Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Tradiții, superstiții și obiceiuri de toamnă 2021. Sărbătorile lunilor septembrie, octombrie și noiembrie


Publicat

Toamna nu este doar un anotimp bogat în recolte și culori spectaculoase ale naturii, ci și în semnificații ale sărbătorilor religioase. De asemenea, de aceste date sunt legate obiceiuri și tradiții interesante, unele dintre ele păstrate încă, mai ales la sate.

8 septembrie – Sfânta Maria Mică – Naşterea Maicii Domnului

În 8 septembrie, creştinii sărbătoresc Naşterea Maicii Domnului, cunoscută în popor drept Sfânta Maria Mică. Este prima sărbătoare din cursul anului bisericesc, care a început la 1 septembrie şi totodată cea mai mare sărbătoare a toamnei.

În credinţa populară, sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului reprezintă hotarul astronomic dintre vara şi toamnă, momentul în care se dă startul lucrurilor agricole de toamnă şi momentul în care noul anotimp începe să îşi intre în drepturi.

Vezi și Sfânta MARIA MICĂ: În 8 septembrie, NAȘTEREA MAICII DOMNULUI- cea mai mare SĂRBĂTOARE a toamnei. Semnificaţii și tradiţii

Ziua de dinaintea sărbătorii şi ziua de după aduc ghinion celor care lucrează – bărbaţii se vor lovi, iar femeilor li se va arde mâncarea. În unele zone există chiar superstiţia conform căreia dacă găteşti înainte sau după Sfânta Maria Mică, ţi se varsă oala cu mâncare şi îi arde pe copii.

În această zi, bărbaţii nu meşteresc şi nu fac treaba în gospodărie, iar femeile nu cos şi nu spală rufe.

Se spune că rugăciunile adresate Maicii Domnului în această sfântă zi de sărbătoare de către cele care îşi doresc un copil sunt mai ascultate ca oricând.

Este ziua în care unele păsări îşi pregătesc călătoria spre ţările calde, iar gazele şi reptilele se retrag în pământ. Plantele nu mai sunt bune de leac şi îşi pierd puterile tămăduitoare. Vremea începe să se strice, devenind capricioasă şi mai răcoroasă. Începe culesul viilor, al unor fructe şi plante medicinale, bătutul nucilor, recoltarea ogoarelor, semănatul cerealelor de toamnă.

Cei care mănâncă gătit la foc în aceste zile pot atrage asupra lor boli care îi pocesc.

14 septembrie – Înălțarea Sfintei Cruci

Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii, asa cum se numește sărbătoarea în popor, este cinstită prin post și praznice, pe 14 septembrie, fiind cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt. Se postește pentru sănătatea familiei, pentru spor și pentru bunăstarea gospodăriilor.

Credincioșii sfințesc la biserica, ulcele noi pline cu miere și lapte; de toarta cănițelor se leagă câte un fir de ață roșie, iar fiecare cană este acoperită cu un colac. Toate aceste ofrande se dau de pomană săracilor, în memoria rudelor decedate.

Vezi și 14 septembrie: ÎNĂLȚAREA SFINTEI CRUCI, sărbătoarea cinstirii lemnului sfânt. POST ASPRU şi rugăciune. Tradiții și superstiții

Spre deosebire de alte sărbători, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post pentru că aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota. Astfel, Crucea a devenit un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului.

De preferat ar fi ca în ziua Înălțării Sfintei Cruci să nu se consume usturoi, nuci, prune și pește, explicația fiind că acestea au un miez ce poate semăna cu semnul crucii.

Calendarul popular consemnează această zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor. A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară. La sate, încă se mai crede că şerpii, inainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o margică numită „piatra nestemată”, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.

Potrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăguna, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.

Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea parul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete.

1 octombrie – Acoperământul Maicii Domnului

Una dintre cele importante sărbători creștin ortodoxe, dedicate Maicii Domnului se sărbătorește în fiecare an, în data de 1 octombrie. Acoperământul Maicii Domnului este prima sărbătoare de cruce roșie din calendarul creștin ortodox al lunii octombrie, cunoscută și sub denumirea de Pocroave.

Fetele se roagă Sfântului Procroavă pentru podoaba capilară deasă. Nu se taie părul, nu trebuie aruncat și nici ars, fiindcă poate fi luat de vrăjitoare sau de oamenii răi, care fac diverse farmece.

Se spune că fetele care sunt împodobite astăzi pentru nuntă au parte de o căsnicie lungă și fericită.

Se ține post. De Procoave credincioșii țin post, fiindcă astfel sunt feriți de boli, de înec sau de supărări.

Gospodinele își servesc rudele și oaspeții cu plăcinte de post, umplute cu mere sau cu dovleci.

2 octombrie – Sfântul Ciprian – ”vrăjitorul” devenit episcop

Despre Ciprian, cărţile bisericeşti spun că a fost un vrăjitor iscusit: putea să pornească vânt, tunete şi ploi, să distrugă câmpurile, să rănească oamenii şi chiar să vorbească cu morţii. Pe mulţi i-a ucis cu otrăvuri şi cu farmece, a înjunghiat copii drept jertfă pentru diavoli şi a învăţat oamenii la vrăji rele. Dar viaţa i s-a schimbat cu totul când a încercat să-şi dovedească puterea farmecelor împotriva fecioarei Iustina.

Vezi Sfântul Ciprian, prăznuit de Biserica Ortodoxă, în 2 octombrie. Povestea vrăjitorului devenit episcop

6 octombrie – Sfântul Apostol Toma, ocrotitorul întârziaților

Sfântul Toma a fost unul din cei doisprezece apostoli ai lui Iisus Hristos, originar din Galileea. Credincioşii îl cunosc mai bine după porecla pe care a primit-o – „Toma-Necredinciosul” sau „Toma-Dydimus (Toma-Geamănul)”.

Sfântul Apostol Toma este considerat și ocrotitorul întârziaților. Tradiția amintește că, la înmormântarea Sfintei Fecioare, Toma și ceilalți Sfinți Apostoli au fost aduși miraculos, pe norii cerului, la Ierusalim, din locurile unde propovăduiau Evanghelia. Sfântul Apostol Toma a sosit prea târziu, abia după trei zile. La rugămințile lui, ceilalți apostoli au deschis mormântul Sfintei Fecioarei, pentru ca şi el să se poată închina cinstitului Ei trup. În acest fel s-a descoperit că trupul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu nu se mai afla în racla în care fusese așezat.

14 octombrie – Sfânta Parascheva



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Incendiu la Șpring. Un hambar de fân de 300 de metri pătrați a fost mistuit de flăcări

Publicat

Un hambar de fân de aproximativ 300 de metri pătrați a luat foc duminică seară, în comuna Șpring, au transmis reprezentanții ISU Alba. 

La fața locului s-au deplasat pompierii din Sebeș și voluntarii din sat.

Au fost trimise mai multe mașini de intervenție.

Reprezentanții ISU Alba au declarat că la ajungerea forțelor de intervenție, incendiul se manifesta cu ardere generalizată la întregul hambar.

Suprafața afectată este de aproximativ 300 de metri pătrați.

În jurul orei 23:15, incendiul a fost localizat, dar pompierii au continuat intervenția pentru stingerea lui.

Nu s-au înregistrat victime.

Sursă foto: ISU Alba

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

Alba Iulia, Aiud și Poșaga intră OFICIAL în scenariul roșu, iar Cugir, Crăciunelul de Jos și Sălciua, în cel galben. HOTĂRÂRE

Publicat

Alba Iulia, Aiud și comuna Poșaga intră oficial în scenariul roșu, iar Cugir, Crăciunelul de Jos și Sălciua, în cel galben. 

Comitetul Judean pentru Situații de Urgență s-a întrunit duminică și a emis o hotărâre în acest sens, care cuprinde o serie de măsuri care vizează populația. 

Măsurile intră în vigoare în data de 27 septembrie ora 00.00 și sunt valabile timp de 14 zile.

Anexa nr 67 a CNSU, care precizează toate regulile și restricțiile, în funcție de rata de infectare, poate fi consultată AICI.

Hotărârea CJSU Alba numărul 226 poate fi consultată integral AICI.

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Alba, convocat în ședință extraordinară în data de 26.09.2021,

HOTĂRĂȘTE:

(1) Se constată încadrarea în limitele incidenței cumulată la 14 zile a cazurilor de îmbolnăvire cu SARS–CoV-2, la data de 26.09.2021, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială de pe raza județului Alba, conform Anexei care este parte integrantă din prezenta hotărâre;

(2) Măsurile stabilite pentru diminuarea riscului de îmbolnăvire cu SARS-CoV-2 la nivelul tuturor unităților administrativ-teritoriale de pe raza județului Alba, sunt cele prevăzute în hotărârea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Alba nr.208 din 10.09.2021, modificată și completată prin hotărârile Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Alba nr.216 din 19.09.2021 și nr.222 din 24.09.2021, în funcție de rata de incidență cumulată la 14 zile a cazurilor de îmbolnăvire cu SARS-CoV-2, conform anexei la prezenta hotărâre;

(3) Măsurile prevăzute în anexa la prezenta hotărâre pentru Municipiile Alba Iulia și Aiud, Orașul Cugir și comunele Crăciunelul de Jos, Poșaga și Sălciua, intră în vigoare începând cu data de 27.09.2021 ora 00:00, și sunt valabile pentru o perioadă de 14 zile, iar termenele de aplicare a măsurilor prevăzute pentru celelalte unități administrative-teritoriale de pe raza județului Alba rămân cele stabilite prin hotărârile CJSU Alba adoptate anterior.

Hotărârile adoptate de CJSU Alba până la data adoptării prezentei hotărâri își mențin aplicabilitatea în măsura în care prevederile acestora nu contravin măsurilor stabilite în prezenta hotărâre.

Vezi și: ALBA: Patru decese ale unor pacienți bolnavi de COVID în ultimele 24 de ore. 59 de infectări noi. Situația pe fiecare localitate

Alte două orașe se apropie de incidența de 3 cazuri, dincolo de care intră în scenariul roșu: Teiuș – 2,91 și Blaj – 2,8.

Incidența pe fiecare localitate poate fi consultată mai jos.

Incidența pe localități și numărul de cazuri active

Municipiile Alba Iulia și Aiud depășesc incidența de 3 cazuri la mie și intră în scenariul roșu.

Localitate Incidență Cazuri active
     
SÂNCEL 8.46 22
OHABA 6.57 4
UNIREA 3.48 17
MUNICIPIUL ALBA IULIA 3.3 252
POŞAGA 3.24 3
MUNICIPIUL AIUD 3.21 81
SOHODOL 3 5
ORAŞ TEIUŞ 2.91 21
MUNICIPIUL BLAJ 2.8 58
BERGHIN 2.62 5
MUNICIPIUL SEBEŞ 2.58 85
LIVEZILE 2.55 3
METEŞ 2.5 7
ORAŞ OCNA MUREŞ 2.37 33
CRĂCIUNELU DE JOS 2.33 5
VADU MOŢILOR 2.32 3
ŞONA 2.29 10
VINŢU DE JOS 2.16 12
SĂLCIUA 2.13 3
ORAŞ CUGIR 2.11 54
LUPŞA 1.72 5
PONOR 1.69 1
LOPADEA NOUĂ 1.58 4
BISTRA 1.54 7
ALBAC 1.53 3
CIUGUD 1.53 5
MIRĂSLĂU 1.52 3
PIANU 1.39 5
ORAŞ ABRUD 1.35 7
VALEA LUNGĂ 1.28 4
DAIA ROMÂNĂ 1.27 4
CERGĂU 1.22 2
GALDA DE JOS 1.12 5
ORAŞ CÂMPENI 1.11 8
ORAŞ BAIA DE ARIEŞ 1.06 4
CÂLNIC 1.02 2
CENADE 0.97 1
POIANA VADULUI 0.95 1
SĂSCIORI 0.92 6
ORAŞ ZLATNA 0.89 7
BUCERDEA GRÂNOASĂ 0.88 2
ŞIBOT 0.84 2
LUNCA MUREŞULUI 0.78 2
IGHIU 0.71 5
SÂNTIMBRU 0.66 2
SCĂRIŞOARA 0.65 1
ROŞIA DE SECAŞ 0.63 1
NOŞLAC 0.55 1
CRICĂU 0.51 1
GÂRBOVA 0.46 1
SĂLIŞTEA 0.43 1
ŞPRING 0.4 1
CETATEA DE BALTĂ 0.33 1
JIDVEI 0.19 1
ALMAŞU MARE 0 0
ARIEŞENI 0 0
AVRAM IANCU 0 0
BLANDIANA 0 0
BUCIUM 0 0
CERU-BĂCĂINŢI 0 0
CIURULEASA 0 0
CUT 0 0
DOŞTAT 0 0
FĂRĂU 0 0
GÂRDA DE SUS 0 0
HOPÂRTA 0 0
HOREA 0 0
ÎNTREGALDE 0 0
MIHALŢ 0 0
MOGOŞ 0 0
OCOLIŞ 0 0
RĂDEŞTI 0 0
RÂMEŢ 0 0
RIMETEA 0 0
ROŞIA MONTANĂ 0 0
STREMŢ 0 0
ŞUGAG 0 0
VIDRA 0 0
Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Cireadă de vaci fotografiată în centrul municipiului Alba Iulia, în zona Alba Mall. Animalele erau nesupravegheate

Publicat

O cireadă de vaci a fost fotografiată duminică seară la Alba Iulia, în zona Alba Mall. 

Animalele, nesupravegheate, au dat o tură pe Bulevardul Tudor Vladimirescu, apoi s-au retras în zona caselor de pe Strada Livezii.

Nu s-au speriat nici de mașini și au circulat nederanjate, minute bune, pe mijlocul străzii, a transmis un cititor Alba24, care le-a și fotografiat.

Nu se știe cum au ajuns vacile în centrul orașului și nici în grija cui ar fi trebuit să fie.

Este posibil însă ca ele să fi venit dinspre pășunea de la marginea Ampoiului, spune cititorul.

Surse foto: cititori Alba24.ro

Citeste mai mult
Publicitate

BLAJ

FOTO ȘTIREA TA: Focar de infecție pe Târnava. Mai mulți porci morți, aruncați în apă aproape de Crăciunelu de Jos

Publicat

Mai mulți porci domestici în stare avansată de putrefacție, plutind în Târnava, au fost fotografiați duminică, de un cititor Alba24. 

Imaginile au fost surprinse în apropiere de Crăciunelu de Jos.

”Am văzut trei animale moarte” a transmis cititorul Alba24.

Acesta a mai spus că mai mulți porci ar fi fost aruncați în apă de niște localnici.

Se pare că anumalele ar fi murit, posibil de pestă porcină, iar aceștia le-ar fi dus la râu cu un tractor, apoi le-ar fi aruncat în apă.

Întreaga zonă s-a transformat într-un focar de infecție.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate