Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

HARTA CASTELELOR din Alba: Reședințe de lux sau ruine. Turul monumentelor arhitecturii de altădată din inima Transilvaniei


Publicat

În trecut erau adevărate opere de arhitectură, dar astăzi din marea lor majoritate se mai păstrează doar ruinele din ceea ce au fost castelele celor mai bogate familii din Transilvania.

Excepție face doar Castelul Bethlen-Haller care se află în proprietate privată și care este un exemplu de rafinament, eleganță și bun gust pentru felul în care a fost restaurat.

hartaCastelele vechi de sute de ani, care stau mărturie secolelor trecute, și-au schimbat destinația în zilele noastre și au devenit fie reședințe de lux, spitale, locuri pentru degustarea vinurilor sau o mare parte din ele sunt doar ruine.

Castelul Bethlen-Haller de la Cetatea de Baltă, Castelul Kemeny din Sâncrai, Castelul Martinuzzi de la Vințu de Jos, Castelul Teleki din Uioara de Sus, Castelul Mikes de la Cisteiu de Mureș, Castelul de la Botești sau Castelul Kemeny de la Galda de Jos sunt o parte din castelele construite pe teritoriul județului Alba.

Castelul Bethlen-Haller de la Cetatea de Baltă este un castel construit în secolul al XVII-lea în stilul renașterii franceze. Situat la mijlocul distanței dintre Târnăveni și Blaj, pe malul Târnavei mici, castelul a avut mai multe utilizări pe parcursul anilor. De la grădină, închisoare, cantină, carmangerie și până la secție de șampanizare.

Construit după modelul castelului Chambord din Franța, castelul a suferit mai multe schimbări în timp, însă numele construcției vine de la cel căruia îi aparținea domeniul la acea vreme, fratele principelui Transilvaniei, István (Ștefan) Bethlen.

Castelul dispune de patru turnuri circulare în fiecare colț, fără rol defensiv, și un turn secundar alipit uneia dintre fațade și care are în interior o scară.

hallerÎn prezent imaginea castelului este asociată cu vinurile de Jidvei, deoarece după 1989, castelul a fost retrocedat familiei Haller care l-a vândut deținătorilor firmei de vinuri Jidvei, familia Necșulescu, devenind astfel proprietate privată.

În anul 2003 au început lucrări de restaurare iar proprietarul a ales să păstreze vechile trăsături ale celor două stiluri renascentist şi baroc, iar în interior, s-au adăugat elemente ce creează ambianţa medievală din vechile castele.

Dispune de 8 camere de 4* amenajate în stil tradițional într-o anexă a clădiriii și 4 camere de 5* amplasate în fiecare dintre cele patru turnuri ale castelului. Pentru renovarea castelului, Claudiu Necșulescu a investit peste 2 milioane de euro. În 2020 s-a început renovarea unui alt corp al clădirii.

Castelul nu este deschis vizitatorilor dar se pot face degustări pentru grupuri organizate.

Pentru cei care doresc să ajungă la Cetatea de Baltă pentru a vedea acest castel trebuie precizat faptul că această localitate este situată pe drumul județean DJ 107, la 15 km de Târnăveni și 21 km de Blaj.

foto: Primăria Alba Iulia

Palatul Principilor din Alba Iulia este situat în vecinătatea Catedralei Romano-Catolice, în mijlocul Cetății Alba Carolina, unul dintre cele mai bine conservate monumente istorice din România.

A fost construit în secolul al XV-lea, având rolul de reședință a principilor Transilvaniei, fiind modificat și extins în secolele al XVI-lea–al XVII-lea.

Inițial, clădirea a avut drept destinație de reședință pentru capitulul episcopal, adică locul unde se redactau și se autentificau acte. Din secolul al XVI-lea, a fost reședință princiară, iar pentru o perioadă de 11 luni, în anii 1599 și 1600, edificiul a servit ca reședință a voievodului Mihai Viteazul.

Alba Iulia drona

Clădirea a fost grav avariată de turci și tătari, în timpul marilor invazii din 1658 și 1662. În urma cuceririi Transilvaniei de către Imperiul Habsburgic, palatul a fost transformat în cazarmă, rămânând cu acest statut timp de trei secole. Din secolul al XVII-lea, a găzduit garnizoana austriacă cu arsenalul și cazarma de artilerie, iar în decembrie 1918 a fost atribuit Comenduirii Regimentului 21 Infanterie.

Edificiul încă mai păstrează numeroase detalii arhitectonice: portaluri, ancadramente, frontoane, bolţi, reprezentative pentru Renaşterea transilvăneană
În prezent Palatul Princiar se află în administrarea Primăriei Municipiului Alba Iulia care a început un amplu proces de restaurare  cu termen de finalizare vara anului 2021.

Finanţat prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, proiectul a avut o valoare totală iniţială de peste 21,7 milioane de lei, din care 20,6 milioane de lei bani nerambursabili.

Odată finalizate conservarea şi restaurarea, Palatul, considerat cea mai importantă  clădire administrativă din Transilvania, ar urma, printre altele, să găzduiască un Muzeu al Principatului Transilvaniei, în care să fie valorificate vestigiile din perioada în care Alba Iulia era capitala Transilvaniei.

Timp de peste 150 de ani, între 1541 şi 1699, „soarta regiunii a fost dirijată” de la Alba Iulia, din acest palat. El îmbină mai multe stiluri arhitectonice – gotic, renascentist şi baroc.

 

Castelul Martinuzzi situat în Vinţu de Jos, comună care se află la doar 13 km de Alba Iulia, este unul dintre cele mai importante monumente ale Renașterii din Transilvania, iar de acest monument se leagă legenda Mariei Tereza.

Castelul a fost construit la mijlocul secolului al XVI-lea peste o veche mănăstire dominicană ca reședință a guvernatorului Transilvaniei, Gheorghe Martinuzzi, însă în prezent se mai păstrează doar ruinele acestui monument istoric.

El a fost construit sub formă de cetate, în a doua jumatate a secolului al XVI-lea și era înconjurat cu șanturi umplute cu apă pe timp de război.

Legenda spune că episcopul Martinuzzi avea o avere însemnată provenită prin confiscarea unei comori descoperite de niște pescari. Moartea episcopului ar fi survenit pentru că ar fi fost blestemat de pescari. Guvernatorul și-a cumpărat numerose proprietăți în Transilvania, fapt care a atras invidia dușmanilor săi. Se spune că de cateva ori pe an, noaptea, guvernatorul Martinuzzi se întoarce încă la castel pentru a-și verifica și căuta comoara.

Castelul se află în proprietatea parohiei reformate însă ceea ce se mai păstrează sunt doar niște ziduri din cauza procesului de degradare la care a fost supus de-a lungul timpului.

Castelul Martinuzzi se află în localitatea Vințu de Jos, comuna situată pe malul stâng al râului Mureș, la aproximativ 10 km de Sebeș pe drumul național DN7 sau la 15 km de Alba Iulia pe drumul județean 107C și drumul național DN1. Ruinele castelului se află la aproximativ 1 km spre stânga de la drumul care străbate comuna, venind dinspre Deva.

Castelul Kemény din localitatea Sâncrai de lângă orașul Aiud, este un castel construit în jurul anilor 1800 de către familia nobiliară Kemény. Construit în stil baroc, în stilul său s-a intervenit totuși și cu elemente din arhitectura transilvană a acelei perioade.

Castelul este structurat în 3 corpuri de clădire iar de-a lungul timpului acesta a avut diferite destinații, printre care și sediu administrativ pentru centrul de plasament din Sâncrai.

Castel Sancrai

Deși în anul 1980 au avut loc diverse reparații la acest castel, el a fost părăsit în anul 1997.

Consiliul Județean Alba a renovat castelul printr-un proiect de 8 milioane de lei . În prezent castelul este folosit pentru organizarea unor evenimente culturale sau de afaceri.

La castelul Kemeny din Sâncrai se ajunge pe E81 până in localitatea Aiud de aici turiștii trebuie să se îndrepte pe DJ 107E până în localitatea Ciumbrud de unde apoi se face dreapta pe DJ 142L Ciumbrud – Zăries până în localitatea Sâncrai.

Din castelul Mikes din Cisteiu de Mureș, de lângă orașul Ocna Mureș, se mai păstrează azi doar ruinele care au reușit să rămână în picioare încă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, începutul secolului al XIX-lea.

Castelul a aparținut familiei Mikes, una dintre cele mai importante familii secuiești din Transilvania. Întreg ansamblul cuprindea la acea vreme castelul, curia, capela și hambarul însă după anul 1994 clădirea a fost părăsită.

În prezent se mai păstrează din castelul Mikes doar fațada, pivnițele și coloanele de cărămidă de la intrare. Castelul se află în proprietatea statului și este inclus pe lista monumentelor istorice din județul Alba.

Pentru a ajunge la castelul Mikes din Cisteiu de Mureș se face dreapta la intrarea în oraşul Ocna Mureş de unde se parcurge apoi un drum comunal de aproximativ doi kilometri.

Castelul Teleki din Uioara de Sus, Ocna Mureș, a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1290.

Castelul medieval a fost construit din ordinul regalității maghiare cu scopul de a proteja salina ce se află în apropiere.

Clădirea castelului a fost dărâmată parțial, iar în locul ei s-a ridicat în perioada 1850-1860 un castel neogotic pentru familia nobiliară Banfy însă mai târziu edificiul a intrat în proprietatea conților Teleki.

La acea vreme a fost amenajat în jurul castelului un parc cu alei şi arbori, printre care specii aclimatizate, unele fiind rarităţi dendrologice.

Se spune că pe vremea când era locuit, castelul adăpostea un număr foarte mare de butoaie de o dimensiune semnficantă în care se putea intra chiar și în picioare de către un om. De asemena, în beci se intra chiar și cu carul cu boi pentru a transporta butoaiele cu vin și alte provizii.

În prezent, castelul se află într-un proces de revendicare ce durează de peste 10 ani, iar de când s-au demarat aceste procese domeniul Teleki se află într-o ruinare continuă.

La castelul Teleki din Uioara de Sus se ajunge parcurgând drumul de la ieșirea din Ocna Mureș spre Noșlac pe DJ 107 D.

castel zlatna (11)

Castelul de la Botești, situat în satul Botești de lângă Zlatna, a fost construit în perioada interbelică de mai mulți proprietari de mine, care s-au îmbogățit peste noapte după ce au dat de câteva filoane mari de aur.

După al doilea război mondial, castelul a fost naționalizat și transformat, în internat și tabără pentru elevi sau unitate militară. Castelul este structurat cu demisol, parter, un etaj și foișor iar întreg imobilul are nu mai puțin de 20 de camere.

La început, castelul a fost folosit ca reședință de vară pentru familia lui Ion Gigurtu, fost premier al României și mare om de afaceri în perioada interbelică.

Acest edificiu a suferit distrugeri considerabile în anul 1985 din cauza filmărilor la „Noi, cei din linia întâi”, un film românesc realizat de Sergiu Nicolaescu în 1986.

Scena din filmul ”Noi cei din linia întâi”

Acțiunea filmului se petrece în octombrie 1944 (prima parte) și decembrie 1944 – ianuarie 1945 (a doua parte) pe fronturile din Transilvania, Ungaria și Cehoslovacia.  Pentru a fi filmată o scenă din film castelul a fost incendiat.

scenă din filmul ”Noi cei din linia întâi”

Consiliul Județean Alba a vândut în anul 2004 castelul în schimbul sumei de 4,6 milioane de lei unui om de afaceri italian care deține o firmă în Alba Iulia, ca acesta să transforme clădirea în hotel. Omul de afaceri a realizat unele lucrări de consolidare însă apoi a decis punerea în vânzare a castelului pentru suma de 350.000 de euro. La ultimul anunț de vânzare, o casa de licitații din România a anunțat  ca preț de pornire suma de 295.000 de euro.

Pentru a ajunge la castelul de la Botești trebuie parcurși 10 km de la Zlatna pe DN 74 Alba Iulia – Abrud, în direcția Izvorul Ampoiului.

captură youtube: https://www.youtube.com/watch?v=XCjcBFIIcI8

Despre existența inițială a Castelului Kemény din Galda de Jos nu se cunosc nici acum foarte multe lucruri deoarece castelul în incinta căruia funcționează în prezent Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică Alba este doar o urmă a construcției inițiale care a fost distrusă. Actuala clădire este ceea ce s-a reușit să se construiască în secolul XIX. Se spune că nu a supraviețuit nicio descriere sau gravură a construcției inițiale însă ceea ce se știe este că acesta avea un domeniu întins, o așezare care a aparținut unor maghiari din familia Kemeny. Așezarea a fost una destul de importantă în Evul Mediu, pentru că administra principalele terenuri din zonă, adică întreaga vale a Gălzii, de la Intregalde până la vărsare. În trecut castelul a mai fost folosit și ca punct de reprimare a mișcărilor țărănești din Transilvania.

În anul 2007 castelul a trecut din domeniul public în domeniul privat însă proprietarul a ales să nu schimbe destinația acestei clădiri unde funcționează un centru de recuperare pentru bolnavi cu afecțiuni psihice.

La castelul Kemeny de la Galda de Jos se poate ajunge de pe E 81 (tronsonul Alba Iulia – Teiuș) pe drumul DJ 107 K Galda de Joș – Intregalde – Mogoș.

Castelul Mitropolitan din Blaj a fost construit in anul 1535, de catre Georgiu Bagdi. Timp de mai multi ani a fost resedinta ultimului principe al Transilvaniei Mihail Apafi al II-lea.

Ulterior a fost sediul mai multor institutii: Episcopia greco-catolica, Mitropolia si Muzeul de Istorie din Blaj. Castelul se află situat pe strada Aron Petru Pavel nr.1-2, din Blaj.

Construcția este făcută cu patru niveluri (subsol, parter si doua etaje) în formă de cruce asimetrica.

Odata cu interzicerea Bisericii Greco-Catolice imobilul, confiscat de catre stat , a primit diverse destinatii.

Între anii 1997-2001 a fost supus unui amplu proces de restaurare, prin inlocuirea invelitorii din tigla, a tamplariei, refacerea tencuielilor interioare si exterioare, inlocuirea pardoselilor, placarea coridorului si a scarilor, inlocuirea tuturor instalatiilor utilitare, drenarea apelor pluviale si refacerea curtii.

Constructia a fost realizată în jurul unui turn numit Cetatea Rosie, arhitectura sa fiind detaliată într-o gravura facută pe lemn ce datează din anul 1760.

Fațadele actuale ale constructiei au fost realizate in stil clasicist tarziu cu porticuri si frontoane, pastrandu-si forma originala. Alte elemente care si-au pastrat forma initiala sunt cele trei incaperi care alcatuiesc beciul.
Fosta poarta de acces si latura de sud-vest a castelului au fost folosite la construirea Manastirii Buna Vestire, precum si a incaperilor adiacente edificiului.  A fost multă vreme resedința tuturor mitropolitilor Bisericii Greco Catolice din Romania.

În prezent este reședința Cardinalului Lucian Muresan – arhiepiscop major al Arhieparhiei de Făgăraș și Alba Iulia.

Palatul Bethlen de la Sânmiclăuș este o construcție unică în genul ei: aflată la limita dintre Renaștere și Baroc, clădirea a fost ridicată de Miklós Bethlen (1642-1716) după planurile pe care el însuși le-a realizat.

Tatăl lui Miklós Bethlen , János Bethlen,  a fost om de încredere al principilor György (Gheorghe) Rákóczi I si György Rákóczi II și cancelar al Transilvaniei.

Într-o perioadă în care Transilvania se afla într-o poziție delicată, prinsă la mijloc între cele două mari imperii, Otoman și Habsburgic, fiind în plus tulburată de conflictele religioase dintre catolici și protestanți, János Bethlen și apoi Miklós Bethlen, au jucat un rol determinant în viața Principatului, luptând pentru păstrarea independenței Transilvaniei și drepturile protestanților din Principat.

Planul palatului, un pătrat fără curte interioară, cu colțurile marcate de volume asemănătore unor turnuri, amintește de planurile de factură renascentista ale castelului de la Cetatea de Baltă .

În 1765, clădirea primește câteva elemente decorative baroce. Ancadramentele renascentiste de la parter sunt ornate cu scoici sculptate în piatră iar sub geamurile de la etaj sunt realizate decorațiuni în tencuială specifice barocului.

Frontonul accesului în castel este ornat cu o scoică similară celor din ancadramente iar loggia primește un parapet cu baluștri. Arhitectul responsabil de aceste lucrări a fost Franz Schweininger, însă comanditarul rămâne necunoscut.

În 1856 domeniul trece din posesia familiei Bethlen în posesia familiei Brukenthal, care renovează palatul și îl transformă în școală agricolă. Blazonul familiei este încă vizibil. În 1918 domeniul intră în posesia statului, iar în timpul regimului comunist palatul devine parte a IAS-ului Jidvei, aceeași soartă pe care a avut-o și castelul Bethlen-Haller din Cetatea de Baltă. Astăzi palatul este în proprietate privată, dar neutilizat.

Aparține, la fel ca ansamblul din Cetatea de Baltă, companiei Jidvei care a început recent lucrări în vederea restaurării lui.( sursa : arh. Cristina Chira) Mai multe informații și foto aici despre Castelul de la Sânmiclăuș.

foto: wikipedia.org

Castelul Wesselenyi din Obreja. Tipică pentru barocul din Transilvania, construcția datează din prima jumătate a secolului XVIII. Este considerat cel mai frumos castel baroc din Europa Centrală.

Construcţia castelului a fost începută în 1778, de Wesselenyi Miklos. Din planul castelului iniţial a fost realizat doar corpul principal, lucrarea întinzându-se pe 30 de ani. Clădirea a fost inaugurată în 1807.

Alte castele se află la Şard (Castelul Esterházy), la Stremţ şi la Aiud (Castelul Bethlen).

Vezi şi Top 10 – Cele mai frumoase locuri de vizitat din județul Alba recomandate de cititorii Alba24



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

10 Comentarii

10 Comments

  1. Pingback: HARTA CASTELELOR din Alba: Reședințe de lux sau ruine

  2. iulius mihu

    duminică, 07.07.2013 at 22:13

    Cu deosebita placere observ ca a aparut si castelul din Blaj. Mai bine mai tarziu decat niciodata.
    P.S. Puteati sa lasati postarea anterioara ca nu cadeau nimanui gradele.
    Un articol placut pentru un sfarsit de saptamana. Sanatate.

  3. Pingback: Ce poți să faci în WEEKEND? Baie la piscină, vizite la castele sau în peşteri şi festivaluri de foclor. Vezi locaţiile | Alba24

  4. Pingback: Top 10 – Cele mai frumoase locuri de vizitat din județul Alba recomandate de cititorii Alba24 | Alba24

  5. Pingback: Cum poți să îți petreci timpul în weekend? Vreme bună pentru munte, piscine sau vizite la castelele, peșterile sau mănăstirile din Alba | Alba24

  6. romanasul

    joi, 30.01.2014 at 16:09

    doamne…ati primit aceste monumente istorice cadou,so voi va bateti joc de ele…rusine sa va fie!

    • serban-victor neagu

      duminică, 02.02.2014 at 11:56

      Rusine!!! Statul roman a platit in sute de tone de aur de 24 k. proprietarilor care n-au vrut sa ramana in Transilvania dupa Tratatul de la Trianon. Indiferent de cine trebuie sa faca intretinerea patrimoniului, in primul rand trebuia si trebuie avut grija de aspect!!! Daca vrem turism, care sa aduca bani seriosi Romaniei… Ar putea face parte din Patrimoniul UNESCO si nu trebuie sa ne vindem resursele si pamanturile pe doi lei, ca sa avem bani in PIB!!!

  7. eu

    duminică, 03.05.2015 at 15:02

    cele 2 castele de la Sard unde sunt … eu nu le vad si castelul de la Cricau unde este pe harta ????

  8. sdsd

    sâmbătă, 27.08.2016 at 15:19

    Imi place cum a fost renovat castelul din Blaj: termopane, tigla solzi a disparut, parchet interior, kitsch-ul e la el acasa. Felicitari proprietarilor. Cand urmeaza polistirenul si tencuiala decorativa?

  9. Ova

    luni, 28.08.2017 at 10:03

    Sunt mult mai multe castele in judet. În rest păcat ca nu a trezit interes pentru statul roman sa faca ceva cu ele. Sunt probleme cu Centenarul Unirii si noi vorbim de castele , renovare si alte minuni intr-o junglă ca Romania.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Peste 120 de pacienți din țară confirmați cu COVID-19 au ieșit din spital la cerere, în ultimele 24 de ore

Publicat

transport roman coronavirus

532 de pacienți cu test pozitiv pentru COVID-19 au fost externați la cerere, anunță Grupul de Comunicare Strategică. În ultimele 24 de ore s-au externat 126 de persoane.

Pacienții care nu vor să rămână în spital pot să ceară externarea, în urma unei decizii a CCR privind carantina, izolarea și internarea obligatorie. Până la intrarea în vigoare a proiectului de lege care reglementează aceste domenii, aflat acum în Senat, medicii pot doar să recomande izolarea, scrie Digi24.ro. 

Citește și ALBA: Două noi cazuri de COVID-19, confirmate în ultimele 24 de ore. Numărul cazurilor active în județ

Medicul Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS, spune că aceștia nu reprezintă un pericol pentru sănătatea publică, atâta timp cât respectă izolarea, dar că există riscul agravării stării lor de sănătate.

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, spune însă că absența unei legi care să reglementeze statutul persoanelor infectate creează probleme.

Citește și Bilanțul se menține crescut: 456 de cazuri noi de COVID-19 în România. 13 oameni și-au pierdut viața în ultimele 24 de ore

Noi tratăm o boală transmisibilă. Boală înseamnă că trebuie să existe un moment în care cineva care transmite boala trebuie să rămână izolat. Neexistând pârghia legală pentru acest lucru, ne confruntăm cu o transmitere continuă și accentuată. Pentru o boală transmisibilă, în care internarea este opțională, contează foarte mult această lege”, a explicat ministru. 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: ACCIDENT la Alba Iulia. Mopedist rănit după ce un taximetru i-ar fi tăiat calea, în centrul municipiului

Publicat

Un accident rutier s-a produs duminică după-amiaza, în Piața Ion I. C. Brătianu din centrul municipiului Alba Iulia.

Un bărbat a fost rănit după ce a căzut cu mopedul, în zona intersecției cu strada București, în fața Prefecturii Alba. Din primele informații, mopedistul s-a dezechilibrat și a căzut după ce un taximetru i-ar fi tăiat calea. 

La fața locului a intervenit pentru acordarea primului ajutor o ambulanță de la Serviciul Județean de Ambulanță (SAJ) Alba, însă bărbatul a refuzat transportul la spital.

Potrivit IPJ Alba, nu a fost nicio coliziune între cele două autovehicule.

Revenim cu detalii.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

VIDEO: Ministerul Muncii va lansa săptămâna viitoare o aplicație care va facilita înregistrarea muncitorilor zilieri

Publicat

Săptămâna viitoare ministerul Muncii va lansa public o aplicaţie prin care se va înregistra mai uşor activitatea celor care lucrează în regim de zilieri, a declarat, sâmbătă, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru.

„Se pregătesc noi măsuri de sprijin adoptate de către Guvern în perioada următoare. Vor fi nişte decizii luate în legătură cu activitatea zilierilor şi a sezonierilor. Săptămâna viitoare vom lansa public o aplicaţie prin care să se poată înregistra mult mai uşor, folosind tehnologia, activitatea celor care lucrează în regim de zilieri. Vom avea verificări şi în această privinţă. Le luăm pe rând”, a spus Violeta Alexandru.

Aceasta a cerut inspectorilor din cadrul Inspecţiei Muncii mobilizare maximă şi „fără concedii” în această perioadă.

„Vă cer mobilizare maximă. Fără concedii, nu e cazul de concedii în această perioadă. Dacă vreţi respect din partea oamenilor acest respect se câştigă prin muncă şi seriozitate”, a adăugat ea.

sursa: agerpres.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

UPDATE: Ungaria anunţă noi restricţii la graniţă. Cetățenii care vin din România, plasați în carantină. Care sunt excepțiile

Publicat

Ungaria a decis noi restricţii în ce priveşte trecerea frontierelor, pentru a preveni răspândirea noului coronavirus, a anunţat duminică şeful de cabinet al premierului Viktor Orban. Astfel, începând de miercuri, 15 iulie, toți cei care vin din România (români sau maghiari) sunt plasați în carantină la intrarea în Ungaria, chiar dacă nu sunt infectați, cu excepția situației în care doar tranzitează țara. 

România a fost plasată pe „Lista Galbenă” a țărilor de risc. Printre țările din „Zona Galbenă” se mai numără Bulgaria, Marea Britanie, Portugalia, Rusia și Suedia.

Vezi și UPDATE HARTĂ: LISTA țărilor europene care au impus restricții pentru cetățenii români. În ce condiții se poate intra

Potrivit noilor reguli care urmează să intre în vigoare de miercuri, cei care intră în Ungaria din țările plasate în „Zona Galbenă” vor fi obligaţi să se supună unor controale medicale la graniţă şi să intre în carantină, transmite guvernul maghiar. Evitarea carantinei se poate face doar prin prezentarea a două teste negative efectuate cu cel mult cinci zile înainte de intrarea în Ungaria. Totodată, cei care doar tranzitează țara, fără ședere, dar și cei care transportă marfă sunt exceptați de la intrarea în carantină, dar vor fi totuși supuși unor controale medicale.

Budapesta a introdus unele țări și în „Zona Roșie”. Asta înseamnă că cetățenii din Ucraina, Albania, Bosnia-Herţegovina, Macedonia, Muntenegru nu mai pot intra în Ungaria.

UPDATE: Ministerul Afacerilor Externe precizează că în cursul zilei de astăzi autoritățile ungare au anunţat noile măsuri privind condițiile de intrare pe teritoriul Ungariei, măsuri care vor intra în vigoare miercuri, 15 iulie 2020, de la ora 00.00.

Condițiile de intrare vizează clasificarea statelor de proveniență a persoanelor care doresc să intre în Ungaria pe trei categorii: zona verde – fără restricții, zona galbenă – cu restricții şi zona roșie –  nu este permisă intrarea.

Astfel, conform informațiilor comunicate public de către autoritățile ungare, România a fost inclusă pe lista statelor galbene. În consecință, cetățenilor care intră în Ungaria din România le sunt aplicabile următoarele dispoziții:

– la intrarea în Ungaria vor fi supuși examinării medicale, iar în cazul în care prezintă simptome specifice infectării cu COVID-19, nu li se va permite accesul în Ungaria;

– în situaţia în care nu prezintă simptome, aceștia vor fi obligați să intre în carantină pe teritoriul Ungariei pentru o perioadă de 14 zile (instituţionalizată sau prin izolare la domiciliu), fiind luaţi în evidenţele autorităților sanitare ungare.

Cu toate acestea, intrarea pe teritoriul Ungariei va fi permisă, fără impunerea măsurii carantinei sau autoizolării, cetățenilor care vin din România și care prezintă la punctul de frontieră două teste moleculare negative pentru infecția cu SARS-CoV-2 efectuate în ultimele cinci zile. Cele două teste trebuie efectuate la o diferență de 48 de ore unul de celălalt, iar certificatele trebuie să fie emise în limba maghiară sau engleză.

Totodată, MAE precizează că autoritățile ungare pot permite accesul, pentru o perioadă de maximum 24 ore, pentru cetățenii anumitor state vecine cu Ungaria, pe o rază de maximum 30 de kilometri de la frontieră.

Lucrătorii sezonieri din România pot, de asemenea, intra pe teritoriul Ungariei, cu condiția ca angajatorul ungar să transmită poliției ungare un formular electronic cu datele de identificare ale acestora. Punctele de trecere a frontierei în acest scop vor fi stabilite de conducerea poliției ungare.

Cu privire la tranzit, autoritățile ungare au precizat că acesta este permis, în următoarele condiții:

  • durata tranzitului să nu depășească 24 de ore;
  • persoanele nu prezintă simptome specifice infecției cu COVID-19, pot demonstra scopul călătoriei, respectiv dreptul de intrare în țara de destinație, eventual de tranzit.

Tranzitul se va efectua doar pe traseele desemnate şi publicate pe pagina web a poliţiei ungare, fiind indicate în mod explicit locurile de oprire/odihnă.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Budapesta: 0036 13 847 689, al Consulatului General al României la Szeged: 0036 62 424 431 sau al Consulatului General al României la Gyula: 0036 66 464 579, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție telefonul de urgență al misiunii diplomatice 0036 30 535 69 12 sau ale oficiilor consulare: 0036 30 6777 980 – Consulatul General al României la Szeged și 0036 30 6357181 – Consulatul General al României la Gyula.

sursa: biziday.ro, kormany.hu

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate