Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

VOTEAZĂ ce melodii românești să ajungă în prima carte de cântece a Uniunii Europene. Din 54 înscrise, trebuie alese doar 6

Publicat

Din data de 16 august până pe 16 septembrie, în România se vor putea vota cele șase cântece care vor reprezenta România în prima carte de cântece a Uniunii Europene.

Printre cele 54 de cântece românești nominalizate pentru care românii pot vota, se află cele tradiționale și îndrăgite precum “Ciocârlia “, “Aseară ți-am luat basma” și “Somnoroase păsărele” de Mihai Eminescu, dar și cele contemporane precum “Amintire cu haiduci“ de Vali Sterian și “Ploaia care va veni” de Pasărea Colibri.

Iubitorii de muzică din România vor putea decide care sunt cele 6 cântece care ar trebui să reprezinte România. Votul se face online în limba română pe‪ www.eu-songbook.org.

Cele 54 de cântece nominalizate care se pot vota pe www.eu-songbook.org sunt :

“Cântece de dragoste“:

 Aseară ți-am luat basma – (folclor)
De-ai fi tu salcie la mal – (Muzica: Horia Moculescu/ Textier: Mihai Maximilian)
Până când nu te iubeam – (folclor, Anton Pann)
Zaraza – (Muzica: Benjamin Tagle Lara / Textier: Ion Pribeagu)
Pe lângă plopii fără soț – (Muzica: Guilelm Sorban, Versuri: Mihai Eminescu)
Ce bine că eşti – (Muzica: Nicu Alifantis, Versuri: Nichita Stănescu)
Dau viața mea pentru o iubire – (Muzica: Marius Ţeicu/Textier: Eugen Rotaru)
Cine iubește și lasă – (cules de Harry Brauner)
“Natura și Anotimpuri“:

Somnoroase păsărele – (Muzica: Tudor Flondor / Versuri: Mihai Eminescu)
A ruginit frunza din vii – (D.G. Kiriac)
Copacul – (Muzica: Zsolt Kerestely/ Textier: Ovidiu Dumitru)
Mai am un singur dor – (Muzica: Guilelm Șorban, Versuri: Mihai Eminescu)
Au înnebunit salcâmii – (Arhip Cibotaru, Tudor Gheorghe)
Veniți privighetoarea cântă – (Muzica: Marian Nistor / Versuri: Alexandru Macedonski)
Lasă-mi toamnă pomii verzi – (Muzica: Margareta Pâslaru, Versuri: Ana Blandiana)
“Libertate și Pace“:

Hora Unirii – (Muzica: Alexandru A. Flechtenmacher)
Amintire cu haiduci – (Valeriu Sterian)
Treceți batalioane române Carpațîi – (anonim)
Deschideţi poarta soarelui – (Anton Șuteu)
Acolo este țara mea – (Tudor Gheorghe)
Pui de lei – (Ionel Brătianu)
Trei Culori – (Ciprian Porumbescu, 1880)
Vibrații – (C. Cezar)
Vino Doamne – (Vali Sterian)
Ploaia care va veni – (Florian Pittiş / Pasărea Colibri)
“Cântece Populare “:

Lie, ciocârlie – (folclorul popular)
Ciuleandra – (folclor)
Alunelul – (folclor)
Ana Lugojana – (Ion Vidu)
Bun Îi Vinu’ Ghiurghiuliu
Ciobănaș cu 300 de oi
Mociriță cu trifoi
Hora Staccato – (Grigoraș Dinicu)
“Cântece despre credință“:

Vin colindătorii – (Tudor Gheorghe)
Tatăl Nostru – (Anton Pann)
Astăzi s-a născut Hristos – (Timotei Popovici)
Legănelul lui Iisus – (Valentin Teodorian)
Domn, Domn, să-nălțăm – (Gheorghe Cucu)
Colo’n susu – (Sabin Drăgoi)
Domnuleţ şi Domn din Cer – (Gheorghe Cucu)
Miluiește-mă – (Gheorghe Cucu)
Mărire-ntru cele-nalte – (Nicolae Lungu)
O, ce veste minunată – (Dumitru Georgescu Kiriac)
“Cântece pentru copii“:

O lume minunată – (Mihai Constantinescu)
Vine, vine primăvara – (Nicolae Saxu / George Breazul)
În Pădurea Cu Alune – (Ion Nicorescu)
Înfloresc grădinile – (Timotei Popovici)
Ah, ce bucurie – (Alexandru Paşcanu)
Am pierdut o batistuţă – (folclorul copiilor)
O portocală – (Marius Țeicu / Anda Călugăreanu)
Oac Oac Diri Diri Dam – (folclorul copiilor)
Șade rața pe butoi – (Alexandru Pașcanu)
Vulpe Tu mi-ai furat gâsca – (folclorul copiilor)
Votul se desfășoară pe pagina www.eu-songbook.org. Lista de cântece din care se poate vota este în limba română. Lista de votare este tradusă în 24 de limbi.î

Sursă: Hotnews.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

EDUCAȚIE

Cum se vor plăti diferențele salariale pentru personalul didactic din învățământ. Guvernul aprobă astăzi normele metodologice

Publicat

Guvernul va adopta în sedința din 6 iulie 2022 normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă nr. 48/2022 privind plata diferenţelor de drepturi salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada 1 iulie 2017 – 31 august 2021.

OUG care prevedea plata salariilor restante pentru  personalul didactic din învățământul de stat a fost aprobată în luna aprilie 2022, iar aplicarea acesteia trebuia să se facă în termen de 90 de zile. Sumele datorate urmează să fie plătite eşalonat, pe o perioadă de cinci ani.

Documente: Normele metodologice prin care se vor acorda drepturile salariale restante

Ce prevede OUG prin care s-a decis acordarea drepturilor salariale restante pentru personalul didactic:

Diferenţele de drepturi salariale vor fi acordate tuturor categoriilor de personal didactic şi vor fi actualizate cu indicele de inflaţie.

De asemenea, sumele se vor asigura de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, şi se vor plăti eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, de la data intrării în vigoare a actului normativ, astfel:

  • 1.  5% din valoarea diferenţelor salariale în primul an calendaristic de la data intrării în vigoare a prezentei OUG;
  • 2.  10% din valoarea diferenţelor salariale în al doilea an calendaristic de la data intrării în vigoare a prezentei OUG;
  • 3.  25% din valoarea diferenţelor salariale în al treilea an calendaristic de la data intrării în vigoare a prezentei OUG;
  • 4.  25% din valoarea diferenţelor salariale în al patrulea an calendaristic de la data intrării în vigoare a prezentei OUG;
  • 5.  35% din valoarea diferenţelor salariale în al cincilea an calendaristic de la data intrării în vigoare a prezentei OUG; Plata sumelor în cauză se va face anual, într-o singură tranşă, până la data de 30 iunie.

Pentru anul 2022, plata sumelor se va face într-o singură tranşă în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului act normativ.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

6 iulie: Ziua internațională a sărutului. Cum este prezent în artă și ce beneficii are pentru sănătate

Publicat

Ziua internaţională a sărutului este celebrată, în fiecare an, la 6 iulie. Această sărbătoare a  apărut în 2006, în Marea Britanie şi, în decurs de câţiva ani, a devenit o sărbătoare internaţională.

Scopul acestei zile este de a le da o ocazie în plus îndrăgostiţilor de a fi aproape unul de celălalt, dar şi de a evidenţia varietatea de sensuri pe care le are acest gest.

Expresie a afecţiunii umane, sărutul trimite o cascadă de impulsuri prin neuroni şi eliberează un amestec de hormoni dintre care cei mai importanţi sunt oxitocina, care mediază relaţiile sociale, dopamina, cu rol în stimularea dorinţei, şi serotonina, ce contribuie la o stare de bine şi fericire.

De asemenea, sărutul reduce nivelul cortizolului (hormon al stresului). Sărutul reduce tensiunea arterială, îmbunătăţeşte sistemul imunitar şi reduce reacţiile alergice, conform Agerpres.

Sărutul în artă

Ca manifestare culturală, sărutul este prezent în foarte multe opere de artă. Constantin Brâncuşi a exprimat această formă a afecţiunii umane în seria de sculpturi „Sărutul”, precum şi în lucrarea monumentală „Poarta sărutului”.

În pictură, sărutul a fost imortalizat, printre alţii, de Francesco Hayez (1859), Edvard Munch (1897), Pablo Picasso, Marc Chagall, Rene Magritte, Roy Lichtenstein sau Banksy.

Una dintre cele mai faimoase picturi ce poartă numele „Sărutul” („Liebespaar”) este cea în ulei realizată de pictorul austriac simbolist Gustav Klimt (1862-1918). Lucrarea a fost realizată între anii 1907 şi 1908, la apogeul „Perioadei de aur”, în care Klimt a preferat nuanţele de auriu, realizate din frunze (foiţe) de aur.

Tabloul „Sărutul” înfăţişează un cuplu îmbrăţişat, trupurile celor doi fiind înfăşurate în mantii decorate într-un stil ce aminteşte atât de Art Nouveau, extrem de popular la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, cât şi de Mişcarea pentru Arte şi Meşteşuguri, apărută în Marea Britanie şi, de asemenea, extrem de populară la începutul anilor 1900. Combinaţia rezultată este numită „Jugendstil”.

Pictura „Sărutul” poate fi admirată în galeria Austriacă Belvedere (Osterreichische Galerie Belvedere), găzduită de Palatul Belvedere din Viena.

În film, sărutul a debutat în pelicula „The Kiss”, ce datează din 1896, potrivit imdb.com. Scena dintre Mary Irwin şi John Rice a durat 18 secunde, suficient cât să declanşeze un adevărat scandal mediatic şi să-i aducă regizorului William Heise acuza că ar dori coruperea şi decadenţa publicului american.

Deşi interpretăm, de obicei, sărutul ca pe o formă de afecţiune şi, de cele mai multe ori, ni-l imaginăm în context romantic şi senzual, el poate fi şi un semn de respect, prietenie, salut, admiraţie, reconciliere, de intenţii pacifiste sau chiar un mod de a transmite norocul.

În context religios, faţă de diferite obiecte de cult, sărutul exprimă devotament şi evlavie.

Un comportament asemănător sărutului se întâlneşte la anumite specii de mamifere, în special primate.

Este greu de spus, însă, dacă la oameni sărutul este un gest instinctiv sau unul învăţat. Este util de reţinut că, în anumite ţări, sărutul în locuri publice este infracţiune sau, în cel mai bun caz, contravenţie

sursa foto:arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Fenomene spectaculoase pe cer în luna iulie 2022: Mersul planetelor, ce este interesant de urmărit în luna lui Cuptor

Publicat

Fenomenele spectaculoase pe cer continuă și în călduroasa lună a lui Cuptor. Saturn răsare primul pe la ora 23. Jupiter îl urmează după o oră, iar Marte după alta. Venus se vede înainte de răsăritul Soarelui.

Observatorul astronomic ”Amiral Vasile Urseanu” a publicat calendarul lunii iulie cu fenomenele de urmărit pentru pasionații de astronomie pentru această lună.

Prima planetă care răsare este Saturn, pe la miezul nopții.

Apare ca o stea strălucitoare înspre sud-est, cu o alta sub ea, mai puțin strălucitoare. Ca orice planetă, Saturn nu pâlpâie, dar steaua de sub ea, da.

Se află în constelația Capricornus și pe la ora 4 dimineața se vede înspre sud.

În fiecare zi, Saturn răsare cu 3-4 minute mai devreme, deci în următoarele luni se va vedea mai de devreme.

Chiar și acum, cei care doresc să o vadă prin telescop au la dispoziție 2-3 ore până când răsare Soarele.

Luna trece prin zonă în nopțile de 15-17 iulie. În noaptea de 15 spre 16 iulie, Saturn se va afla chiar deasupra Lunii.

 

Jupiter răsare la miezul nopții și se vede bine începând cu ora 1 noaptea. Puțin mai târziu, dacă priviți spre sud-est, apare ca o stea foarte strălucitoare, gălbuie.

Se află în constelația Peștilor, o zonă de cer fără stele strălucitoare.

În noaptea de 18 spre 19 iulie, Jupiter se va afla chiar deasupra Lunii.

Marte, a treia planetă care se vede dimineața, răsare pe la ora 1.

Se vede în stânga lui Jupiter, ca un astru portocaliu. Deasupra planetei se văd două stele care fac parte din constelația Berbec.

Marte este luna aceasta la 190 de milioane de km de Pământ, dar în fiecare zi este puțin mai aproape. Strălucirea planetei crește pe zi ce trece și va fi la maxim în decembrie 2022.

Luna se va afla în preajma planetei în diminețile de 21 și 22 iulie. Se vor vedea înspre răsărit, începând cu ora 2 dimineața.

Și Venus se vede, dar destul de greu.

Răsare pe la ora 4 dimineața, când este deja lumină, dar pentru că este foarte strălcitoare se vede chiar și pe cer luminos.

Planeta se apropie de Soare și se mai vede doar o lună.

Luna se va afla în preajma lui Venus în diminețile de 26 și 27 iulie.

Pe cer se află și planetele Uranus și Neptun, dar acestea nu se văd cu ochiul liber.

sursa: site Observatorul Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”, sursa foto: pexels.com free

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

O furtună geomagnetică lovește Pământul miercuri. Ce efecte ar putea să producă acest fenomen

Publicat

O furtună geomagnetică este de așteptat să lovească câmpul magnetic al Pământului miercuri, 6 iulie.

Vestea vine după ce la începutul săptămânii trecute, o erupție solară masivă aproape a lovit planeta noastră. Deși nu a afectat Pământul, erupția „a aruncat o plasmă densă de vânt solar în direcția noastră”, conform SpaceWeather.com.

Acum, experții de la Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) preconizează că o furtună geomagnetică minoră de clasă G1 va lovi pe 6 iulie, potrivit jurnaliștilor britanici de la The Sun.

Cum afectează fenomenul planeta și oamenii

O clasificare de furtună geomagnetică G1 înseamnă că evenimentul solar nu va afecta oamenii de pe Pământ, dar poate cauza întreruperi ale rețelelor electrice și operațiunilor prin satelit.

Această furtună va produce, de asemenea, aurore care pot fi vizibile pentru cei care trăiesc în multe state nordice ale SUA.

Specialiștii în fenomene atmosferice au remarcat că fluxul de vânt solar vine dintr-o „gaură similară unui ciclop din atmosfera soarelui”.

Găurile din atmosfera soarelui sunt numite găuri coronare. Este vorba de zone din atmosfera soarelui care apar întunecate în imaginile cu raze X și ultraviolete.

Găurile coronale sunt foarte fierbinți și constau într-un strat exterior strălucitor de atmosferă care înconjoară soarele.

Prin aceste găuri pot scăpa particulele. Ele sunt, de asemenea, o sursă majoră de fluxuri de vânt solar de mare viteză.

Atunci când particulele solare lovesc Pământul, ele pot provoca furtuni geomagnetice.

Erupțiile și furtunile solare: ce efecte produc

O erupție solară este o erupție de radiație intensă de înaltă energie de la suprafața soarelui.

Când erupțiile solare lovesc câmpul magnetic al Pământului, devin  furtuni solare.

În primul rând, fenomenul poate provoca furtuni geomagnetice care poate afecta grav sateliții și rețeaua electrică.

Fiecare furtună solară care lovește Pământul este clasificată în funcție de gravitate.

Unele cauzează întreruperi radio și pot reprezenta o amenințare chiar și pentru astronauții de pe Stația Spațială Internațională (ISS).

Un efect pozitiv despre furtunile solare este că pot produce aurore deosebite.

Aurorele sunt manifestări ale câmpului magnetic al Pământului bombardat de vântul solar, care creează peisaje uimitoare de verde și albastru.

sursa: Știrile Pro Tv, The Sun, sursa foto: arhivă

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax