VIDEO: Localnicii din Hăpria au aprins Hodăița, înainte de Postul Paștelui. Obiceiul străvechi care marchează intrarea în post

Localnicii din Hăpria au participat duminică la un obicei străvechi. Hodăița. Este vorba despre focuri care se aprind în ultima seara dinainte de a intra în Postul Paștelui. 

Peste 100 de localnici au participat la Hărpia la obiceiul străvechi. Cei mai fericiți au fost copiii care au putut să vadă focurile să se bucure de jocul flăcărilor. 

”Este un obicei pe care încercăm să-l readucem copiilor, să-l învețe și ei, e un obicei cu care eu am copilărit. Se obișnuiește ca la intrarea în Postul Mare, în Postul Paștelui să făceam foc. Se numește hodaitză sau sitirit, prin alte părți.

Se dă foc, pe vremea mea când eram copii, dădeam foc la cauciucuri. Acum, ca să nu mai poluăm am făcut un foc cu lemne pentru alungarea spiritelor rele odată cu intrarea în Postul Mare”, a declarat Daniel David, un fiu al satului Hăpria.

Originea și Semnificația Feștelăului

Feștelăul este un obicei arhaic, specific zonei Transilvaniei, care marchează Lăsata Secului, o sărbătoare importantă din calendarul ortodox. Aceasta reprezintă ultima zi de dinaintea Postului Mare, cunoscută și sub denumirea de Ziua Împăcării. În această zi, oamenii își cer iertare unii altora pentru a intra curați în perioada postului, un timp de reflecție și purificare spirituală.

Denumiri și Simbolism

Feștelăul poartă diferite denumiri în funcție de regiune și forma pe care o ia:

• Feștelău – un obiect confecționat din cîrpe legate sub formă de minge cu sârmă, care este aprins și rotit deasupra capului.
• Hodaiță – o nuia cu două crengi între care se pun paie, tulugi sau fân, care este de asemenea aprinsă.

Acest ritual de foc simbolizează purificarea prin ardere, îndepărtarea spiritelor rele și intrarea în postul sfânt cu sufletul curat.

Desfășurarea Obiceiului

Obiceiul începe la lăsarea serii, în aer liber, pe dealurile satului. Comunitatea se adună în jurul unui foc mare, iar atmosfera este una de veselie și comuniune. Se cântă, se chiuie, se joacă și se fac „strigături peste sat”.

Aceste strigături au un rol social important: ele aduc în discuție faptele rele sau comportamentele condamnabile din comunitate. Prin rostirea lor în public, oamenii primesc simbolic iertare, iar satul se purifică de greșelile trecutului.

Strigături Satirice și Superstiții

Tinerii, în special feciorii satului, fac strigături satirice la adresa fetelor nemăritate, evidențiind într-un mod umoristic diferite trăsături sau situații din comunitate. Un exemplu de strigătură tradițională este:

„O, săraca, / Părăschie, / Fata lui Tătăruc, / Că o pus-o mamă-sa / Să frământe colac, / Că să ține / Cu Ionelu lu’ Gândac.”

Obiceiul strigăturilor se încheie cu binecuvântarea simbolică: „Cele bune să se-adune, cele rele să se spele.”

Dansul Luminilor: Feștelăul și Hodaița

Feciorii aprind feștelăul și îl rotesc deasupra capului, desenând cercuri luminoase în aer, în timp ce strigă: „Ali-morii, Ali-morii.” De asemenea, cu hodaița, tinerii creează spirale de foc, adăugând un efect spectaculos ritualului. Se spune că aceste mișcări sunt menite să alunge spiritele rele și să asigure fertilitate și belșug pentru anul ce urmează.

Obiceiuri Culinare la Lăsata Secului

Pe lângă ritualurile de foc, Lăsata Secului este marcată și printr-un ospăț tradițional. În județul Alba, obiceiul era respectat în aproape toate satele. În ultima seară înainte de post, fiecare familie, indiferent de starea materială, punea pe masă plăcinte și sarmale, simboluri ale belșugului și bucuriei. Acest obicei este păstrat și astăzi în unele comunități.

Tradiție și folclor

Feștelăul este un obicei tradițional românesc plin de simbolism, care reflectă unitatea comunității, dorința de purificare spirituală și trecerea spre o perioadă de post și reflecție.