Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

HARTA CASTELELOR din Alba: Reședințe de lux sau ruine. Turul monumentelor arhitecturii de altădată din inima Transilvaniei


Publicat

În trecut erau adevărate opere de arhitectură, dar astăzi din marea lor majoritate se mai păstrează doar ruinele din ceea ce au fost castelele celor mai bogate familii din Transilvania.

Excepție face doar Castelul Bethlen-Haller care se află în proprietate privată și care este un exemplu de rafinament, eleganță și bun gust pentru felul în care a fost restaurat.

hartaCastelele vechi de sute de ani, care stau mărturie secolelor trecute, și-au schimbat destinația în zilele noastre și au devenit fie reședințe de lux, spitale, locuri pentru degustarea vinurilor sau o mare parte din ele sunt doar ruine.

Castelul Bethlen-Haller de la Cetatea de Baltă, Castelul Kemeny din Sâncrai, Castelul Martinuzzi de la Vințu de Jos, Castelul Teleki din Uioara de Sus, Castelul Mikes de la Cisteiu de Mureș, Castelul de la Botești sau Castelul Kemeny de la Galda de Jos sunt o parte din castelele construite pe teritoriul județului Alba.

Castelul Bethlen-Haller de la Cetatea de Baltă este un castel construit în secolul al XVII-lea în stilul renașterii franceze. Situat la mijlocul distanței dintre Târnăveni și Blaj, pe malul Târnavei mici, castelul a avut mai multe utilizări pe parcursul anilor. De la grădină, închisoare, cantină, carmangerie și până la secție de șampanizare.

Construit după modelul castelului Chambord din Franța, castelul a suferit mai multe schimbări în timp, însă numele construcției vine de la cel căruia îi aparținea domeniul la acea vreme, fratele principelui Transilvaniei, István (Ștefan) Bethlen.

Castelul dispune de patru turnuri circulare în fiecare colț, fără rol defensiv, și un turn secundar alipit uneia dintre fațade și care are în interior o scară.

hallerÎn prezent imaginea castelului este asociată cu vinurile de Jidvei, deoarece după 1989, castelul a fost retrocedat familiei Haller care l-a vândut deținătorilor firmei de vinuri Jidvei, familia Necșulescu, devenind astfel proprietate privată.

În anul 2003 au început lucrări de restaurare iar proprietarul a ales să păstreze vechile trăsături ale celor două stiluri renascentist şi baroc, iar în interior, s-au adăugat elemente ce creează ambianţa medievală din vechile castele.

Dispune de 8 camere de 4* amenajate în stil tradițional într-o anexă a clădiriii și 4 camere de 5* amplasate în fiecare dintre cele patru turnuri ale castelului. Pentru renovarea castelului, Claudiu Necșulescu a investit peste 2 milioane de euro. În 2020 s-a început renovarea unui alt corp al clădirii.

Castelul nu este deschis vizitatorilor dar se pot face degustări pentru grupuri organizate.

Pentru cei care doresc să ajungă la Cetatea de Baltă pentru a vedea acest castel trebuie precizat faptul că această localitate este situată pe drumul județean DJ 107, la 15 km de Târnăveni și 21 km de Blaj.

foto: Primăria Alba Iulia

Palatul Principilor din Alba Iulia este situat în vecinătatea Catedralei Romano-Catolice, în mijlocul Cetății Alba Carolina, unul dintre cele mai bine conservate monumente istorice din România.

A fost construit în secolul al XV-lea, având rolul de reședință a principilor Transilvaniei, fiind modificat și extins în secolele al XVI-lea–al XVII-lea.

Inițial, clădirea a avut drept destinație de reședință pentru capitulul episcopal, adică locul unde se redactau și se autentificau acte. Din secolul al XVI-lea, a fost reședință princiară, iar pentru o perioadă de 11 luni, în anii 1599 și 1600, edificiul a servit ca reședință a voievodului Mihai Viteazul.

Alba Iulia drona

Clădirea a fost grav avariată de turci și tătari, în timpul marilor invazii din 1658 și 1662. În urma cuceririi Transilvaniei de către Imperiul Habsburgic, palatul a fost transformat în cazarmă, rămânând cu acest statut timp de trei secole. Din secolul al XVII-lea, a găzduit garnizoana austriacă cu arsenalul și cazarma de artilerie, iar în decembrie 1918 a fost atribuit Comenduirii Regimentului 21 Infanterie.

Edificiul încă mai păstrează numeroase detalii arhitectonice: portaluri, ancadramente, frontoane, bolţi, reprezentative pentru Renaşterea transilvăneană
În prezent Palatul Princiar se află în administrarea Primăriei Municipiului Alba Iulia care a început un amplu proces de restaurare  cu termen de finalizare vara anului 2021.

Finanţat prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, proiectul a avut o valoare totală iniţială de peste 21,7 milioane de lei, din care 20,6 milioane de lei bani nerambursabili.

Odată finalizate conservarea şi restaurarea, Palatul, considerat cea mai importantă  clădire administrativă din Transilvania, ar urma, printre altele, să găzduiască un Muzeu al Principatului Transilvaniei, în care să fie valorificate vestigiile din perioada în care Alba Iulia era capitala Transilvaniei.

Timp de peste 150 de ani, între 1541 şi 1699, „soarta regiunii a fost dirijată” de la Alba Iulia, din acest palat. El îmbină mai multe stiluri arhitectonice – gotic, renascentist şi baroc.

 

Castelul Martinuzzi situat în Vinţu de Jos, comună care se află la doar 13 km de Alba Iulia, este unul dintre cele mai importante monumente ale Renașterii din Transilvania, iar de acest monument se leagă legenda Mariei Tereza.

Castelul a fost construit la mijlocul secolului al XVI-lea peste o veche mănăstire dominicană ca reședință a guvernatorului Transilvaniei, Gheorghe Martinuzzi, însă în prezent se mai păstrează doar ruinele acestui monument istoric.

El a fost construit sub formă de cetate, în a doua jumatate a secolului al XVI-lea și era înconjurat cu șanturi umplute cu apă pe timp de război.

Legenda spune că episcopul Martinuzzi avea o avere însemnată provenită prin confiscarea unei comori descoperite de niște pescari. Moartea episcopului ar fi survenit pentru că ar fi fost blestemat de pescari. Guvernatorul și-a cumpărat numerose proprietăți în Transilvania, fapt care a atras invidia dușmanilor săi. Se spune că de cateva ori pe an, noaptea, guvernatorul Martinuzzi se întoarce încă la castel pentru a-și verifica și căuta comoara.

Castelul se află în proprietatea parohiei reformate însă ceea ce se mai păstrează sunt doar niște ziduri din cauza procesului de degradare la care a fost supus de-a lungul timpului.

Castelul Martinuzzi se află în localitatea Vințu de Jos, comuna situată pe malul stâng al râului Mureș, la aproximativ 10 km de Sebeș pe drumul național DN7 sau la 15 km de Alba Iulia pe drumul județean 107C și drumul național DN1. Ruinele castelului se află la aproximativ 1 km spre stânga de la drumul care străbate comuna, venind dinspre Deva.

Castelul Kemény din localitatea Sâncrai de lângă orașul Aiud, este un castel construit în jurul anilor 1800 de către familia nobiliară Kemény. Construit în stil baroc, în stilul său s-a intervenit totuși și cu elemente din arhitectura transilvană a acelei perioade.

Castelul este structurat în 3 corpuri de clădire iar de-a lungul timpului acesta a avut diferite destinații, printre care și sediu administrativ pentru centrul de plasament din Sâncrai.

Castel Sancrai

Deși în anul 1980 au avut loc diverse reparații la acest castel, el a fost părăsit în anul 1997.

Consiliul Județean Alba a renovat castelul printr-un proiect de 8 milioane de lei . În prezent castelul este folosit pentru organizarea unor evenimente culturale sau de afaceri.

La castelul Kemeny din Sâncrai se ajunge pe E81 până in localitatea Aiud de aici turiștii trebuie să se îndrepte pe DJ 107E până în localitatea Ciumbrud de unde apoi se face dreapta pe DJ 142L Ciumbrud – Zăries până în localitatea Sâncrai.

Din castelul Mikes din Cisteiu de Mureș, de lângă orașul Ocna Mureș, se mai păstrează azi doar ruinele care au reușit să rămână în picioare încă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, începutul secolului al XIX-lea.

Castelul a aparținut familiei Mikes, una dintre cele mai importante familii secuiești din Transilvania. Întreg ansamblul cuprindea la acea vreme castelul, curia, capela și hambarul însă după anul 1994 clădirea a fost părăsită.

În prezent se mai păstrează din castelul Mikes doar fațada, pivnițele și coloanele de cărămidă de la intrare. Castelul se află în proprietatea statului și este inclus pe lista monumentelor istorice din județul Alba.

Pentru a ajunge la castelul Mikes din Cisteiu de Mureș se face dreapta la intrarea în oraşul Ocna Mureş de unde se parcurge apoi un drum comunal de aproximativ doi kilometri.

Castelul Teleki din Uioara de Sus, Ocna Mureș, a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1290.

Castelul medieval a fost construit din ordinul regalității maghiare cu scopul de a proteja salina ce se află în apropiere.

Clădirea castelului a fost dărâmată parțial, iar în locul ei s-a ridicat în perioada 1850-1860 un castel neogotic pentru familia nobiliară Banfy însă mai târziu edificiul a intrat în proprietatea conților Teleki.

La acea vreme a fost amenajat în jurul castelului un parc cu alei şi arbori, printre care specii aclimatizate, unele fiind rarităţi dendrologice.

Se spune că pe vremea când era locuit, castelul adăpostea un număr foarte mare de butoaie de o dimensiune semnficantă în care se putea intra chiar și în picioare de către un om. De asemena, în beci se intra chiar și cu carul cu boi pentru a transporta butoaiele cu vin și alte provizii.

În prezent, castelul se află într-un proces de revendicare ce durează de peste 10 ani, iar de când s-au demarat aceste procese domeniul Teleki se află într-o ruinare continuă.

La castelul Teleki din Uioara de Sus se ajunge parcurgând drumul de la ieșirea din Ocna Mureș spre Noșlac pe DJ 107 D.

castel zlatna (11)

Castelul de la Botești, situat în satul Botești de lângă Zlatna, a fost construit în perioada interbelică de mai mulți proprietari de mine, care s-au îmbogățit peste noapte după ce au dat de câteva filoane mari de aur.

După al doilea război mondial, castelul a fost naționalizat și transformat, în internat și tabără pentru elevi sau unitate militară. Castelul este structurat cu demisol, parter, un etaj și foișor iar întreg imobilul are nu mai puțin de 20 de camere.

La început, castelul a fost folosit ca reședință de vară pentru familia lui Ion Gigurtu, fost premier al României și mare om de afaceri în perioada interbelică.

Acest edificiu a suferit distrugeri considerabile în anul 1985 din cauza filmărilor la „Noi, cei din linia întâi”, un film românesc realizat de Sergiu Nicolaescu în 1986.

Scena din filmul ”Noi cei din linia întâi”

Acțiunea filmului se petrece în octombrie 1944 (prima parte) și decembrie 1944 – ianuarie 1945 (a doua parte) pe fronturile din Transilvania, Ungaria și Cehoslovacia.  Pentru a fi filmată o scenă din film castelul a fost incendiat.

scenă din filmul ”Noi cei din linia întâi”

Consiliul Județean Alba a vândut în anul 2004 castelul în schimbul sumei de 4,6 milioane de lei unui om de afaceri italian care deține o firmă în Alba Iulia, ca acesta să transforme clădirea în hotel. Omul de afaceri a realizat unele lucrări de consolidare însă apoi a decis punerea în vânzare a castelului pentru suma de 350.000 de euro. La ultimul anunț de vânzare, o casa de licitații din România a anunțat  ca preț de pornire suma de 295.000 de euro.

Pentru a ajunge la castelul de la Botești trebuie parcurși 10 km de la Zlatna pe DN 74 Alba Iulia – Abrud, în direcția Izvorul Ampoiului.

captură youtube: https://www.youtube.com/watch?v=XCjcBFIIcI8

Despre existența inițială a Castelului Kemény din Galda de Jos nu se cunosc nici acum foarte multe lucruri deoarece castelul în incinta căruia funcționează în prezent Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică Alba este doar o urmă a construcției inițiale care a fost distrusă. Actuala clădire este ceea ce s-a reușit să se construiască în secolul XIX. Se spune că nu a supraviețuit nicio descriere sau gravură a construcției inițiale însă ceea ce se știe este că acesta avea un domeniu întins, o așezare care a aparținut unor maghiari din familia Kemeny. Așezarea a fost una destul de importantă în Evul Mediu, pentru că administra principalele terenuri din zonă, adică întreaga vale a Gălzii, de la Intregalde până la vărsare. În trecut castelul a mai fost folosit și ca punct de reprimare a mișcărilor țărănești din Transilvania.

În anul 2007 castelul a trecut din domeniul public în domeniul privat însă proprietarul a ales să nu schimbe destinația acestei clădiri unde funcționează un centru de recuperare pentru bolnavi cu afecțiuni psihice.

La castelul Kemeny de la Galda de Jos se poate ajunge de pe E 81 (tronsonul Alba Iulia – Teiuș) pe drumul DJ 107 K Galda de Joș – Intregalde – Mogoș.

Castelul Mitropolitan din Blaj a fost construit in anul 1535, de catre Georgiu Bagdi. Timp de mai multi ani a fost resedinta ultimului principe al Transilvaniei Mihail Apafi al II-lea.

Ulterior a fost sediul mai multor institutii: Episcopia greco-catolica, Mitropolia si Muzeul de Istorie din Blaj. Castelul se află situat pe strada Aron Petru Pavel nr.1-2, din Blaj.

Construcția este făcută cu patru niveluri (subsol, parter si doua etaje) în formă de cruce asimetrica.

Odata cu interzicerea Bisericii Greco-Catolice imobilul, confiscat de catre stat , a primit diverse destinatii.

Între anii 1997-2001 a fost supus unui amplu proces de restaurare, prin inlocuirea invelitorii din tigla, a tamplariei, refacerea tencuielilor interioare si exterioare, inlocuirea pardoselilor, placarea coridorului si a scarilor, inlocuirea tuturor instalatiilor utilitare, drenarea apelor pluviale si refacerea curtii.

Constructia a fost realizată în jurul unui turn numit Cetatea Rosie, arhitectura sa fiind detaliată într-o gravura facută pe lemn ce datează din anul 1760.

Fațadele actuale ale constructiei au fost realizate in stil clasicist tarziu cu porticuri si frontoane, pastrandu-si forma originala. Alte elemente care si-au pastrat forma initiala sunt cele trei incaperi care alcatuiesc beciul.
Fosta poarta de acces si latura de sud-vest a castelului au fost folosite la construirea Manastirii Buna Vestire, precum si a incaperilor adiacente edificiului.  A fost multă vreme resedința tuturor mitropolitilor Bisericii Greco Catolice din Romania.

În prezent este reședința Cardinalului Lucian Muresan – arhiepiscop major al Arhieparhiei de Făgăraș și Alba Iulia.

Palatul Bethlen de la Sânmiclăuș este o construcție unică în genul ei: aflată la limita dintre Renaștere și Baroc, clădirea a fost ridicată de Miklós Bethlen (1642-1716) după planurile pe care el însuși le-a realizat.

Tatăl lui Miklós Bethlen , János Bethlen,  a fost om de încredere al principilor György (Gheorghe) Rákóczi I si György Rákóczi II și cancelar al Transilvaniei.

Într-o perioadă în care Transilvania se afla într-o poziție delicată, prinsă la mijloc între cele două mari imperii, Otoman și Habsburgic, fiind în plus tulburată de conflictele religioase dintre catolici și protestanți, János Bethlen și apoi Miklós Bethlen, au jucat un rol determinant în viața Principatului, luptând pentru păstrarea independenței Transilvaniei și drepturile protestanților din Principat.

Planul palatului, un pătrat fără curte interioară, cu colțurile marcate de volume asemănătore unor turnuri, amintește de planurile de factură renascentista ale castelului de la Cetatea de Baltă .

În 1765, clădirea primește câteva elemente decorative baroce. Ancadramentele renascentiste de la parter sunt ornate cu scoici sculptate în piatră iar sub geamurile de la etaj sunt realizate decorațiuni în tencuială specifice barocului.

Frontonul accesului în castel este ornat cu o scoică similară celor din ancadramente iar loggia primește un parapet cu baluștri. Arhitectul responsabil de aceste lucrări a fost Franz Schweininger, însă comanditarul rămâne necunoscut.

În 1856 domeniul trece din posesia familiei Bethlen în posesia familiei Brukenthal, care renovează palatul și îl transformă în școală agricolă. Blazonul familiei este încă vizibil. În 1918 domeniul intră în posesia statului, iar în timpul regimului comunist palatul devine parte a IAS-ului Jidvei, aceeași soartă pe care a avut-o și castelul Bethlen-Haller din Cetatea de Baltă. Astăzi palatul este în proprietate privată, dar neutilizat.

Aparține, la fel ca ansamblul din Cetatea de Baltă, companiei Jidvei care a început recent lucrări în vederea restaurării lui.( sursa : arh. Cristina Chira) Mai multe informații și foto aici despre Castelul de la Sânmiclăuș.

foto: wikipedia.org

Castelul Wesselenyi din Obreja. Tipică pentru barocul din Transilvania, construcția datează din prima jumătate a secolului XVIII. Este considerat cel mai frumos castel baroc din Europa Centrală.

Construcţia castelului a fost începută în 1778, de Wesselenyi Miklos. Din planul castelului iniţial a fost realizat doar corpul principal, lucrarea întinzându-se pe 30 de ani. Clădirea a fost inaugurată în 1807.

Alte castele se află la Şard (Castelul Esterházy), la Stremţ şi la Aiud (Castelul Bethlen).

Vezi şi Top 10 – Cele mai frumoase locuri de vizitat din județul Alba recomandate de cititorii Alba24



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

10 Comentarii

10 Comments

  1. Pingback: HARTA CASTELELOR din Alba: Reședințe de lux sau ruine

  2. iulius mihu

    duminică, 07.07.2013 at 22:13

    Cu deosebita placere observ ca a aparut si castelul din Blaj. Mai bine mai tarziu decat niciodata.
    P.S. Puteati sa lasati postarea anterioara ca nu cadeau nimanui gradele.
    Un articol placut pentru un sfarsit de saptamana. Sanatate.

  3. Pingback: Ce poți să faci în WEEKEND? Baie la piscină, vizite la castele sau în peşteri şi festivaluri de foclor. Vezi locaţiile | Alba24

  4. Pingback: Top 10 – Cele mai frumoase locuri de vizitat din județul Alba recomandate de cititorii Alba24 | Alba24

  5. Pingback: Cum poți să îți petreci timpul în weekend? Vreme bună pentru munte, piscine sau vizite la castelele, peșterile sau mănăstirile din Alba | Alba24

  6. romanasul

    joi, 30.01.2014 at 16:09

    doamne…ati primit aceste monumente istorice cadou,so voi va bateti joc de ele…rusine sa va fie!

    • serban-victor neagu

      duminică, 02.02.2014 at 11:56

      Rusine!!! Statul roman a platit in sute de tone de aur de 24 k. proprietarilor care n-au vrut sa ramana in Transilvania dupa Tratatul de la Trianon. Indiferent de cine trebuie sa faca intretinerea patrimoniului, in primul rand trebuia si trebuie avut grija de aspect!!! Daca vrem turism, care sa aduca bani seriosi Romaniei… Ar putea face parte din Patrimoniul UNESCO si nu trebuie sa ne vindem resursele si pamanturile pe doi lei, ca sa avem bani in PIB!!!

  7. eu

    duminică, 03.05.2015 at 15:02

    cele 2 castele de la Sard unde sunt … eu nu le vad si castelul de la Cricau unde este pe harta ????

  8. sdsd

    sâmbătă, 27.08.2016 at 15:19

    Imi place cum a fost renovat castelul din Blaj: termopane, tigla solzi a disparut, parchet interior, kitsch-ul e la el acasa. Felicitari proprietarilor. Cand urmeaza polistirenul si tencuiala decorativa?

  9. Ova

    luni, 28.08.2017 at 10:03

    Sunt mult mai multe castele in judet. În rest păcat ca nu a trezit interes pentru statul roman sa faca ceva cu ele. Sunt probleme cu Centenarul Unirii si noi vorbim de castele , renovare si alte minuni intr-o junglă ca Romania.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ADMINISTRATIE

FOTO: Se pregătește un nou șantier la Alba Iulia. Lucrări pentru completarea traseului turistic în șanțurile Cetății

Publicat

alba iulia

Primăria Alba Iulia pregătește o nouă investiție pentru amenajarea șanțurilor exterioare ale Cetății Alba Carolina. Este vizată latura de Nord, adică zona adiacentă străzilor Decebal – Gemina – Aurel Vlaicu, până aproape de Hotel Cetate. În locul spațiilor în prezent neamenajate sau parțial ocupate cu grădini private, vor fi alei pietonale și pentru bicicliști, locuri de relaxare și promenadă.

Contractul pentru implementarea proiectului „Reconversia funcțională, șanț exterior – Latura de Nord a Cetății Alba Carolina, spații publice amenajate pentru agrement și petrecerea timpului liber” este programat la semnare pentru data de 15 iulie, iar până în 20 iulie pot fi depuse oferte pentru lucrările de dirigenție șantier. Cel de finanțare a fost semnat la finalul anului trecut.

Proiectul presupune realizarea de noi spații urbane destinate activităților de recreere prin amenajarea unui parc situat în șanțul perimetral al Laturii de Nord a Cetății Alba Carolina pe o suprafată ce însumează peste două hectare, contribuind astfel la creșterea atractivității Cetății, înfrumusețarea și regenerararea mediului urban.

Presupune crearea de zone verzi pe latura nordică perimetrală a Cetății Alba Carolina în suprafață de 26.476 mp, într-o perioadă de 12 luni, crearea de facilități pentru recreere pe terenurile amenajate: trasee de vizitare mobilate, piste biciclete, module de odihnă într-un spațiu deschis în zona perimetrală nordică a Cetății Alba Carolina, pe o suprafață de 29.000 mp.

Valoarea totală a proiectului este de 9.247.426,36 lei, din care 7.647.177,61 lei reprezintă finanțarea nerambursabilă. Durata de implementare a proiectului este de 24 luni. Contractul de finanțare a fost semnat la 16 decembrie 2019.

Proiectul prevede defrișarea vegetației crescute necontrolat, aducerea terenului la nivel, racordarea la sistemul de alimentare cu apa, canalizare, energie electrică și rețele de comunicații, amenajarea de spații verzi cu vegetație decorativă, montarea de foișoare / pergole, grupuri sanitare (cabine automate cu autocurățare), mobilier urban (bănci, coșuri de gunoi, suporți pentru parcare biciclete, cișmele, împrejmuiri, etc.), realizarea sistemului de iluminat si sistemului de irigații, realizarea sistemelor de supraveghere și wi-fi, crearea de spații de joacă pentru copii, amenajarea unei rampe pentru persoanele cu dizabilități (lângă Hotel Cetate), delimitare față de proprietățile private cu un gard viu, cu rol de mascare, panouri informative, inclusiv sistem cu cod QR și sisteme de informare pentru nevăzători.

zona santuri nord

În prezent, această zonă degradată prezintă o serie de disfuncționalități urbanistice, cum ar fi: modificarea nivelului de călcare pe aproape toată zona luată în studiu, prăbușirea zidului fortificației în zona contragărzii bastionului Sf. Carol (aripa nord-estică), vegetație necontrolată, vecinătăți cu anexe gospodărești cu un aspect dezolant, afectarea proprietății municipiului Alba Iulia prin extinderea grădinilor locuințelor de pe strada Aurel Vlaicu spre zidurile Cetății, blocarea șanțurilor prin garduri de plasă de sârmă de resturi de la toaletarea vegetației, canalizări locale sau fose septice necontrolate care necesită o intervenție rapidă în vederea punerii în valoare a patrimonial istoric.

Primăria municipiului Alba Iulia a obținut finanțarea pentru acest proiect prin Programul Operațional Regional 2014-2020. Axa prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării urbane durabile / Prioritatea de investiții 4.2 Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban, revitalizării orașelor, regenerării și decontaminării terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului.

Alte detalii despre proiect

Potrivit documentației, aleile pietonale sunt dimensionate pentru a permite promenade persoanelor, simultan, în ambele sensuri, pentru pietoni, persoane cu un cărucior pentru copii și pentru persoane cu handicap locomotor în cărucioare.

Pistele pentru bicicliști permit circulația în ambele sensuri, simultan, având o lățime de 2,1 metri.

Suprafața totală de reconversie este de 29.000 mp, din care 1132, 53 mp alei pietonale, 277,12 mp pistă bicicliști, 450 mp platforme bănci, 4,63 mp zone info, 172,95 zonă zid de sprijin, 150,78 zone scări, 336 mp, module de odihnă.

Traseul de vizitare și promenade este propus să fie amenajat paralel cu zidurile Cetății. Punctele de legătură cu traseul nordin sunt marcate prin forma aleilor, compoziții florale, materiale diferite.

Se propune o zonă de protecție față de zidurile fortificației cu o lățime de 3 metri, în care se interzice amplasarea amenajărilor (pavaje, vegetație joasă etc). Pista de biciclete va fi la 5 metri față de ziduri și aleile de promenadă la circa 11 metri față de ziduri. Modulele de odihnă vor fi amplasate între pista pentru bicicliști/expo-floră și alei, cu o lățime de 6 metri și lungime de 24 de metri. În prezent, șanțul exterior are o lățime de 20 de metri.

Zona va avea ”sistem complex de informare”, inclusiv cu cod QR și ”sistem complex de gestiune” – suprveghere video, servicii de pază  și întreținere.

Punctele de acces vor fi din zona Hotel Cetate (la vest) și zona intersecției străzilor Decebal-Calea Moților (strada Gemina) și vor fi marcate special, cu sistem informativ de intrare pe traseu. Vor fi rampe cu pantă sub 8%. Va fi acces doar pietonal din traseul nordic (şanţul Cetăţii pe latura de nord), printre Ravelinul Sfântul Carol şi contragarda Bastionului Sf. Michael sau printre Ravelinul Sf. Elisabetha şi contragarda Bastionului Sf. Carol, respectiv printre Ravelinul Sf. Eliabetha şi contragarda Bastionului Sf. Elisabetha.

Scările de acces în șanț vor fi fin plăci de piatră naturală bej, aleile din plăci de piatră gri deschis (granit), iar modulele de odihnă vor cuprinde banchete din metal/lemn, pergolă din metal/stică, platformă din patră naturală gri.

Locul de joacă pentru copii va fi amenajat cu gradene din dale înierbate și structură spațiu din lemn tratat.

În suprafața studiată, va fi și persea de vegetație pentru mascarea împrejmuirilor – gard viu din arbuști (ulm ucrainian și tuya), cu înălțime de 2,5 m

Lucrările de execuție se vor desfășura sub supravegherea specialiștilor arheologi. Prima etapă se va concentra asupra cercetării nivelului de calcare inițial și detectării elementelor profilului transversal. Ulterior, dacă este cazul, proiectul de execuție va fi modificat.

Istoric – începuturile de pe vremea romanilor

În perioada romană, șanțul exterior de pe latura de nord al actualei Cetăți Alba Carolina era în zona drumului Via principalis, ce ieșea pe poarta de nord a castrului (porta principalis sinistra). Drumul continua spre nord, ieșind din zona taberei civile (canabae) a castrului roman și ducea spre municipiul antic Ampelum (acum, Zlatna).

Așezarea numită canabae a fost înființată de cetățeni și peregrini (oameni de afaceri, negustori, meșteșugari), cu statut cvasiurban. În timpul lui Septimius Severus a primit statutul de municipium.

Așezarea civilă romană (canabae) se dezvoltă în secolul al II-lea în sectorul estic și sudic, iar după primirea statutului municipal s-a extins spre vest, sud-vest și mai ales spre nord-vest, ajungând la o suprafață de aproximativ 140 de hectare și o populație de până la 15.000 de locuitori. Populația era alcătuită din familiile soldaților, servitorii acestora, meșteșugari, comercianți. Istoricii cred că la Apulum, ”zona industrială” era în sectorul nord-vestic.

Așezarea a fost fondată pe timpul lui Traian și cunoaște o dezvoltare remarcabilă în perioada Marcus Aurelius – Septimius Severus. Administrația era exclusiv în mâna cetățenilor romani.

Limita de nord este amplasată pe străzile actuale Septimius Severus, Marcus Aurelius și Vasile Alecsandri, cea de nord-vest (unde se presupune că era zona atelierelor meșteșugărești), pe linia străzilor Calea Moților, Timotei Cipariu și Avântului, iar spre vest se întindea până la Bd. 1 Decembrie și spre sud-vest până pe strada Lalelelor și Brândușei. La sud, așezarea se întindea până la aliniamentele străzilor Nicolae Labiș și Dealul Furcilor.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VREMEA în Transilvania, la mare și la munte până în 26 iulie. Când mai cresc temperaturile. Prognoza meteo pe două săptămâni

Publicat

Administrația Națională de Meteorologie anunță vremea pentru următoarele două săptămâni, în regiuni din țară. Temperaturile vor crește după 15 iulie, apoi vor scădea din nou. Se încălzește iar după 20 iulie.

În Transilvania, vremea va fi răcoroasă în primele două zile, când, în medie, maximele termice vor fi în jurul a 21 de grade, iar minimele de 7-10 grade. Ulterior, temperatura aerului va fi în creştere, astfel că în data de 16 iulie se va atinge o medie a maximelor de 27-28 de grade, iar în 17 iulie, a minimelor, de 12-13 grade. În următoarele 2 zile se va răci cu până la 2-3 grade, apoi media maximelor va fi din nou în creștere, până la 28 de grade la finalul intervalului de prognoză, iar a minimelor nu va avea variații semnificative și se va situa în jurul a 13 grade.

Probabilitatea pentru averse va fi în creștere după data de 16 iulie.

În Dobrogea și pe litoral, în prima săptămână media temperaturilor maxime va avea variații între 24 și 29 de grade, iar a minimelor între 15 și 19 grade. În cea de a doua săptămână nu vor mai fi modificări semnificative, maximele se vor situa, în medie, între 27 și 29 de grade, iar media minimelor va fi între 18 și 20 de grade.

Condiții pentru averse vor fi la începutul intervalului și trecător după data de 18 iulie.

La munte, în prima săptămână, media maximelor termice se va situa între 12 și 18 grade, iar a minimelor între 4 și 9 grade, iar în cea de a doua săptămână temperaturile maxime vor avea o medie cuprinsă între 16 și 21 de grade, iar minimele între 8 și 11 grade.

Vor fi posibile averse aproape în fiecare zi, dar mai ales la începutul intervalului, precum și între 16 și 21 iulie.

sursă: meteoromania.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Cât a crescut averea financiară a românilor în ultimii 20 de ani și cum ar putea fi afectată de criza generată de COVID

Publicat

bani

Averea financiară a românilor a crescut în medie cu 7% în ultimii 20 de ani, într-un ritm mai lent decât creşterea de 10% înregistrată în Europa Centrală şi de Est, Statele Baltice şi Rusia în aceeaşi perioadă, însă aceasta ar putea fi mai puţin afectată de criza generată de Covid-19, arată Boston Consulting Group (BCG) în cel mai recent raport al său, Global Wealth Report.

„Averea financiară a românilor creşte mai lent decât media din Europa de Est şi rămâne puternic concentrată: aproximativ 20% din averea financiară naţională este deţinută de persoane care au până la 100.000 de dolari, segment reprezentat de mult peste 95% din populaţia României; 37% este deţinută de persoane care au între 100.000 şi 250.000 de dolari; 17% din averea naţională este deţinută de segmentul de peste 100 milioane de dolari; restul de aproximativ 26% se împarte în ponderi relativ egale în categoriile 250.000 – 1 milion, 1-5 milioane, 5-20 milioane, 20-100 milioane de dolari”, se arată în raport.

Potrivit raportului, românii deţin acum 4% din averea financiară totală din această regiune, într-o scădere semnificativă de la valoarea de 7,3% înregistrată în 1999.

„Acest lucru poate părea surprinzător, într-un context în care România a avut una dintre cele mai mari rate de creştere economică din Europa din ultimii 10 ani, dar ar putea fi explicată prin doi factori: o dezvoltare puternică a consumului, care a determinat creşterea economică din ultimii ani şi rate mari de creştere a investiţiilor non-financiare, în primul rând imobiliare, care nu sunt incluse în calculul averii financiare adresate de studiul nostru”, subliniază realizatorii raportului.

Concentraţia averii în România este mai mică decât în Europa Centrală şi de Est, Balcani şi Rusia, conform aceluiaşi raport. Românii care deţin în cont mai puţin de 250.000 de dolari în valoare netă reprezintă 57% din totalul averii financiare personale, cu 11 procente mai mare decât în Europa Centrală şi de Est, Balcani şi Rusia. Ponderea indivizilor cu avere foarte mare, adică cei care deţin o avere financiară de peste 100 de milioane de dolari, reprezintă un procent de doar 17%, comparativ cu media de 29% în regiune.

Persoanele cu o avere cuprinsă între 250.000 şi 1 milion de dolari vor avea cea mai rapidă rată de creştere în următorii cinci ani, conform prognozelor BCG.

Nu în ultimul rând, alocarea activelor arată o tendinţă interesantă în România, asigurările de viaţă şi, în cea mai mare parte economiile aferente pensiilor deţinând o pondere semnificativă, mai mare decât în Europa Centrală şi de Est, Balcani şi Rusia, dar se plasează sub media globală. Fondurile mutuale şi investiţiile directe în acţiuni sunt în linie cu tendinţele regionale, în timp ce numerarul şi depozitele au o pondere mult mai mică în averea totală, arată raportul.

La nivel global, averea financiară netă aproape s-a triplat în ultimii 20 de ani, trecând de la 80 de miliarde de dolari în 1999 la 226 de miliarde de dolari la sfârşitul lui 2019, arată studiul citat.

Pe de altă parte însă, criza COVID-19 va impacta averea românilor într-o măsură mai mică decât media din regiunea est-europeană.

În raport, BCG prezintă trei scenarii posibile pentru evoluţia post-COVID-19 la nivel global, care va impacta diferit industria administratorilor de investiţii. Primul scenariu vizează o recuperare rapidă: deşi PIB-ul mondial scade rapid, această situaţie va fi trecătoare, iar averea globală va creşte de la 226 trilioane de dolari în 2019 la 282 trilioane de dolari până în 2024, cu o rată de creştere de 4,5%. Pentru administratorii de active va exista o scădere a profiturilor pe termen scurt, dar pandemia nu va avea un impact pe termen lung asupra industriei.

În cazul unei recuperări economice lente va exista un impact mai puternic asupra economiei, criza va fi mai severă şi va dura mai mult până la recuperare. În acest scenariu, averea globală va scădea la 215 trilioane de dolari în acest an şi apoi va creşte la 265 trilioane de dolari până în 2024, o creştere anuală de 3,2%. În acest caz, marja de venit a administratorilor de active va fi în scădere, în special pentru cei care lucrează cu raport cost-beneficiu ridicat. Drept urmare, consolidarea industriei poate creşte.

Scenariul trei arată un impact prelungit asupra economiei, a pieţei muncii şi productivităţii, iar averea globală va scădea la 210 trilioane de dolari în acest an, ca să crească apoi la 243 de miliarde de dolari până în 2024, o creştere anuală de doar 1,4%. Ca rezultat, administratorii de active vor trebui să lucreze într-o piaţă deosebit de dificilă, costul achiziţiilor în acest caz ar putea creşte semnificativ.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Prin IMM Invest s-au acordat 10,2 miliarde lei în aproximativ două luni. Detalii de la Fondul Național de Garantare a Creditelor

Publicat

Prin IMM Invest s-au acordat 10,22 miliarde lei în aproximativ 2 luni, ceea ce înseamnă o creștere a creditului bancar către companii de 34 de ori peste media lunară a creditelor acordate în ultimul deceniu, a anunțat, luni, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM).

Până în present, au fost făcute plăți, în contul granturilor acordate, de 16 milioane lei.

Potrivit sursei citate, programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii IMM INVEST ROMANIA a intrat în cea de-a patra faza de implementare, cea a acordării ajutorului de stat, care va asigura 0 costuri de finanțare pentru aplicantii programului. Această subvenție constă în garantarea imprumuturilor accesate prin program, precum și a plății sumelor cuvenite din cumulul comisionului de risc, a comisionului de administrare și a dobânzilor aferente creditelor/liniilor de credite.

”În acest moment, în portalul www.imminvest.ro sunt înregistrate 65,342 IMM-uri, cu un volum total subscris de peste 85 miliarde lei, din care aproximativ 60 miliarde lei reprezintă solicitări pentru credite de investiții, iar peste 25 miliarde sunt solicitări pentru credite capital de lucru. Finanțarea acestor IMM-uri va contribui la menținerea a 802.806 persoane angajate”, se arată într-un comunicat FNGCIMM.

Numărul creditelor aprobate de către cei 21 finanțatori participanți în program este de 11.589, iar volumul finanțării garantate este de 10.220.224.704 RON, mai precizează sursa citată.

Pentru IMM-urile care încă nu au accesat programul și doresc să se înscrie, aplicația programului imminvest.ro rămâne deschisa pentru noi înscrieri pana în 31 decembrie 2020.

Programul prevede parcurgerea de catre IMM a patru etape: prima etapa presupune analiza eligibilitatii privind incadrarea in categoria IMM- realizata de catre FNGCIMM; in faza a doua banca selectata de catre IMM, solicita documentatia de credit, efectueaza analiza economico-financiara si conform propriilor norme de creditare, stabileste daca proiectul pentru care se solicita finantarea este viabil din punct de vedere economic, caz in care aproba creditul si transmite solicitarea de garantare catre FNGCIMM. In etapa a treia FNGCIMM analizeaza si garanteaza creditele aprobate de catre institutiile financiar bancare.

In etapa a patra, cea de acordare a ajutorului de stat, FNGCIMM calculeaza si efectueaza plata sumelor cuvenite finantatorilor in contul dobanzilor si comisioanelor pana la data de 31,12.2020, cu posibilitatea de prelungire, La doua luni si jumate de la debutul programului, FNGCIMM a facut plati in contul granturilor acordate de 16.060.493,63 RON.

În perioada imediat urmatoare, FNGCIMM va operationaliza un nou program guvernamental, IMM LEASING DE ECHIPAMENTE SI UTILAJE, cu avans zero de finantare. Valoarea maxima a finantarii este de 5 milioane de lei pe beneficiar si isi propune stimularea accesarii finantarilor de tip leasing, in vederea  achizitionarii de active noi sau second-hand pentru desfasurarea activitatii companiilor, in special a celor care au nevoie de transfer de tehnologie in procesele de productie si  asigurarea  fluxurilor financiare necesare acestora prin operatiuni specifice de sell-and-lease-back.

IMM Invest (accesul la capital financiar), Factoring-ul cu regres (schema de garantare de catre stat a creditului commercial), Scontarea cu garantarea de catre stat si Programul de Garantare a Leasing-ului de Echipmente si Utilaje (accesul la creditul furnizor), pot deveni pilonii de relansare a economiei romanesti si reprezinta raspunsul FNGCIMM la necesitatile crizei actuale, care a adus multe provocari, dar si multe oportunitati de resetare a setorului IMM si de deschidere a sistemului bancar catre finantarea economiei.

sursă: fngcimm.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate