Vicepremierul Dragnea: Cinematografele ar putea fi excluse de la descentralizare, pentru că majoritatea sunt închiriate sau în litigiu

Noi informaţii privind descentralizarea. Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat, marţi, că există posibilitatea ca proiectul de lege asupra căruia Guvernul îşi va angaja răspunderea să nu mai prevadă şi transferarea sălilor de cinema către autorităţile locale, majoritatea acestora fiind închiriate sau în litigiu.
“S-ar putea, în final – informaţia o vom avea în această seară – să avem o veste bună: nu mai tranferăm sălile de cinema, pentru că nu prea mai avem ce. Dacă e să discutăm serios, am descoperit cu groază situaţia reală din sistem. Majoritatea sălilor de cinematograf sunt închiriate pentru gogoşerii, cofetării, activităţi care nu au legătură cu cinematografia”, a spus Dragnea, în cadrul unei dezbateri organizate la MDRAP.

Vezi AICI care este situaţia cinematografelor din Alba Iulia.

Potrivit proiectului iniţial, Consiliile locale din Alba Iulia, Aiud, Cugir şi Zlatna urmau să preia cinematografele din oraşe, cluburile copiilor şi cluburile sportive şcolare.

Lista cinematografelor care sunt prevăzute pentru a trece în subordinea Consiliilor locale din Alba: “Dacia” Alba Iulia (clădire din 1978, în suprafaţă de 848 mp), “Columna” Alba Iulia (clădire din 1970, în suprafaţă de 860 mp), “Progresul” Aiud (clădire din 1968, în suprafaţă de 530 mp, teren 619 mp), “Muncitorul” Zlatna (clădire din 1899, în suprafaţă de 192 mp), “Patria” Cugir (clădire din 1985, în suprafaţă de 945 mp).

Vicepremierul Liviu Dragnea a spus că multe din imobilele în care funcţionau sălile de cinema sunt în instanţă, prin procedură „inteligentă” generată de „sistemul centralizat”, în sensul în care o firmă care a închiriat sala pentru a face o cofetărie a făcut aşa-zise investiţii în imobil şi a cerut, ulterior, ca RADEF, care administrează clădirile, să-i plătească investiţiile făcute.

„RADEF nu a plătit, bineînţeles, şi sunt în instanţă. Deja au câştigat în prima instanţă. Probabil aceste săli vor fi pierdute, ieri am avut ultima discuţie pe marginea evidenţei reale a acestor active şi am constatat situaţia în care se află România”, a mai spus Dragnea.

Premierul Victor Ponta a infirmat, luni, informaţiile potrivit cărora vor fi tăiate fondurile Centrului Naţional al Cinematografiei, el arătând că această instituţie va beneficia de exact acelaşi buget.

„Au apărut două informaţii: în primul rând că tăiem banii de la Centrul Naţional al Cinematografiei, din care se fac filme româneşti. Nu este adevărat, nu tăiem niciun ban de acolo. Pentru toţi cineaştii români, rămâne exact acelaşi buget”, a susţinut Ponta.

El a menţionat, în al doilea rând, că prin procesul de descentralizare se păstrează la nivel central patru sau cinci cinematografe mari pentru a fi folosite pentru evenimente de lansare a filmelor româneşti.

„Restul clădirilor – că nu mai există cinematografe, există clădiri, cam toate în paragină – care într-adevăr sunt administrate de nişte oameni de aici, de la Bucureşti, da, toate trec la primării, cu obligaţia de a se păstra destinaţia, având în vedere următorul lucru: că, nemaifiind ale primăriilor, pot să acceseze fonduri europene pentru a le repara şi pentru le repune în funcţiune. Ele sunt închise acum, sunt închise de mult timp. Deci care e problema? De ce trebuie Guvernul să fie proprietar de cinematografe? Avem patru cinematografe la nivel naţional pe care le folosim doar pentru politica de promovare, pentru lansări, a filmelor româneşti. Dar de ce trebuie să fie Guvernul proprietar de cinematografe? N-am auzit un alt guvern din lume proprietar de cinematografe”, a spus Ponta.

Mai mulţi cineaşti români, printre care Cristi Puiu, Ada Solomon şi Călin Netzer, au adresat o scrisoare deschisă premierului Victor Ponta şi ministrului Dezvoltării, Liviu Dragnea prin care protestau faţă de posibila reducere a Fondului Cinematografic cuprinsă în proiectul Legii descentralizării.

Una dintre prevederile pe care cineaştii români cer să fie eliminată este aceea potrivit căreia „o cotă-parte de 50% din sumele colectate la Fondul cinematografic se face venit la bugetele locale ale judeţelor, cu destinaţia finanţării proiectelor de reabilitare, dotare, modernizare a sălilor şi grădinilor de spectacol cinematografic, precum şi pentru construirea de noi cinematografe”.

Mai mult, cineaştii români nu susţin articolul din proiectul Legii descentralizării care propune ca „un număr de peste 180 de săli de cinematograf aflate în domeniul public al statului şi în administrarea RADEF «România-Film» să treacă «în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale, după caz, şi în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale»”.

sursa: mediafax