doua fotografii diferite, nu erau prezentate separat Cheile Rametului de Manastirea Ramet.

    • kla2005

      luni, 04.05.2015 at 07:18

      Si nu, nu putea fi inclusa Rosia Montana, pentru ca NU are absolut nimic spectaculos si NICI nu poate fi inclusa in lista Unesco….daca era de inclus era inclusa de mai mult timp.
      Da sunt galerii romane, insa nu sunt puse in valoare. Au incercat canadienii, au investit bani si ati nenorocit voi „salvatorii lu’ peste” intreaga investitie
      asa ca..adio galerii romane, adio muzeu si circuite turistice moderne
      mai sunt galeriile de la exploatare, galerii care sunt exact zero barat pe langa cele din Catalina (galeria in care au fost descoperite pentru prima data tablitele cerate de la Rosia Montana)

  10. Pingback: Cum poți să îți petreci timpul în weekend? Vreme bună pentru munte, piscine sau vizite la castelele, peșterile sau mănăstirile din Alba | Alba24

  11. PAULA R.P.

    duminică, 11.08.2013 at 16:44

    FOARTE FRUMOS,FELICITARI !

  12. Marinela

    sâmbătă, 11.01.2014 at 16:15

    A-ti uitat Detunatele,Pestera Huda lui Papara,Cascada Sipote,Pestera Poarta Zmeilor!

  13. rody

    duminică, 12.01.2014 at 10:47

    hai sa nu mai fim asa sensibili si pusi pe critici… problema e ca avem in judet mai mult de 10 locuri foarte frumoase si demne de vizitat ! nu se pot cuprinde intr-un top 10 🙂 . Articolul e de apreciat !

  14. horatiu

    luni, 13.01.2014 at 15:25

    Lacul Iezer Ighiel a fost uitat! (Lacul Iezer-Ighiel este cel mai mare lac carstic din Romania (450m lungime/ 150-420m latime ),aflat la 924 de metri, singurul lac din Romania aflat pe o suprafata calcaroasa).Oare de ce nu intra si acesta in cele ,,10 minuni ale judetului”? Comparativ cu Valea Frumoasei, Valea Ighielului este mult mai frumoasa si la o distanta mult mai mica de orasul Alba Iulia.

  15. mih

    vineri, 11.07.2014 at 11:21

    Daca vin in Alba cu trenul am sanse sa gasesc in oras mijloace de transport spre aceste obiective? sau macar sper cateva dintre ele?

  16. Claudia

    marți, 31.03.2015 at 19:42

    Va multumesc pentru articol!

  17. Cazare Alba Iulia

    marți, 27.02.2018 at 20:44

    Ne-am simtit foarte bine la ****** *****, in apropiere de Alba Iulia, ne-a placut privelistea, faptul ca era deosebit de curat in camera si amabilitatea si recomandarile gazdei.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Intervenții Salvamont la Sălciua și Piatra Secuiului, pentru evacuarea a doi turiști. Operațiunile au durat peste 7 ore

Publicat

Serviciul Public Salvamont Salvaspeo Alba a intervenit sâmbătă, în zona comunei Sălciua, pentru acordarea primului ajutor și evacuarea unei persoane de sex masculin în vârstă de 26 de ani din Alba Iulia care acuza dureri în zona toracelui.

Potrivit reprezentanților Salvamont Alba, persoana a fost predată unui echipaj de la Serviciul Județean de Ambulanță.

Tot sâmbătă, salvamontiștii din Alba au acordat primul ajutor și au evacuat o persoană de sex masculin din Piatra Secuiului, comuna Rimetea, persoană care prezenta amețeli.

Potrivit reprezentanților Salvamont Alba, operațiunile de salvare au fost foarte dificile.

Cele două intervenții au durat aproximativ 7 ore și jumătate.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Comerțul cu mașini second-hand, fiscalizat de anul viitor, cu beneficii la buget de 700 milioane de euro. Propunerea APIA

Publicat

masini-noi

Comerţul cu autovehicule rulate, realizat de către persoanele fizice şi juridice din România, trebuie fiscalizat de la 1 ianuarie 2021, pentru o dezvoltare sustenabilă a pieţei auto, iar beneficiile aduse bugetului de stat vor fi de aproximativ 700 de milioane de euro/an, susţin reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

„Viziunea APIA pentru o dezvoltare sustenabilă a pieţei auto din România, este axată pe o serie de vectori de dezvoltare care să faciliteze atingerea pe plan naţional a obiectivelor de mediu asumate în cadrul dialogului internaţional şi european. Din perspectiva obiectivelor Agendei pentru Dezvoltare Durabilă din 2030 a ONU (din care patru sunt de interes şi pentru industria auto)”, se arată într-un comunicat de presă a Asociaţiei, transmis vineri Agerpres.

Una dintre cele zece măsuri pe care APIA le propune Guvernului României în vederea revitalizării activităţii de comerţ cu autovehicule noi şi servicii post-vânzare se află realizarea de Ministerul Sănătăţii a unui Ghid de sănătate publică/Cod de bună practică privind măsurile de precauţie în materie de sănătate pentru operatorii economici ce activează în acest domeniu. De asemenea, se propune asigurarea unor programe de testare a angajaţilor companiilor respective.

Potrivit sursei citate, în România este nevoie de realizarea şi punerea în aplicare a unui Program Naţional de Înnoire a Parcului auto al autorităţilor publice prin achiziţii publice de autovehicule, în special cu emisii reduse şi actualizarea criteriilor pentru cumpărarea de autovehicule ecologice.

În plus, se propune pregătirea din timp a cadrului normativ aplicabil Programelor „Rabla Clasic” şi „Rabla Plus”, astfel încât operatorii din piaţă să aibă elementele necesare pregătirii anului 2021.

Specialiştii APIA susţin eliminarea prevederilor care limitează (leasing, test-drive) abordarea consistentă a Programului „Rabla Plus” de către potenţialii beneficiari, precum şi eliminarea nedeductibilităţii TVA pentru autovehiculele cu emisii zero sau scăzute.

De asemenea, a măsură vizează realizarea unui parteneriat public – privat pentru descentralizarea înmatriculării către dealerii de automobile şi digitalizarea procedurii de înmatriculare, în acord cu practica europeană din alte ţări.

În ceea ce priveşte infrastructura destinată autovehiculelor electrice, APIA susţine aplicarea unui program de finanţare care să fie disponibil operatorilor economici, pentru staţii de încărcare la nivelul autostrăzilor, drumurilor europene şi drumurilor naţionale, în valoare de 53 de milioane de euro aprobat de Comisia Europeană pentru România.

Alte măsuri considerate importante de către producătorii şi importatorii de automobile din România sunt: introducerea în Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice 2021-2030 a unor obiective pentru 2025 şi 2030 privind numărul de autovehicule cu emisii zero sau scăzute şi staţii de încărcare (electrice, hidrogen, CNG, LNG), realizarea unui cadru normativ general pentru introducerea de către municipii a zonelor cu emisii scăzute şi modificarea impozitului anual pentru autovehicule, cu luarea in considerare pentru calculul acestuia a parametrilor legaţi de poluare sau schimbări climatice.

Nu în ultimul rând, APIA este de părere că fiscalizarea comerţului cu autovehicule rulate (realizat de către persoane fizice, dar şi juridice), cu aplicare de la 1 ianuarie 2021, reprezintă o măsură importantă pe care ar trebui să o ia autorităţile, beneficiile aduse bugetului de stat fiind de circa 700 milioane de euro/an.

Tot membrii APIA propune spre dezbatere atât autorităţilor, cât organizaţiilor sau persoanelor interesate asumarea unor obiective prin documentul „Viziunea APIA 2020-2030 Mobilitate sustenabilă, sigură şi eficientă”.

În acest sens, se propun planuri de îmbunătăţire a calităţii aerului în oraşe (reducerea emisiilor CO2, a emisiilor poluante NOx si PM, prin stimularea casării/retragerii din parcul naţional auto a autovehiculelor poluante), creşterea gradului de siguranţă rutiera (prin: promovarea vehiculelor care corespund celor mai noi prevederi în domeniu, dezvoltarea infrastructurii rutiere naţionale şi conexiuni cu Europa, fiscalizarea folosită ca instrument de înnoire a parcului auto – comerţ autovehicule rulate, impozit anual, beneficii pentru achiziţia de autovehicule verzi).

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Alexandru Mihai Dan, micul pianist din Alba Iulia pasionat de Mozart, bicicletă și Xbox. Visează să urmeze Conservatorul

Publicat

Alexandru Mihai Dan are 11 ani și o pasiune mare: muzica. A terminat clasa a IV-a la Liceul de Arte ”Regina Maria” Alba Iulia, unde studiază pianul. 

Micul pianist a câștigat deja multe premii, cel mai recent fiind premiul al doilea la categoria sa de vârstă, la Concursul Internațional ”ProPiano România 2020 online”. Din cauza epidemiei de coronavirus, concursul s-a desfășurat online.

”De mic am avut înclinații spre muzică; dar nu e de mirare ținând cont că în familia noastră sunt mulți muzicieni: mătușa mea este profesoară de pusn și canto la o școală de profil din Franța, verișoara mea cânta în New York la vioară, tatăl meu cântă la pian iar unchiul meu la chitară. Mama nu are nici o înclinație spre muzică. Am început să mă joc la pian devreme, având o pianină în casă, dar serios am început să studiez pianul de la 6 ani” spune Alex Dan.

Anul trecut, Alex a cântat în cadrul festivalului Graf – Art Gura Râului – Sibiu, pe aceeași scenă cu mătușa și verișoara lui. Trei generații pe aceeași scenă și multă emoție din partea copilului.

Din clasa I, Alex s-a mutat la Liceul de Arte ”Regina Maria” din Alba Iulia, pentru a studia serios acest instrument. Acolo a fost descoperit de profesorul Ovidiu Pârjol.

”Între noi există o adevărată chimie, el fiindu-mi un adevărat mentor și model. Începutul a fost greu, am avut mult de recuperat față de colegii mei care erau de un an la liceu. A contat foarte mult sprijinul profesorului și al părinților dar și faptul că sunt într-o clasă cu colegi foarte talentați și astfel nivelul de pregătire este unul ridicat” spune Alex.

A început să participe la concursuri din clasa a II-a, câștigând de la primul concurs premiul întâi.

Ulterior a obținut premiul I la Festivalul J.S.Bach, concursul Pro Piano, concursul internațional de interpretare ”Piano Modus Vivendi”.

”În clasa a III-a, la concursul național de pian ”Prietenii Muzicii Pro Piano pe lângă premiul I la categoria mea de vârstă am luat și Premiul Special pentru cea mai bună interpretare din concurs a unei piese din secolul XX (Prokofiev)” își amintește Alex.

A mai cântat și la Sinagoga din Alba Iulia, în cadrul unui proiect muzical susținut în parteneriat cu Liceul de Arte, Lions Club și Comunitatea Evreilor din Alba Iulia și anul trecut a fost premiat în cadrul Galei Performerilor din învățământ.

Micul muzician studiază în fiecare zi cam o oră și jumătate, până la 2 ore, dar, spune el, ”am și zile în care trag chiulul și nu studiez”.

Compozitorul lui preferat este Mozart; îi plac sonatele lui, în special Rondo Alla Turca. Ascultă însă și alt fel de muzică: ”Începând cu Queen, eternul Queen – după cum spune mama, U2, Scorpions dar și Bruno Mars, Marhmello, Travis Scott”.

La școală pe lângă pian îi plac o serie de materii: Limba Română, Științele Naturii și Istoria. Îi mai place să joace tenis, să înoate, să se dea cu bicicleta sau trotineta dar și să se joace pe Xbox.

Visul său este să urmeze conservatorul, dar nu i-ar displăcea să fie bucătar.

”În perioada pandemiei a fost greu pentru că am făcut școală online, inclusiv orele de pian. A fost greu atât pentru mine cât și pentru domnul profesor.

Este dificil să predai și să înveți online, să nu se audă perfect notele sau nuanțele pe care le cânt, să văd prin telefon cum trebuiesă apăs pedala.

Dar în ciuda acestui aspect, în iunie am participat la Concursul Internațional ”ProPiano România 2020 online” și spre bucuria mea am luat premiul 2 la categoria mea de vârstă. Sunt mulțumit dar m-am și ambiționat ca la anul să iau premiul 1” adaugă Alex.

;

Foarte importantă este înțelegerea dintre profesor și elev dar și sprijinul părinților.

Am noroc cu domnul profesor Ovidiu Pârjol pentru că el știe cum să mă ia, când mai tare, când mai încet.

Mona Dan, mama băiatului: ”Este destul de greu să ai o pianină acasă, a ta personală, atât din punct de vedere financiar, fiind destul de scumpă cât și din punct de vedere al spațiului. Dar dacă vrei să faci performanță sau să profesezi în acest domeniu, este absut necesară”.

Ce spune profesorul Ovidiu Pârjol despre Alex și despre cursurile online:

”Majoritatea elevilor bănuiesc (nu am cum să știu, decontul îl vom putea evalua mai sigur după o anumită detașare în timp) că au avut o scădere a rezultatelor învățării în noul mediu online.

E de așteptat pentru că ar fi o listă imensă de motive perfect legitime pentru a justifica această tendință. Așadar nu m-aș fi putut supăra prea tare dacă și cu Alex s-ar fi întâmplat astfel.

E crucial să înțelegem că nu ne putem plânge de copii, întotdeauna pentru eșecul unui copil vina este a adulților. Ne putem plânge între noi, profesorii de părinți și părinții de profesori, restul este, cred, sub demnitatea unui adult.

Alex însă a progresat online într-un ritm mai rapid decât offline. Explicația? Foarte simplă. Pentru a desfășura o oră de pian online cu elevi mai mici e de mare folos asistența părinților. Se poate și fără dar e mult mai greu.

Camera telefonului trebuie destul de des mutată de pe elevul în fața claviaturii pe partitură și înapoi pentru că unele detalii din partitură trebuie să mi le poată arăta elevul cu mâna lui pe partitură pentru a mă convinge că a înțeles despre ce vorbim. Ăsta e doar unul dintre multele „detalii tehnice“ ale orei de pian online.

Nu e ușor, dar nici imposibil nu e. Știți gluma aceea „de sezon pandemic“ care sună cam așa: „Mulți părinți o iau razna în perioada asta, în casă cu copiii lor. Sunt obligați să suporte educația pe care le-au dat-o…“. Nu a fost chiar așa cu părinții lui Alex, dar au fost nevoiți să asiste la ora de pian. Au înțeles măcar parțial pe ce insist și prin urmare l-au supravegheat altfel în timpul studiului individual din fiecare zi.

Au contat enorm și privirile mamei din spatele camerei. Nu le vedeam, dar le intuiam din reacția lui Alex.

Răbdarea mamei a fost pusă la încercare mai mult decât a mea și astfel s-a mai întâmplat ceva bun în tot răul pandemiei: au înțeles mai bine și părinții cât de greu e să cânți la pian și ce presupune mai exact asimilarea unei lucrări muzicale.

Să ne înțelegem: întotdeauna voi prefera ora offline. Se pierde mult, în multe sensuri, când desfășori ora online. Ora online este pentru mine învățământ „pe modul avarie“. Dar nu e imposibil.

Însă Alex este unul din fericiții elevi cu acces la tehnologie și internet, cu părinți care îi pot acorda mult timp pentru a-l asista și supraveghea, cu o curte în care să se poată juca în aer liber pentru a compensa măcar un pic expunerea zilnică pentru mai multe ore la un ecran.

Mă miră ipocrizia cu care s-a schimbat instant percepția lucrurilor: până acum ecranul era o plagă în creșterea sănătoasă a copilului, iar acum expunerea susținută și îndelungată la el este „noua normalitate“…

La ora de pian măcar nu e expus la ecran, elevul cântă, deci e cu ochii în partitură sau pe claviatură. Sunt liniștit măcar în acest sens. Despre viteza internetului în 2020 nu vreau să încep să vorbesc pentru că nu mai termin. Oare cum își imaginează cineva că avem, realist, destulă viteză și lățime de bandă pentru a garanta online dreptul constituțional al fiecăruia la educație? De aceea insist pe faptul că Alex este un caz excepțional.

Mă bucur nespus că am reușit împreună cu Alex și părinții lui (cărora nu le pot mulțumi destul pentru cum s-au implicat) să scoatem tot ce e mai bun dintr-o situație extrem de rea în atât de multe sensuri.

Bucuria lui Alex de a cânta la pian face parte dintr-un alt ordin de existență, mult deasupra virusului și a întregii crize pe care a generat-o. Această bucurie a muzicii mă ține și pe mine în viață și este încă și mai deplină când văd că mai reușesc din când în când să-i mai „virusez“ și pe alții, mici sau mari”.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Federaţia SANITAS, despre legea carantinei şi izolării: „Salariații din sănătate, între sclavagism și inchiziție sanitară”

Publicat

Federaţia SANITAS din România solicită Senatului să analizeze cu atenție legea carantinei şi izolării, susținând că angajații din sistemul medical au ajuns „sclavi din punct de vedere al drepturilor/relațiilor de muncă și inchizitori din punct de vedere al obligațiilor la locul de muncă”. 

„Federația SANITAS a urmărit cu interes și stupoare, în ultimele 3 zile, traseul legii privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic și biologic!

Interesul nostru este relativ, în principal, la următoarele aspecte, devenite deosebit de grave pe parcursul ultimelor 4 luni:

  • Încălcarea în continuare a drepturilor personalului medical și auxiliar din sistemul sanitar public de stat și cel de asistență socială (vezi art. 15, alin. 3 – care permite detașarea personalului medical și auxiliar fără acordul acestuia);
  • Supraîncărcarea cu obligații aproape anti-sociale a medicilor (vezi art. 6, alin. 2 și 3, art. 7, alin. 8 și 9) care vor fi responsabili de trimiterea în izolare/carantină a persoanelor suspecte!
  •  Încălcarea/limitarea în continuare a unor drepturi cetățenești!

Studiind modificările proiectului de lege, pe traseul legislativ, am constatat că atât guvernanții cât și parlamentarii români, indiferent de culoarea politică, au pus mână de la mână și au încărcat fără discernământ desaga și așa plină de responsabilități a salariaților din sistemul sanitar! Și dacă nu le-a fost suficient să fie numiți torționari, de acum vor putea fi numiți și distrugători de familii, de bunuri, din moment ce medicii vor fi obligați să decidă asupra libertății populației, a confiscării/distrugerii bunurilor celor suspecți și, apoteotic, asupra trimiterii minorilor în grija asistenței sociale!

Astfel, salariații din sănătate, se găsesc într-o ipostază absolut halucinantă: sunt sclavi din punct de vedere al drepturilor/relațiilor de muncă și inchizitori din punct de vedere al obligațiilor la locul de muncă!

Și toate acestea în condițiile în care același personal medical este deja epuizat psihic și fizic, iar legiuitorii nu dau niciun semn că s-ar gândi la posibilitatea de a adapta un program redus de muncă pentru cei ce tratează COVID-19 de mai bine de 4 luni, un nou normativ de personal sau posibilități de recuperare a capacității de muncă pentru soldații în alb aflați în linia întâi!

Solicităm Senatului României să analizeze cu atenție acest proiect de act normativ și să corecteze toate anomaliile pe care este pe cale să le legifereze, înainte ca personalul din spitalele publice de stat, contaminat în număr nepermis de mare cu noul virus, epuizat și supraîncărcat de reponsabilități să capituleze”, se precizează într-un comunicat al federației.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate