Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Județele cu multe cazuri COVID, prioritare la vaccinare. Personalul din învățământ, imunizat cu ajutorul echipelor mobile


Publicat

Vor fi distribuite cu prioritate vaccinuri în zonele din țară cu multe cazuri de Covid, iar pragul de incidență urmează să fie definit.

Numărul cazurilor noi de COVD-19 în centrele medico-sociale a scăzut cu 65%, după vaccinare, a anunțat, marți, coordonatorul campaniei de vaccinare împotriva COVID-19, dr. Valeriu Gheorghiță.

Valeriu Gheorghiță a vorbit, marți, despre vaccinarea cu prioritate a persoanelor eligibile din județele în care se înregistrează o incidență cumulată crescută a cazurilor de Covid-19.

Conform coordonatorului campaniei de vaccinare, strategia națională de vaccinare prevede, printre alte, criterii medicale și criteriul epidemiologic care permite alocarea cu prioritate a vaccinurilor în județele care înregistrează o creștere disproporționat de mare a ratei de incidență cumulată la cazurile de Covid-19 față de media națională.

„Urmează să se definească acest prag de incidență de la care luăm în calcul atribuirea cu prioritate a acestor vaccinuri. Să definim, de asemenea, perioada pentru care trebuie să înregistrăm această creștere, moment în care se declanșează un mecanism prin care vor fi organizate centre de vaccinare sau vor fi deschise noi linii de vaccinare în județul respectiv pentru a crește și accelera campania de vaccinare în județele afectate”, a spus Valeriu Gheorghiță.

Coordonatorul campaniei de vaccinare împotriva COVID-19, dr. Valeriu Gheorghiță, a declarat, marți, în conferință de presă, că în urma analizei datelor de eficiență a vaccinării împotriva COVID-19, în etapa 1, adresată lucrătorilor din sistemul medical și social, din cele circa 250.000 de persoane eligibile au fost vaccinate, până la data de 14 februarie 2021, 89,96% cu două doze, respectiv 98,94% cu o singură doză.

„Practic s-a înregistrat o reducere a mediei cazurilor noi săptămânale de la aproximativ 500 de cazuri la sub 50 de cazuri săptămânal”, a spus Gheorghiță despre situația persoanelor care au intrat în etapa 1, respectiv medici și personal medical.

De asemenea, s-a observat că numărul cazurilor noi de COVID-19 în unitățile medico-sociale a scăzut cu 65%, după vaccinare.

„În ceea ce privește beneficiile vaccinării persoanelor internate în centrele medico-sociale și rezidențiale, din circa 49.000 de persoane eligibile, incluzând, pe lângă persoanele internate, și personalul de îngrijire, până la 14 februarie au fost vaccinate cu două doze 65,45%, respectiv 86% cu o singură doză.

Referitor la impactul vaccinării acestei categorii de persoane, observam o reducere cu peste 65% a numărului de cazuri de îmbolnăviri de COVID în ultimele patru săptămâni, ceea ce ne plasează într-o situație favorabilă din punct de vedere al reducerii riscului de apariție a focarelor de îmbolnăvire în aceste centre rezidențiale și sociale”, a mai spus dr. Valeriu Gheorghiță.

Personalul din învățământ va fi vaccinat cu ajutorul echipelor mobile. Procedura va fi făcută la Casa Corpului Didactic și în centrele de vaccinare din universități.

Decizia va fi anunțată până la finalul săptămânii.

„Această etapă va fi realizată cu ajutorul echipelor mobile de vaccinare. Scenariul nu este definitivat, probabil locația în care se va face vaccinarea va fi în casa corpului didactic din fiecare județ, unde se asigură vaccinarea personalului din sistemul de învățământ preuniversitar și respectiv în centrele de vaccinare organizate în cadrul universităților, în spațiile universităților. La sfârșitul acestei săptămâni vom lua decizia în baza informațiilor primite de la Ministerul Educației”, a declarat Valeriu Gheorghiță.

Toate cele 3 vaccinuri autorizate, care au ajuns în România – Pfizer, Moderna și Astra Zeneca – protejează aproape 100% față de forma gravă de boală și față de decesul cauzat de virus, a subliniat Valeriu Gheorghiță.

Testarea de rutină a persoanelor care vor să se vaccineze nu este recomandată, spune Valeriu Gheorghiță. În schimb, în centrele de vaccinare este recomandat triajul medical, pentru a nu exista semne de boală acută.

Pentru persoanele care au trecut prin boală este suficientă o singură doză de vaccin? „În momentul în care vom avea date certe că o singură doză este suficientă pentru a asigura un nivel imun protector, cu siguranță și România va adopta această măsură – administrarea unei singure doze”, spune Valeriu Gheorghiță.

Peste 1.560.000 de doze de vaccin au ajuns până acum în România. Peste 1,18 milioane de doze au fost administrate.

Peste 696.000 de români au fost vaccinați până în acest moment.

Peste 500 de centre de vaccinare sunt deschise pe teritoriul țării.

Președintele Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea i-a îndemnat pe români să raporteze toate reacțiile adverse, inclusiv minore, înregistrate în urma administrării vaccinului.

În actualizare

surse: Mediafax, HotNews



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Curtea de Conturi: Guvernul Dăncilă a folosit, prin derogări de la Legea finanțelor publice, 73% din banii din Fondul de rezervă

Publicat

viorica dancila alba

Potrivit raportului Curții de Conturi, Guvernul condus de Viorica Dăncilă a alocat peste 4.000 de milioane de lei din Fondul de rezervă, prin derogări de la Legea finanțelor publice.

În Raportul Curții de Conturi pe anul 2019 se arată că s-a continuat practica alocării Fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului prin derogări, lucru care arată că „este ignorată esența modului de funcționare a acestuia”.

„Referitor la modul de constituire și utilizare a Fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului (FRB), în anul 2019 s-a constatat că suma utilizată în anul 2019 a fost de 5.547,89 milioane lei – cea mai mare din ultimii zece ani (după ce suma utilizată în 2018, de 3.121,84 milioane lei a fost, la rândul ei, cea mai mare din aceeași perioadă de timp)”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Raportul mai arată că prevederile bugetare inițiale ale Fondului de rezervă bugetară au fost majorate de 58,34 de ori pe parcursul exercițiului bugetar, respectiv de la prevederile inițiale în sumă de 99.000 mii lei, prevederile finale au ajuns la 5.776.014 mii lei.

„Aceste majorări au fost efectuate atât pe baza rectificării bugetare, cât și pe baza renunțărilor ordonatorilor principali de credite la creditele bugetare aprobate prin legile bugetare anuale (potrivit art. 54 din Legea nr. 500/2002), precum și din sumele neutilizate din fondurile alocate din FRB prin hotărâri ale Guvernului”, potrivit raportului anual.

Parctic, această modalitate de alocare a reprezentat 73.5%, respectiv 4.079,78 milioane lei din totalul sumelor alocate din fondul de rezervă în anul 2019, conform raportului.

„Referitor la modul de repartizare a fondurilor la dispoziția Guvernului, s-a constatat continuarea practicii alocării Fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului prin derogări de la prevederile art. 30 din Legea nr. 500/2002… Ponderea ridicată a alocărilor prin derogare conduce la concluzia că, practic, este ignorată esența modului de funcționare a FRB, aceea de a fi o resursă de rezervă reală, folosită exclusiv în cazul perioadelor dificile, doar în ultimă instanță și numai în condițiile în care au fost epuizate toate celelalte căi de finanțare ale unui/unei program/obiectiv/acțiuni”, se mai arată în raportul Curții de Conturi.

Reprezentanții instituției au recomandat Ministerului Finanțelor Publice să facă demersuri pentru diminuarea sau chiar a elimina practica derogărilor de la regulile alocării de resurse din Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului.

„Prin aceste demersuri se va urmări asigurarea de fonduri doar pentru cheltuielile pentru care se justifică caracterul urgent sau neprevăzut apărut în timpul exercițiului bugetar, la care este necesară finanțarea imediată și pentru care fondurile existente în bugetele ordonatorilor principali de credite sunt insuficiente în raport cu destinația acestora, din motive independente de voința ordonatorilor de credite”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Sursa: stiripesurse.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Premierul Florin Cîțu vrea amenzi pentru persoanele care nu poartă mască: Nu se ia în calcul un lockdown

Publicat

Premierul Florin Cîțu a declarat astăzi că va cere ca polițiștii să fie mai atenți și să aplice amenzi persoanelor care nu poartă mască, având în vedere că acest lucru este obligatoriu.

Cîțu a declarat, într-un interviu acordat pemtru G4Media.ro, că îi va cere ministrului de Interne ca cei care nu poartă corect masca să fie amendați de către polițiști, subliniind că a observat o relaxare și în rândul oamenilor legii, nu doar în ceea ce privește populația.

”Poate va trebui să vorbesc cu domnul ministru de Interne ca să fie mult mai atenți polițiștii și să dea poate amenzi pentru purtatul măștii pe stradă. Am văzut o relaxare și din partea ofițerilor de poliție”, a declarat Florin Cîțu pentru G4Media.ro.

El a precizat că nu autoritățile au relaxat condițiile, „ci oamenii încep să se relaxeze”.

„Mergi pe stradă și vezi foarte mulți oameni fără mască, deși în continuare e obligatoriu să porți mască. De aceea în fiecare ieșire publică transmit mesajul că purtarea măștii e obligatorie. Nu contează tulpina virusului, dacă ai mască – te protejează. Masca, dezinfectarea și distanțarea sunt cele trei lucuri elementare. Aceste lucruri ne-au salvat până acum”, a mai spus premierul.

Cîțu a mai declarat că ținta de vaccinare a 70% din populație până în luna iunie este un scenariu optimist al Guvernului și că cel mai probabil acest procent va fi atins în luna septembrie, cum s-a stabilit inițial.

Premierul a mai spus că este un lucru bun că a ținut ”economia deschisă” și că nu se ia în calcul un lockdown, chiar dacă experții se așteaptă ca numărul de cazuri de Covid-19 să crească în perioada următoare.

Interviul integral, pe G4Media.ro

Sursa: G4Media

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ORA de VARĂ 2021: Când vor fi date ceasurile cu o oră înainte. Ce se întâmplă cu ora de vară în România

Publicat

ora de vara

Ora de vară 2021, când ceasurile se vor da cu o oră înainte, va fi în noaptea de 27 spre 28 martie.

Duminică, 28 martie 2021, va fi cea mai scurtă zi din an: va avea 23 de ore în loc de 24. Ceasul se dă înainte cu o oră și, astfel ora 3:00 va deveni ora 4:00.

Ora de vară se aplică în fiecare an, în ultima duminică din martie, când ora 3.00 devine ora 4.00.

Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie (31 octombrie).

ORA DE VARĂ 2021: Va fi schimbat sistemul în România?

În 26 martie 2019, eurodeputații iau votat renunțarea la schimbarea orei de două ori pe an, începând din 2021. Anterior, după un sondaj realizat în tot spaţiul comunitar, Comisia Europeană a propus renunțarea la schimbarea sezonieră a orei.

Prin urmare, fiecare stat trebuie să decidă dacă rămâne pe ora de vară sau pe cea de iarnă.

Europarlamentarul Tudor Ciuhodaru a dat detalii despre schimbarea orei de vară, în acest context.

Pentru România, situația ar fi incertă pentru că țara noastră nu ar fi informat Uniunea Europeană.

”Statele care vor să rămână pe ora de vară schimbă ultima dată ora acum, în ultima duminică din martie, iar cei care vor să rămână pe ora de iarnă vor schimba ultima dată în octombrie.

Așa ar trebui să procedeze și România, iar țara noastră trebuia să anunțe Uniunea Europeană până în aprilie 2020. Toate statele membre trebuiau să anunțe.

Există niște măsuri care trebuie armonizate la nivel european, inclusiv ceea ce înseamnă transport transfrontalier, program avioane, etc.”, a declarat Tudor Ciuhodaru, pentru dcnews.ro.

O propunere legislativă pentru abrogarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1997 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României (L281/2018) a fost respinsă de Senat, ca primă Cameră sesizată, în 29 mai 2018.

La data respectivă, nici Guvernul României nu susţinea adoptarea acestei iniţiative legislative.

ORA DE VARĂ 2021: Când și de ce a fost introdus sistemul Ora de Vară

Americanul Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă, într-o satiră, în care menţiona că s-ar realiza o economie de lumânări prin folosirea luminii de dimineaţă a soarelui.

Ideea folosirii orei de vară este atribuită însă neozeelandezului George Vernon Hudson, entomologul care a susţinut că ar avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele şi a venit cu această idee în 1895.

Schimbarea orei a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva țări din Europa.

Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu anul 1916 (între 30 aprilie — 1 octombrie).

Au urmat britanicii, ce au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai — 16 octombrie), apoi Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia.

Pe continentul european, schimbarea se face în toate țările, cu excepția Islandei, Belarusului și Rusiei.

Schimbarea, însă, nu este simultană în toate țările, din cauza diferenței de fus orar. În unele țări, trecerea se realizează în prima duminică a lunii aprilie.

În prezent mecanismul prin care se schimbă ora, primăvara și toamna, respectiv trecerea la ora de vară și la ora de iarnă, este folosit în peste 100 de țări din lumea întreagă.

ORA DE VARĂ 2021 în România

În România, schimbarea orei a fost introdusă prima dată în anul 1932.

În 1979, România a semnat Convenția fusurilor orare, iar în 1997, prin ordonanță guvernamentală, orarul de vară a fost corelat cu cel practicat în țările UE.

La nivelul Uniunii Europene, trecerea la ora de vară se face similar în toate statele, în aceeași zi.

Introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui și a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură.

Sistemul are ca scop folosirea luminii Soarelui pe o perioadă cât mai lungă din zi.

În acest mod, activitățile se desfășoară cât mai mult posibil pe lumină naturală, iar acest lucru este benefic din cel puțin două puncte de vedere.

Lumina naturală, spre deosebire de cea artificială, este un stimulator al tonusului fizic și psihic.

În al doilea rând, prin trecerea la ora de vară se economisește și energia electrică necesară iluminatului artificial.

ORA DE VARĂ 2021: Cum ne afectează trecerea la Ora de Vară

Schimbarea orei, fie ea de vară sau de iarnă, are, de cele mai multe ori, repercusiuni asupra psihicului și sănătății populației care are nevoie de o anumită perioadă de acomodare.

Schimbarea orei poate perturba ceasul biologic și odată cu el pot surveni și dereglări hormonale, mai ales în ceea ce privește melatonina, hormonul responsabil tocmai cu reglarea ceasului biologic al organismului.

Trecerea la ora de vară poate declanșa scăderea vigilenței și chiar oboseală accentuată.

Studii recente au arătat că schimbarea orei poate afecta în cazuri extreme sănătatea mintală.

Potrivit unei cercetări efectuate de oameni de știință australieni, numărul de sinucideri este mai mare în primele săptămâni după trecerea la ora de vară față de restul anului.

Mai mult, studiile arată că în perioada imediat următoare trecerii la ora de vară au loc mai multe accidente rutiere decât în mod normal.

Asta tocmai pentru că această schimbare favorizează apariția oboselii și a lipsei de atenție în cazul multor persoane.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Cele mai bine plătite joburi din Uniunea Europeană. Domeniile și țările în care se câștigă cel mai bine

Publicat

Industria informaţiei şi comunicaţiilor era în 2018 cel mai bine plătit sector în 12 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene şi al doilea cel mai bine plătit sector în alte patru ţări, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

De asemenea, un nivel ridicat al salarizării se înregistrează în domeniul activităţi financiare şi de asigurări. Deşi era în 2018 cel mai bine plătit sector în doar patru state membre ale UE (Franţa, Ungaria, Malta şi Suedia), acesta este pe locul doi în 16 ţări şi pe locul trei în şase state membre.

Un alt domeniu unde se obţin câştiguri ridicate este producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, care este cel mai bine plătit sector în şase state membre UE şi al doilea în alte două ţări.

La polul opus, în 2018, cel mai scăzut nivel al salarizării se înregistra în activităţile legate de servicii de cazare şi alimentaţie publică în toate statele membre UE, exceptând Grecia, Malta şi Slovenia (unde este al doilea cel mai scăzut nivel al salarizării) şi Croaţia (al treilea cel mai scăzut nivel al salarizării).

Al doilea cel mai scăzut nivel al salarizării este în domeniul serviciilor administrative şi de asistenţă în 12 din cele 27 de state membre ale UE şi al treilea cel mai scăzut în trei ţări (Grecia, Croaţia şi Slovenia).

Educaţia este cea mai bine plătită activitate economică în Luxemburg şi a doua cea mai bine plătită în Cipru, în 2018.

Deşi sectorul comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, reparaţiile de autovehicule şi motociclete este în medie el mai bine plătit din Grecia, se situează printre industriile cu câştiguri scăzute în majoritatea statelor membre ale UE.

Câştigurile în construcţii se află la nivelul de mijloc în majoritatea statelor membre ale UE şi este al şaselea cel mai bine plătit sector în Polonia şi al şaptelea cel mai bine plătit sector în Estonia, Letonia, Olanda şi Suedia.

În contrast, în 2018, cel mai scăzut nivel al salarizării în sectorul construcţii s-a înregistrat în Malta şi a fost, de asemenea, printre cele mai scăzute în Croaţia şi România (al doilea cel mai scăzut), precum şi în Ungaria, Portugalia şi Slovenia (al treilea cel mai scăzut).

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate