Tot mai puțini tineri aleg profesia de farmacist. Numărul specialiștilor a scăzut dar sunt mai multe farmacii. Solicitări oficiale

Profesia de farmacist își pierde atractivitatea în România, iar deficitul de specialiști se accentuează, atenționează Colegiul Farmaciștilor din România. Aceștia cer măsuri pentru protejarea și promovarea profesiei. 

Între 2022 și 2025, numărul farmaciștilor a scăzut cu 1.478, în timp ce numărul farmaciilor, drogheriilor și oficinelor locale de distribuție a crescut cu 208 unități, potrivit datelor Institutului Național de Statistică invocate de Colegiul Farmaciștilor din România. În același timp, admiterea din 2026 arată un interes redus pentru facultățile de Farmacie, în mai multe centre universitare fiind mai puțini candidați decât locuri disponibile.

Colegiul Farmaciștilor din România, alături de mai multe asociații reprezentative ale farmaciilor comunitare, avertizează că situația poate afecta în următorii ani nu doar farmaciile, ci și spitalele, industria farmaceutică, universitățile, cercetarea și instituțiile publice din domeniul sănătății.

Organizațiile solicită Ministerului Sănătății, Ministerului Educației și celorlalte autorități implicate un dialog național privind viitorul profesiei.

Publicitate

Cu 1.478 de farmaciști mai puțini în doar trei ani

Datele INS arată că între 2022 și 2025 numărul farmaciștilor din România a scăzut cu 1.478, arată Colegiul Farmaciștilor din România, într-un comunicat.

În aceeași perioadă, numărul farmaciilor, drogheriilor și oficinelor locale de distribuție a crescut cu 208 unități.

Colegiul consideră că evoluțiile arată o accentuare a deficitului de personal calificat.

„Farmacia nu este definită de clădiri sau medicamente, ci de farmacist. Fără el, actul farmaceutic nu există, iar farmacia nu poate fi deschisă publicului”, arată organizațiile profesionale în comunicatul comun.

Admiterea 2026: în mai multe facultăți sunt mai puțini candidați decât locuri

Datele privind admiterea din vara anului 2026 reprezintă, potrivit Colegiului Farmaciștilor, un alt semnal de alarmă.

În mai multe centre universitare, numărul candidaților înscriși la Farmacie a fost mai mic decât numărul locurilor scoase la concurs.

La UMF „Carol Davila” București, Facultatea de Farmacie a avut 107 candidați pentru 114 locuri, dintre care 94 finanțate de la buget și 20 cu taxă. Au fost admiși 83 de candidați.

Prin comparație, la Facultatea de Medicină din aceeași universitate s-au înscris 2.727 de candidați pentru 985 de locuri.

Situația la UMF Iași

Una dintre cele mai mari diferențe dintre numărul de locuri și cel al candidaților a fost înregistrată la UMF „Grigore T. Popa” Iași.

Pentru cele 124 de locuri disponibile la Farmacie — 30 la buget și 94 cu taxă — s-au înscris doar 23 de candidați.

Dintre aceștia, 14 au fost admiși.

Practic, numărul candidaților a reprezentat mai puțin de o cincime din totalul locurilor scoase la concurs.

Situația la Cluj-Napoca

La UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, situația a fost mai echilibrată, însă fără concurență peste numărul locurilor.

Au fost înscriși 29 de candidați pentru 30 de locuri bugetate, iar 28 dintre aceștia au fost admiși.

Timișoara a avut mai mulți candidați decât locuri, dar nu toate locurile au fost ocupate

La UMF „Victor Babeș” Timișoara s-au înscris 68 de candidați pentru 43 de locuri — 33 la buget și 10 cu taxă.

În urma concursului, 30 de candidați au fost admiși.

Deși aici numărul candidaților a depășit numărul locurilor, promovabilitatea redusă a făcut ca oferta educațională să nu fie ocupată integral.

Locuri rămase libere și la Târgu Mureș

La UMFST „G.E. Palade” din Târgu Mureș au fost disponibile 40 de locuri bugetate pentru programele în limba română și maghiară și alte 10 locuri cu taxă.

Potrivit comunicatului Colegiului Farmaciștilor, pentru sesiunea din toamnă au rămas neocupate 5 locuri la buget și 28 de locuri cu taxă, luând în calcul oferta disponibilă pentru continuarea admiterii.

Craiova, excepția: 117 candidați

UMF Craiova s-a diferențiat de celelalte centre universitare analizate.

Aici s-au înscris 117 candidați pentru 30 de locuri finanțate de la buget și 55 cu taxă.

Potrivit Colegiului Farmaciștilor, locurile au fost ocupate aproape în totalitate, iar Craiova a fost universitatea cu cea mai mare competiție pentru programul de Farmacie dintre cele prezentate în comunicat.

De ce nu mai aleg tinerii profesia de farmacist

Colegiul Farmaciștilor și organizațiile semnatare consideră că scăderea interesului are mai multe cauze.

Una dintre problemele invocate este faptul că farmacistul ar fi încă insuficient integrat în politicile publice de sănătate și în strategiile naționale de prevenție.

Deși legislația a început să recunoască implicarea farmaciștilor în activități precum vaccinarea și educația pentru sănătate, organizațiile susțin că multe servicii farmaceutice moderne nu beneficiază încă de finanțare și de un cadru funcțional suficient dezvoltat.

O altă problemă este remunerația, despre care reprezentanții profesiei afirmă că nu reflectă nivelul de pregătire și responsabilitatea.

Farmaciștii sunt implicați în gestionarea și verificarea terapiei medicamentoase, siguranța administrării medicamentelor, consilierea pacienților și respectarea unui cadru legislativ complex.

Farmaciile reclamă și presiunea economică

Organizațiile profesionale atrag atenția și asupra dificultăților economice ale farmaciilor comunitare.

Acestea susțin că obligațiile administrative, operaționale și de conformitate au devenit mai numeroase și mai costisitoare, în timp ce mecanismele economice care reglementează sectorul nu au evoluat în același ritm.

În comunicat se arată că marjele reglementate din sector nu au mai fost modificate din 2009, situație despre care organizațiile afirmă că limitează capacitatea farmaciilor de a atrage și păstra personal calificat.

Mediul rural ar putea resimți primul deficitul

Primele efecte ale lipsei de farmaciști ar urma să fie resimțite în comunitățile rurale îndepărtate, avertizează Colegiul Farmaciștilor.

În unele localități, farmacia reprezintă unul dintre puținele puncte în care populația poate primi rapid consiliere de la un profesionist din domeniul sănătății.

Pe măsură ce numărul absolvenților scade, iar o parte dintre farmaciștii actuali se apropie de pensionare, dificultățile de recrutare riscă să crească, potrivit organizațiilor profesionale.

Lipsa farmaciștilor nu afectează doar farmaciile

Colegiul avertizează că efectele unui deficit de specialiști s-ar putea extinde în întregul sistem sanitar.

Spitalele ar putea avea dificultăți în recrutarea farmaciștilor clinicieni și a specialiștilor implicați în managementul medicamentelor.

Industria farmaceutică ar putea găsi mai greu profesioniști pentru producție, asigurarea calității, farmacovigilență, reglementare și dezvoltarea produselor.

Cercetarea, laboratoarele de analiză, universitățile, Direcțiile de Sănătate Publică și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale ar putea fi, de asemenea, afectate de reducerea numărului specialiștilor disponibili.

Șase măsuri cerute autorităților

Colegiul Farmaciștilor din România, Asociația Farmaciilor și Farmaciștilor din România, Asociația Distribuitorilor și Retailerilor Farmaceutici din România, Asociația Farmaciilor Independente Ethica și Asociația Farmaciilor Tradiționale și a Practicienilor propun șase direcții principale de intervenție:

• Revalorizarea rolului farmacistului și recunoașterea contribuției sale în prevenție, monitorizarea tratamentelor și educația pentru sănătate.
• Implementarea și finanțarea serviciilor farmaceutice care pot aduce beneficii pacienților și sistemului public.
• Corelarea politicilor educaționale cu necesarul real de farmaciști din sistem.
• Creșterea sustenabilității economice a farmaciilor comunitare, pentru a putea atrage și păstra personal calificat.
• Simplificarea obligațiilor administrative și operaționale care generează costuri fără beneficii directe pentru pacient.
• Integrarea farmacistului în strategiile naționale de prevenție, vaccinare și sănătate publică.

Colegiul cere discuții cu Ministerul Sănătății și Ministerul Educației

Organizațiile profesionale solicită deschiderea unui dialog cu Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și celelalte instituții implicate.

Una dintre mize este politica de admitere și formare universitară, astfel încât numărul viitorilor specialiști să fie corelat mai bine cu necesarul real al sistemului.

Cealaltă privește atractivitatea profesiei după absolvire: statutul farmacistului, veniturile, posibilitatea de a furniza servicii medicale și farmaceutice suplimentare și perspectivele de carieră.

Datele din 2026 arată deja amploarea problemei semnalate de profesie: în unele dintre cele mai mari centre universitare din România, locurile disponibile la Farmacie sunt mai numeroase decât tinerii care aleg să candideze, în timp ce numărul farmaciștilor activi a scăzut în ultimii ani.

sursă foto: imagine creată cu ajutorul AI