Connect with us
Advertisement

Actualitate

Vineri: Vernisajul expoziției „Apuseni, țara de piatră”, la Casa de Cultură a Studenților din Alba Iulia

Publicat

La Casa de Cultură a Studenţilor din Alba Iulia va avea loc vineri, 29 noiembrie, de la ora 16:00, vernisajul expoziţiei şi prezentarea catalogului „Apuseni, țara de piatră” din cadrul proiectului Romania Student Tour. Evenimentul este organizat în seria activităților Festivalului Național Studențesc „Zilele Unirii” – ediția XXVII, dedicat Zilei Naționale a României.

„Apuseni, țara de piatră” introduce privitorul într-o lume fascinantă, care înmănunchează fotografii cu chipuri mai vechi și mai noi din Munții Apuseni, realizate de artiști fotografi sub umbrela concursului „Fotogeografica” al Casei de Cultură Studenților București.

În palmaresul programului Romania Student Tour – program naţional de redescoperire şi promovare a valorilor patrimoniului natural şi cultural –  sunt consemnate alte 15 albume de succes: Comorile Olteniei de sub munte; Maramureș, moștenirea unui neam; Ținutul Pădurenilor, inima de fier a Daciei Străbune; Civilzația Mărginimii; Transilvania, inima României; Dobrogea la răscrucea timpurilor; Descoperirea naturii în Gorjul montan; Ținutul Vulcanilor, izvor de civițizație; Pădurea Craiului, Țara dintre Crișuri; Din lumea Banatului; Haţeg, ţinutul dinozaurilor; Din tainele Bucovinei, Ţinutul Neamţului, leagăn de legendă, Enigmele Buzăului, Plaiurile Vrancei.

Catalogul a fost realizat de Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti sub egida Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.

Simfonia Munților Apuseni

Prefața catalogului „Apuseni, țara de piatră”:

Geologii și geografii descriu munții prin limbajul științei. Relief, cote, roci, falii. Hărți și descrieri seci. Scriitorii ne-au lăsat eseuri și povestiri. Autorul Baladelor Vesele și triste ne-a lăsat Balada Munților, ca un omagiu al ritmurilor naturii montane. Țara de Piatră a lui Geo Bogza e un remarcabil reportaj despre viața moților.

Dar putem să și ascultăm munții. Orgile de calcar ale Pietrii Craiului nu răsună ca o fugă de Bach? Un popas într-un sat de munte, cu turmele și nedeile lui este simfonia a șasea a lui Bethowen, severitatea Făgărașului nu ne trimite oare la muzica Alpilor a lui Richard Strauss?

În acest concert al munților, Apusenii sunt o simfonie care ne oferă totul: peisaje domoale și creste spectaculoase, cătune risipite unde localnicii mai prectică meserii uitate, un mozaic geologic cum nu se mai află altul, în care mai mijește luciul cuprului și aurului. Păduri întinse și poieni tainice unde lupii și cerbii trăiesc mai puțin tulburați de năpasta civlizației. Atâtea locuri, atâtea partituri.

Simfonia Apusenilor nu fost încă compusă. Dar un compozitor talentat, Marțian Negrea ne-a lăsat suita simfonică Prin Munții Apuseni. Un clic pe internet și apoi, cu ochii închiși vi se vor înfățișa mai întâi tabloul viu, Pe Arieș în sus, pe motive din folclorul local, pătrundeți în Țara Moților, printre casele cu acoperișuri țuguiate de paie,  pe drumurile căruțelor ce poartă butoaiele și ciuberele făcute de cioplitorii în lemn. Dar vine momentul când vă răcoriți printre madonele de gheață ale Ghețarului Scărișoara. Iar apoi muzica înaltă, maiestuosă a peșterii Cetățile Ponorului. În închieiere Izbucul, unde veți auzi și vedea șuvoiul nestăvilit de apă cristalină care țîșnește din munte și porneșete sprea soare, spre întâlnirea cu alte ape ale Apusenilor. Izbucul (Tarantela) lui Marțian Negrea reprezintă o capodoperă a muzicii descriptive românești.

Fotografii au găsit în Apuseni un paradis de subiecte. Încă pe la 1900, un mare iubitor al Munților Bihor, Czaran Gyula din Moneasa, a realizat fotografii cu Padișul, cu Cheile Someșului Cald, cu avenul-ghețar de la Borțig. Subiecții săi erau domni la costum și pălarii și doamne cu rochii elegante pentru că acest pionier al Apusenilor era și un animator al turismului prin scrieri și imagini. Cetățile Ponorului l-au impresionat atât de mult pe Emil Racoviță încât ne-a lăsat o fotografie document cu mărețul portal, realizată în 1925. Școala speologilor de la Cluj a marcat un mare progres al fotografiei în subteranele Apusenilor.

Apoi fotografia speologică a mers mână în mână cu explorările și astfel s-au adunat multe publicații și albume despre Apusenii de Deasupra și Dedesubtul Pământului.

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement