Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

VINERI: Ziua Mondială a Teatrului de Animaţie şi Poeziei, sărbătorite la Alba Iulia. Spectacol „Punguţa cu doi bani”, întâlnire cu actori şi premii pentru copii


Publicat

Vineri, 21 martie, cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului de Animație și Ziua Mondială a Poeziei, la Teatrul de Păpuşi „Prichindel” din Alba Iulia va fi prezentat spectacolul „Punguţa cu doi bani”, în regia Gabriel Apostol, începând cu ora 11.00. Spectatorii vor avea şansa să stea de vorbă cu actorii teatrului, care le vor prezenta scena și păpușile din spectacol. Totodată, Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba îi va premia cu diplome și cărți pe copiii participanți la concursul de poezie organizat cu această ocazie. Evenimentul va avea loc la sediul teatrului, iar accesul publicului este gratuit.

„Ca în fiecare an, odată cu venirea primăverii, păpușarii din lumea întreagă sărbătoresc Ziua Mondială a Teatrului de Animație. Faptul că acest gen de teatru nu are are bariere și este prezent la nivel mondial o confirmă și mesajul UNIMA care pentru prima dată este transmis de un latino american, maestrul păpușar argentinian Eduardo di Mauro. Mă bucur că teatrul de animație există și este atât de profund și complex contrar aparențelor și ne face mereu mai bogați prin mijloacele lui de expresie atât de variate. Haideți să ne bucurăm împreună, veniți la teatru, spectacolul vă așteaptă!”, a declarat, manager teatrului, Ioana Bogățan.

Teatrul de Păpuşi „Prichindel” din Alba Iulia sărbătorește Ziua Mondială a Teatrului de Animație și Ziua Mondială a Poezie împreună cu Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” Alba.

Acesta este mesajul transmis de Eduardo di Mauro, de la Teatrul Tempo din Venezuela cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului de Animație:

„Păpușa își are originile în una dintre formele cele mai primitive și originale ale artei: din joc și nu din reprezentarea sacrului, cum s-a susținut. S-a născut din jocul dezinteresat, spontan, transparent și care, in mod natural, a devenit din ce în ce mai complex , adoptând mai multe forme și conţinuturi.

Marioneta, datorită naturii sale transgresivă, a fost un motiv de frică si a fost persecutată de regi, împărați, emiri, țări sau de alte forme abuzive ale puterii, pentru că acest personaj din lemn și cârpă, amabil si pitoresc este purtătorul unui ascuţit talent critic și judecător, utilizând sarcasmul, ironia, umorul cu talent, ritm si efect tăios.

Probabil că adolescența este perioada din viață in care ne identificăm mai bine cu această străveche artă, pentru că tinerii sunt purtătorii aceluiași tip de energie garnisită cu o iresponsabilitate pasională, reacționînd cu aceiași ardoare la tot ceea ce critică, admiră sau judecă. Poate aceasta este cauza pentru care tinerii sunt ținta preferată a campaniilor mediatice care transformă esențialul în banal și fac apologia non valorilor.

De mai multe decenii, teatrul nostru își dedică o bună parte dintre eforturile sale adolescenților promovând teme care să-I intereseze și să-I încurajeze sa folosescă marionetele pentru a exprima tot ceea ce îi afectează și îi emoționează. Este vorba despre teme tabu precum violența, mafia, alcolismul, corupția, sarcina timpurie, singurătatea si multe altele pe care le abordează cu candoare și ireverență.

Păpușarii pot ar trebui să fie capabili să le inspire creativitatea cu ajutorul lecturii, studiului, cercetării și experimentării de noi forme prin care să caute frumusețea și armonia în narațiunea scenică, neuitând nicio clipă că teatrul de marionete include compromisul.

Vorbind de compromis, un cuvânt cu multe sensuri și definiții, mă refer mai ales la responsabilitatea noastră de a înțelege care este locul nostru real în lume și care este poziția nostră față de multiplele cazuri de abuz de putere din sânul societății actuale, care sunt regii de astăzi – emirii, șeicii? Azi nu-i mai găsești stând pe tronuri ornate cu pietre prețioase bine tăiate. Preferă să stea în locuri unde nimeni nu-I poate vedea în mod clar. Posedă mijloace de comunicare pe care le ascund sau fac paradă de ele, după bunul lor plac. Acest rege cu o mie de capete este, de fapt, neoliberalismul corupt și sălbatic, țarii sunt marile corporații multinaționale, în afară de a se preocupa de a-și mări profitul și puterea, dar puțin le pasă de distrugerea planetei sau de a vieții.

Marionetiști din lumea întreagă, haideți să înfruntăm cruzimea, inegalitatea și nedreptatea. Folosind varietatea de tehnici și estetici pentru a da formă acestei expresive personalități care este păpușa și adăugând și cuvinte incendiare să arătăm cu degetul cum acești tineri, considerați ca lipsiți de ambiție, se luptă pentru o lume mai bună și mult mai umană.”

 

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EDUCAȚIE

Ministrul Educației: Manualele de clasa a IX-a nu vor ajunge la timp la începutul noului an școlar. Procesul nu se poate încheia

Publicat

manuale

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat joi, 21 ianuarie, că nici la începutul nului an școlar nu vor fi manuale de clasa a IX-a, pentru că nu vor ajunge la timp.

Sorin Cîmpeanu a afirmat că nici în anul școlar viitor nu vor ajunge la timp manualele de clasa a IX-a.

„Planuri cadru au fost realizate de către comisii de lucru în luna august și au și fost validate în luna august. Acum cei care le-au lucrat și cei care le-au validat înțeleg că nu mai sunt de acord cu ele.

O opinie personală, fără să îmi depășesc limitele de competență, nici eu nu sunt de acord cu forma lor, îndeosebi pe filiera teoretică. (…) Sub nicio formă, am anunțat încă din prima zi de mandat, procesul nu se poate încheia până la începerea școlii în anul școlar 2021-2022.

Iarăși nu vom avea manuale la clasa IX-a”, a spus ministrul în cadrul Forumului Bunei Guvernări Locale în Educație, organizat de Societatea Academică din România.

Ministrul a 530 de milioane de lei în bugetul învățământului pentru bursele școlare din 2021

„Hotărârea de Guvern din decembrie privind cuantumul minim al burselor pentru elevi 100 de lei este binevenită, necesară. Nu este deloc îndeajuns, pentru că în anul 2020 cuantumul total al acestor burse la nivel național a fost de 270 de milioane de lei. Împărțiți cele 270 de milioane de lei la 9 luni, asta înseamnă 30 de milioane. Împărțiți la cei aproape 3 milioane de elevi și o să vedeți că veți obține un cuantum de 10 lei pe luna/elev”, a afirmat Cîmpeanu.

El a spus că a solicitat 530 de milioane de lei în buget pentru bursele școlare.

„Am insistat că aceste sume, de dată această 530 de milioane de lei, să fie cuprinse în buget, să se plătească prin autoritățile locale, dar să vină din buget. (…) 530 de milioane de lei am cerut pentru bursele școlare, (…) la care se adaugă o creștere absolut necesară pentru costul standard per elev destinat cheltuielilor materiale.

Această creștere trebuie să fie semnificativă și trebuie să fie acoperită. (…)

Este mult mai importantă creșterea acestei componente destinate cheltuielilor materiale decât cea destinată creșterilor salariale, fără să neglijez importantă creșterilor salariale. Această suma ar trebui să fie de aproape 600 de milioane de lei și să fie distribuită prin bugetele autorităților locale”, a declarat ministrul.

Cîmpeanu a susținut că urgență zero în educație o reprezintă deschiderea școlilor în condiții de siguranță și recuperarea pierderilor.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Unirea Principatelor Române, sărbătorită la Sebeș printr-un program derulat online. Muzeul municipal propune un exponat inedit

Publicat

Duminică, 24 ianuarie 2021,Mica Unire – Unirea Principatelor Române va fi sărbătorită de Municipiul Sebeș, în mediul online, prin activități muzeale și printr-un scurt concert de fanfară reunind cântece patriotice.

Începând cu ora 10.00, în mediul online, pe pagina de Internet a Centrului Cultural ”Lucian Blaga” și a Muzeului Municipal ”Ioan Raica”, pe paginile de social-media, cetățenii sunt invitați să descopere exponatul lunii ianuarie: un fragment de eşarfă tricoloră care a fost ataşată de unul dintre steagurile de luptă româneşti folosite în timpul Războiului de Independenţă al României (1877-1878).

La ora 12.00, muzeografii Radu Totoianu și Călin Anghel îi invită pe cetățeni la o călătorie în vremea ”Generației pașoptiste și a Unirii Principatelor Române de la 1859”.

Fanfara din Petrești încheie programul zilei, printr-un scurt concert de muzică patriotică, care poate fi vizionat, începând cu ora 17:00, pe conturile de social media.

Organizatorii evenimentului sunt Primăria și Consiliul Local al Municipiului Sebeş, Centrul Cultural ”Lucian Blaga” Sebeș și Muzeul Municipal ”Ioan Raica”.

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Trenuri de mare viteză în România, după 2030. Ministrul Transporturilor: Întâi să ajungem de la București la Timișoara în 6 ore

Publicat

tren_cfr calatori

Nu are rost să vorbim despre trenuri de mare viteză mai repede de 2030, până atunci trebuie să facem ca vitezele de circulație să fie decente și să reparăm nu doar magistralele mari, ci și liniile secundare, a spus ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, într-un interviu video pentru HotNews.ro.

El a calificat drept ”compromis prost” modernizarea liniei București – Constanța care a costat un miliard de euro și viteza maximă este de 160 km/h, costurile totale nefiind departe de cele ale unei linii de mare viteză.

Până la trenuri de mare viteză, spune noul ministru al transporturilor, mai sunt foarte multe de rezolvat: vitezele sunt mici, multe linii sunt în paragină, CFR Călători a avut pierderi de 400 milioane lei și repară prea puține vagoane și, în general, investim extrem de puțin în infrastructură.

Despre trenuri de mare viteză putem discuta abia după 2030, mai ales că nicio strategie investițională nu poate fi schimbată rapid. Referindu-se la linia București – Constanța, refăcută pentru viteze de maxim 160 km/h, ministrul spune că ”vorbim despre ”un compromis prost între un cost mare al investiției, apropiat de costurile unei linii de mare viteză, iar ca beneficii depășești cu puțin o reparare a liniei existente”.

”Adică ajungi cu 10 minute mai repede de la București la Constanța după ce ai investit un miliard de euro și, dacă te uiți cât era costul de a face o linie de mare viteză, adică de peste 230 km/h, ești la un cost probabil, dacă puneai 1,5 – 2 miliarde euro, nu vreau să dau cifre greșite, dar aceasta a fost strategia investițională pornită în anii 2000 și aceste proiecte mari trebuie duse la bun sfârșit”.

Aici trebuie spus că în 1995 – 1998 cele mai rapide trenuri făceau 127-130 de minute de la București la Constanța, iar după modernizare cele mai rapide fac 118-120 minute.

Trebuie menționat că mai mulți specialiști din domeniul feroviar au spus că România ar fi putut moderniza linia București – Constanța pentru viteză maximă de 200 km/h, mai ales că o astfel de lucrare se face greu (la linie s-a lucrat 6 ani și au fost multe amânări”. Și pentru proiectele de pe coridorul IV au fost voci care spun că s-au ales soluții complicate și foarte scumpe, iar lucrările durează enorm (au început din 2012 și vor fi total gata probabil în 2024 sau 2025).

Drulă spune că România a subfinațat sectorul feroviar și mai ales întreținerea rețelei, în afara unui coridor principal. ”Pentru politicieni este foarte ușor să se concentreze pe proiecte majore, cum ar fi Simeria – Sighișoara, o linie construită de la zero cu segmente de 160 km/h, iată o floare să mi-o pun la butonieră. Este un proiect bun, la fel ca și cel de două miliarde euro dintre Simeria și Arad sau Brașov – Sighișoara, un miliard de euro”.

Însă nu este suficient să duci 100 km de rețea la un standard decent ”Avem mii și mii de km, până la 10.000 km de cale ferată care zac abandonați. Când de uiți la alocări financiare făcute de statul român, banii lipsesc”.

Spre 2030 rețeaua ar trebui să ajungă la viteze decente, astfel încât drumul cu trenul să nu mai dureze 10 ore între București și Timișoara, ci șase ore jumătate ”și apoi poți discuta despre cele trei ore cu trenul de mare viteză”. Între cele două orașe sunt 533 km și cel mai rapid timp de parcurs a fost în 1995: șase ore și 25 de minute În prezent, călătoria durează mai mult decât în 1939: peste 10 ore.

Continuarea și video pe Hotnews.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cine are voie să se vaccineze înaintea populației generale. LISTA COMPLETĂ cu noile categorii, apărută în Monitorul Oficial

Publicat

Lista nouă a persoanelor care se pot vaccina anti-COVID-19 în perioada II de imunizare, înaintea populației generale a apărut în Monitorul Oficial, joi seară.

Față de varianta inițială, Guvernul a introdus zeci de noi categorii socio-profesionale cu prioritate la vaccinare, precum sportivii, veterinarii, avocații, lucrătorii la pompe funebre, dar și mai mulți politicieni.

A apărut în Monitorul Oficial, joi seară, noua listă a persoanelor care se pot vaccina anti-COVID-19 în perioada II de imunizare, înaintea populației generale. Față de varianta inițială, Guvernul a introdus zeci de noi categorii socio-profesionale cu prioritate la vaccinare, precum sportivii, veterinarii, avocații, lucrătorii la pompe funebre, dar și mai mulți politicieni.

Cine se poate imuniza în ETAPA 2 de vaccinare (noutățile sunt cele scrise cu litere îngroșate), potrivit actului apărut în Monitorul Oficial:

a) populația la risc:

(i) adulți cu vârsta peste 65 de ani;

(ii) persoanele aflate în evidență cu boli cronice, indiferent de vârstă, în funcție de indicațiile vaccinurilor utilizate;

(iii) persoane încadrate într-un grad de handicap, persoane imobilizate, persoane imunodeprimate, însoțitorii acestora și persoanele care locuiesc la același domiciliu cu acestea

(iv) persoane fără adăpost

b) lucrători care desfășoară activități în domenii-cheie, esențiale:

(i) personal-cheie pentru funcţionarea instituţiilor statului, respectiv Parlament, Curtea Constituțíonală, Preşedinţie, Guvern, Consiliul Economic și Social, Avocatul Poporului, Consiliul Legislativ, Banca Națională a României, ministere şi instituţii subordonate acestora

ii) personalul în activitate din cadrul instituțiilor din sistemul național de apărare națională, ordine publică, securitate națională şi al autorităţii judecătoreşti, executorii judecătorești, interpreții și traducătorii autorizați de Ministerul Justiției, avocații înscriși în tabloul avocaților întocmit potrivit Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și membrii Uniunii naționale a notarilor publici, precum și membrii din România în Parlamentul European

(iii) personalul din sectorul economic vital:

– procesare, distribuție și comercializare a alimentelor de bază, și anume: panificație, lactate, carne, fructe și legume;

– uzine de apă, epurare, transport și distribuție apă;

– centrale electrice, producție, transport și distribuție curent electric;

– unități de producție, transport și distribuție gaze;

– unități de producție, transport și distribuție combustibili lichizi și solizi;

– unități de producție, transport și distribuție medicamente și materiale sanitare;

– transport de persoane și mărfuri;

– noduri feroviare, aeroporturi civile și militare, porturi esențiale;

– comunicații, și anume Serviciul de Telecomunicații Speciale, radioul și televiziunea naționale;

– personalul navigant român maritim și fluvial;

– personalul român care își desfășoară activitatea pe platforme marine (eoliene, gaz, petrol)

– personalul român care își desfășoară activitatea pe unități mobile de foraj marin (nave tip FPSO și nave tip FSU)

(iv) personalul din unitățile de învățământ și creșe;

(v) personalul poștal și din servicii de curierat;

(vi) personalul cultelor religioase;

(vii) personalul din mass-media care desfășoară activități cu risc crescut de expunere la infecția cu SARS-CoV-2, cum ar fi: reportaje în unități medicale;

(viii) personalul din domeniul salubrității și deșeurilor;

(ix) personalul care lucrează în domeniul pompelor funebre, direct implicat în manipularea cadavrelor umane;

(x) personalul din cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului/serviciul public de asistență socială care își desfășoară activitatea în relație directă cu beneficiarii;

(xi) persoanele care asigură asistență medicală și socială persoanelor prevăzute la pct.(iii) al lit.a);

(xii) personalul din administrația publică locală;

(xiii) lucrătorii din agricultură și din industria alimentară de alimente esențiale;

(xiv) personalul din Administrația Națională de Meteorologie

(xv) membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare de carieră și reprezentanțelor organizațiilor internaționale din România, inclusiv membrii de familie care îi însoțesc, deținători de cărți de identitate special emise de Ministerul Afacerilor Externe;

(xvi) personalul civil și militar care urmează să execute misiuni în afara teritoriului național, inclusiv membrii de familie care îi însoțesc la post, anterior plecării în misiune;

(xvii) inspectorii sociali din cadrul Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială și a structurilor subordonate acestora.

(xviii) personalul Curții de Conturi a României și ai camerelor de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti

(xix) personalul din cadrul aparatului central și local al Consiliului Concurenței

(xx) sportivii componenți ai loturilor naționale sau ai loturilor olimpice, sportivii calificați individual la jocurile olimpice precum și staful tehnic care participă la pregătirea acestor sportiv

(xxi) personalul veterinar care lucrează în cabinete medicale veterinare

(noutățile sunt cele scrise cu litere îngroșate), potrivit actului apărut în Monitorul Oficial:

a) populația la risc:

(i) adulți cu vârsta peste 65 de ani;

(ii) persoanele aflate în evidență cu boli cronice, indiferent de vârstă, în funcție de indicațiile vaccinurilor utilizate;

(iii) persoane încadrate într-un grad de handicap, persoane imobilizate, persoane imunodeprimate, însoțitorii acestora și persoanele care locuiesc la același domiciliu cu acestea

(iv) persoane fără adăpost

b) lucrători care desfășoară activități în domenii-cheie, esențiale:

(i) personal-cheie pentru funcţionarea instituţiilor statului, respectiv Parlament, Curtea Constituțíonală, Preşedinţie, Guvern, Consiliul Economic și Social, Avocatul Poporului, Consiliul Legislativ, Banca Națională a României, ministere şi instituţii subordonate acestora

ii) personalul în activitate din cadrul instituțiilor din sistemul național de apărare națională, ordine publică, securitate națională şi al autorităţii judecătoreşti, executorii judecătorești, interpreții și traducătorii autorizați de Ministerul Justiției, avocații înscriși în tabloul avocaților întocmit potrivit Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și membrii Uniunii naționale a notarilor publici, precum și membrii din România în Parlamentul European

(iii) personalul din sectorul economic vital:

– procesare, distribuție și comercializare a alimentelor de bază, și anume: panificație, lactate, carne, fructe și legume;

– uzine de apă, epurare, transport și distribuție apă;

– centrale electrice, producție, transport și distribuție curent electric;

– unități de producție, transport și distribuție gaze;

– unități de producție, transport și distribuție combustibili lichizi și solizi;

– unități de producție, transport și distribuție medicamente și materiale sanitare;

– transport de persoane și mărfuri;

– noduri feroviare, aeroporturi civile și militare, porturi esențiale;

– comunicații, și anume Serviciul de Telecomunicații Speciale, radioul și televiziunea naționale;

– personalul navigant român maritim și fluvial;

– personalul român care își desfășoară activitatea pe platforme marine (eoliene, gaz, petrol)

– personalul român care își desfășoară activitatea pe unități mobile de foraj marin (nave tip FPSO și nave tip FSU)

(iv) personalul din unitățile de învățământ și creșe;

(v) personalul poștal și din servicii de curierat;

(vi) personalul cultelor religioase;

(vii) personalul din mass-media care desfășoară activități cu risc crescut de expunere la infecția cu SARS-CoV-2, cum ar fi: reportaje în unități medicale;

(viii) personalul din domeniul salubrității și deșeurilor;

(ix) personalul care lucrează în domeniul pompelor funebre, direct implicat în manipularea cadavrelor umane;

(x) personalul din cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului/serviciul public de asistență socială care își desfășoară activitatea în relație directă cu beneficiarii;

(xi) persoanele care asigură asistență medicală și socială persoanelor prevăzute la pct.(iii) al lit.a);

(xii) personalul din administrația publică locală;

(xiii) lucrătorii din agricultură și din industria alimentară de alimente esențiale;

(xiv) personalul din Administrația Națională de Meteorologie

(xv) membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare de carieră și reprezentanțelor organizațiilor internaționale din România, inclusiv membrii de familie care îi însoțesc, deținători de cărți de identitate special emise de Ministerul Afacerilor Externe;

(xvi) personalul civil și militar care urmează să execute misiuni în afara teritoriului național, inclusiv membrii de familie care îi însoțesc la post, anterior plecării în misiune;

(xvii) inspectorii sociali din cadrul Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială și a structurilor subordonate acestora.

(xviii) personalul Curții de Conturi a României și ai camerelor de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti

(xix) personalul din cadrul aparatului central și local al Consiliului Concurenței

(xx) sportivii componenți ai loturilor naționale sau ai loturilor olimpice, sportivii calificați individual la jocurile olimpice precum și staful tehnic care participă la pregătirea acestor sportiv

(xxi) personalul veterinar care lucrează în cabinete medicale veterinare

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate