Unele medicamente luate pe caniculă pot crește riscul de deshidratare și supraîncălzire. Ce trebuie să știe pacienții

Unele medicamente luate pentru hipertensiune arterială, boli de inimă, alergii, diabet sau afecțiuni psihice pot face organismul mai vulnerabil în zilele caniculare. Acestea pot favoriza pierderea lichidelor, pot reduce transpirația ori senzația de sete sau pot influența capacitatea corpului de a-și regla temperatura.

Specialiștii avertizează însă că pacienții nu trebuie să întrerupă și nici să modifice tratamentul fără să se consulte cu medicul.

Eventualele schimbări ale dozei sau ale programului de administrare trebuie stabilite doar împreună cu medicul.

Cum pot interacționa medicamentele cu temperaturile ridicate

Organismul se răcorește în principal prin transpirație și prin creșterea fluxului de sânge către piele. Unele medicamente pot afecta aceste mecanisme, iar altele pot favoriza scăderea tensiunii arteriale, deshidratarea sau dezechilibrele de electroliți.

Publicitate

Căldura și deshidratarea pot influența, de asemenea, eliminarea anumitor substanțe din organism.

În aceste condiții, concentrația unor medicamente în sânge poate crește, ceea ce mărește riscul de reacții adverse sau de toxicitate.

Riscul depinde de tratament, de vârstă, de bolile existente și de durata expunerii la temperaturi ridicate.

Persoanele în vârstă și pacienții cu boli cardiovasculare, diabet, afecțiuni renale, respiratorii sau neurologice se numără printre categoriile mai vulnerabile la efectele căldurii.

Diureticele pot favoriza deshidratarea

Diureticele, cunoscute uneori drept "pastile pentru eliminarea apei", cresc cantitatea de urină produsă de organism.

În timpul caniculei, când se pierd deja lichide și săruri prin transpirație, acestea pot accentua deshidratarea și dezechilibrele de electroliți.

Pot apărea amețeli, slăbiciune, tensiune arterială scăzută, leșin sau un risc mai mare de cădere, în special în cazul persoanelor în vârstă.

CDC menționează furosemidul și hidroclorotiazida.

Unele medicamente pentru tensiune și inimă pot reduce toleranța la căldură

Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei, blocanții receptorilor de angiotensină, beta-blocantele, blocantele canalelor de calciu și unele medicamente antianginoase pot influența tensiunea arterială, senzația de sete, transpirația sau circulația sângelui la nivelul pielii.

Asocierea unui diuretic cu un inhibitor al enzimei de conversie sau cu un blocant al receptorilor de angiotensină poate crește suplimentar riscul de probleme în zilele foarte călduroase, potrivit sursei citate.

Pacienții cu boli cardiovasculare nu trebuie să consume cantități foarte mari de apă fără recomandarea medicului, mai ales dacă au primit anterior indicația de a limita lichidele.

Antihistaminicele și medicamentele cu efect anticolinergic pot reduce transpirația

Unele antihistaminice mai vechi și alte medicamente cu efect anticolinergic pot reduce transpirația.

Atunci când organismul nu transpiră suficient, capacitatea sa de a elimina căldura scade, iar temperatura corporală poate crește.

Astfel de efecte pot apărea în cazul unor medicamente folosite pentru alergii, tulburări digestive, vezică urinară hiperactivă, rău de mișcare sau anumite afecțiuni neurologice și psihice.

Lista medicamentelor care pot interacționa cu temperaturile ridicate nu este însă completă, iar riscul diferă de la o persoană la alta.

Antidepresivele și antipsihoticele pot afecta reglarea temperaturii

Unele antidepresive pot crește transpirația, favorizând pierderea lichidelor, în timp ce altele o pot reduce. Antipsihoticele pot influența atât transpirația, cât și mecanismele din creier care controlează temperatura corpului.

De asemenea, CDC menționează printre exemple inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei, precum sertralina și fluoxetina, antidepresivele triciclice și antipsihotice precum olanzapina, quetiapina, risperidona sau haloperidolul.

Administrarea lor nu înseamnă automat că pacientul va avea probleme pe caniculă, dar impune o atenție mai mare la simptomele de supraîncălzire și deshidratare.

Totodată, și în cazul tratamentului cu litiu este necesară o atenție specială.

Deshidratarea și dezechilibrele de electroliți pot crește concentrația acestuia în organism și riscul de toxicitate.

Unele calmante pot afecta rinichii în caz de deshidratare

Antiinflamatoarele nesteroidiene, precum ibuprofenul sau naproxenul, pot crește riscul de afectare a rinichilor atunci când persoana este deshidratată.

Riscul poate fi mai mare la vârstnici și la persoanele care au deja boli renale, insuficiență cardiacă sau urmează mai multe tratamente simultan.

Medicamentele pentru diabet și dispozitivele de monitorizare trebuie protejate de căldură

Temperaturile ridicate pot deteriora unele medicamente, inclusiv insulina și le pot reduce eficiența.

Regulile de păstrare diferă în funcție de produs: multe tipuri de insulină neîncepute trebuie ținute la frigider, în timp ce stilourile sau flacoanele aflate în utilizare pot fi păstrate pentru o perioadă limitată sub o anumită temperatură, stabilită în prospect.

Insulina nu trebuie înghețată, lăsată în soare sau într-o mașină parcată.

Pacienții trebuie să respecte instrucțiunile exacte din prospectul produsului folosit și să ceară sfatul farmacistului dacă medicamentul a fost expus la temperaturi mari.

Căldura și umiditatea pot afecta și glucometrele sau benzile de testare, astfel încât valorile afișate pot deveni mai puțin fiabile.

Astfel, acestea trebuie păstrate într-un loc răcoros și uscat, conform instrucțiunilor producătorului.

Nu lăsați medicamentele în mașină

Multe medicamente trebuie păstrate într-un loc răcoros și uscat, ferit de lumina directă a soarelui.

Interiorul unei mașini parcate, o geantă lăsată în soare sau pervazul unei ferestre se pot încălzi rapid și pot deteriora comprimatele, inhalatoarele, plasturii medicamentoși, insulina sau stilourile cu adrenalină.

Medicamentele trebuie introduse în frigider numai dacă acest lucru este indicat în prospect.

O geantă termoizolantă poate fi utilă în timpul călătoriilor, însă produsele nu trebuie puse direct pe gheață sau pe acumulatori frigorifici, deoarece și înghețarea le poate deteriora.

Modificarea culorii, mirosului, texturii sau aspectului poate indica deteriorarea unui medicament. În această situație, produsul nu trebuie aruncat și înlocuit la întâmplare, ci verificat împreună cu un farmacist.

Unele tratamente cresc sensibilitatea pielii la soare

Anumite antibiotice, antifungice, diuretice, antidepresive și tratamente dermatologice pot crește sensibilitatea pielii la radiațiile solare. Reacția poate semăna cu o arsură solară și poate apărea mai repede decât în mod obișnuit.

Persoanele care iau astfel de medicamente trebuie să consulte prospectul, să limiteze expunerea la soare, să poarte haine protectoare și să utilizeze o cremă cu spectru larg și factor de protecție de cel puțin 30.

Tratamentul nu trebuie întrerupt fără recomandarea medicului

CDC avertizează că medicamentele nu trebuie oprite brusc din cauza caniculei. În multe situații, întreruperea tratamentului poate fi mai periculoasă decât posibila interacțiune cu temperaturile ridicate.

Pacienții care iau mai multe medicamente, au boli cronice sau au avut anterior episoade de deshidratare ar trebui să discute din timp cu medicul ori farmacistul. Acesta poate stabili dacă sunt necesare măsuri speciale privind monitorizarea tensiunii, aportul de lichide, analizele sau administrarea tratamentului.

Semnele care pot indica epuizarea provocată de căldură

Printre semnele care trebuie urmărite se numără:

• oboseala și slăbiciunea accentuată;
• amețeala și durerile de cap;
• greața sau vărsăturile;
• transpirația abundentă;
• crampele musculare;
• setea puternică;
• pulsul sau respirația accelerate;
• temperatura corporală crescută.

Persoana trebuie mutată într-un loc răcoros, hainele de care nu are nevoie neapărat trebuie îndepărtate, iar pielea poate fi răcorită cu apă.

Lichidele se administrează numai dacă persoana este conștientă și poate înghiți.

O temperatură foarte ridicată, confuzia, lipsa coordonării, convulsiile, pierderea cunoștinței, respirația rapidă sau pielea fierbinte care nu mai transpiră pot indica insolația.

Foto: arhivă/rol ilustrativ