Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Vremea în luna iunie. Alternanță de zile însorite cu altele ploioase și reci. Prognoza în prima lună de vară 2021


Publicat

Iunie este cea mai instabilă lună din an din punct de vedere meteorologic. Prima lună calendaristică de vară este caracterizată, în general, printr-o alternanţă a zilelor însorite şi călduroase cu cele ploioase şi reci.

Cu toate acestea valorile termice vor urca deseori, în perioadele calde, la peste 30 de grade Celsius, conform caracterizării climatice a lunii iunie, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

În perioadele ploioase, aversele pot aduce cantităţi de precipitaţii ce depăşesc cantităţile medii lunare într-un interval scurt, de numai câteva ore.

„Acest aspect instabil al vremii, specific lunii iunie, se datorează activităţii deosebit de intense a dorsalei Anticiclonului Azoric, ce aduce un aflux de aer umed oceanic, care la contactul cu aerul tropical ce acoperă şi zona ţării noastre, determină, uneori, precipitaţii deosebit de abundente”, susţin meteorologii.

Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961-2020 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că temperatura medie lunară multianuală (1961-2020) depăşeşte 20 de grade Celsius, în Câmpia Română, vestul Banatului şi în zonele joase din Dobrogea.

Valori medii între 18 şi 20 de grade Celsius sunt specifice Câmpiei de Vest, Culoarului Mureşului, Podişului Moldovei şi zonelor deluroase din Oltenia, Dobrogea şi Muntenia. În restul teritoriului, cu excepţia zonelor montane, temperaturile medii lunare se menţin între 16 şi 18 grade Celsius.

În zona montană joasă, dar şi în depresiunile intramontane, aceste valori se situează între 8 şi 16 grade Celsius. La altitudini de peste 1.700 de metri, mediile de temperatură sunt între 6 şi 8 grade Celsius şi doar pe culmile înalte ale Carpaţilor Meridionali (la peste 2.500 metri altitudine) se înregistrează temperaturi sub 6 grade Celsius.

Potrivit ANM, temperatura maximă absolută a lunii iunie în România este de 42 de grade Celsius şi a fost înregistrată la Oraviţa, în data de 29 iunie 1938.

La Bucureşti, maxima absolută este de 40,3 grade Celsius, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret în 20 iunie 1918. De asemenea, la staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Băneasa s-au consemnat maxime absolute de 39,8 şi respectiv 39 grade Celsius, ambele înregistrându-se în data de 26 iunie 2007.

„În data de 26 iunie 2007 s-au înregistrat maxime absolute la 48 de staţii meteorologice, acestea fiind, în general, peste 34 grade Celsius”, precizează specialiştii ANM.
Ani în care s-au înregistrat temperaturi maxime absolute mari în luna iunie, majoritatea peste 33 de grade Celsius, au fost: 2019, 2002, 2000, 1987, etc. Cele mai calde trei luni iunie au fost înregistrate în anii: 2019, 2012 şi 2007.

În ceea ce priveşte temperatura minimă absolută a lunii iunie în România, aceasta a fost de -12 grade Celsius, înregistrată la staţia meteorologică Vf. Omu, în zilele de 5 şi 6 iunie 1939.

La Bucureşti, minima absolută a lunii iunie este 4,2 grade Celsius, înregistrată în data de 3 iunie 1918, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. La staţiile meteorologice Bucureşti-Băneasa şi Bucureşti-Afumaţi, temperatura minimă absolută este 4,5 grade Celsius, în data de 1 iunie 1934 şi respectiv 5,6 grade, în data de 8 iunie 1962.

„Luni iunie în care au fost înregistrate minime absolute scăzute la mai multe staţii meteorologice majoritatea sub 9 grade Celsius, au fost: 2001, 1990, 1989, 1984, 1977 etc. În anul 1990, în perioada 1-3 iunie a fost înregistrată minima absolută a lunii iunie la 46 de staţii meteorologice, majoritatea sub 9 grade, la Stâna de Vale înregistrându-se minus 3,8 grade, cea mai mică valoare din şirul celor 46 de valori. În luna iunie 1977 s-a înregistrat minima absolută la 44 de staţii meteorologice, în perioada 2-5 iunie, valorile fiind sub 7 grade Celsius”, se menţionează în analiza ANM.

Cele mai reci trei luni iunie au fost înregistrate în 1976, 1984 şi 1985.

Din punct de vedere al precipitaţiilor, luna iunie este cea mai bogată în precipitaţii dintre toate lunile anului. Din datele înregistrate în perioada 1961-2020, la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că precipitaţiile medii multianuale (1961-2020) din luna iunie sunt mai mici de 50 mm doar în jumătatea de est a Dobrogei. Acestea sunt cuprinse între 50 -75 mm în zonele joase din Banat, Crişana, Oltenia şi Muntenia, în sudul Moldovei, dar şi pe areale restrânse din vestul Maramureşului şi local în Transilvania.

Precipitaţiile medii multianuale se situează în intervalul 75 – 100 mm în zonele de deal şi podiş din Moldova, Muntenia, Oltenia, Transilvania, Banat şi Crişana. În zonele subcarpatice şi cele montane joase precipitaţiile medii multianuale sunt cuprinse între 100 – 125 mm. În zona montană înaltă din Carpaţii Meridionali, Occidentali şi din nordul Carpaţilor Orientali acestea depăşesc 150 mm.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din iunie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 588,4 mm, la Bâlea-Lac, în anul 2011.

La Bucureşti, cantitatea lunară maximă absolută de precipitaţii din iunie este de 297,9 mm, înregistrată la Bucureşti-Filaret, în anul 1897. La Bucureşti-Băneasa, maxima absolută este de 212,2 mm, înregistrată în 1958, iar la Bucureşti-Afumaţi, aceasta este de 202,9 mm şi s-a înregistrat în anul 1969.

Potrivit sursei citate, sunt câţiva ani în care s-au înregistrat precipitaţii abundente în luna iunie, multe dintre valori fiind maxime absolute ale staţiilor. Cele mai ploioase trei luni iunie au fost înregistrate în anii: 1969, 2018, 1974. „Luna iunie 2020 se află pe locul 5”, spun meteorologii.

Pe de altă parte, cele mai secetoase trei luni iunie au fost în anii: 2003, 2000 şi 1968.

Pe zona de precipitaţii, cantitatea maximă absolută lunară căzută în 24 de ore, la staţiile meteorologice din România, este 204,0 mm, înregistrată la staţia meteorologică Calafat, în 3 iunie 1940.

La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este de 136,6 mm, înregistrată în 7 iunie 1910, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. La staţia Bucureşti-Băneasa, maxima absolută a fost consemnată în data de 21 iunie 2020 şi este de 84,9 mm, iar la staţia Bucureşti-Afumaţi, aceasta s-a înregistrat la data de 27 iunie 1957 şi este de 77,1 mm.

sursă: Agerpres



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Florin Roman, reacție dură la adresa lui Ludovic Orban: cei mai mulți și valoroși liberali nu îi mai sunt alături

Publicat

Deputatul PNL  de Alba, Florin Roman a reacționat, după ce președintele PNL, Ludovic Orban, a acuzat că a fost părăsit de Raluca Turcan, Rareş Bogdan şi Robert Sighiartău, iar aceştia au încercat să convoace un BPN al partidului pentru a arunca în aer formarea coaliţiei de guvernare.

Roman a postat o imagine din 2017 de la Congresul PNL în care arată că majoritatea celor care il înconjurau pe Orban atunci au anunțat acum că nu îl mai susțin.

”În 2017, la congresul PNL, dl Ludovic Orban, nu avea nici o problemă în a se afișa cu echipa! Pentru că avea echipă…Azi înțeleg că e cam trădare dacă susții contracandidatul!

Îi sugerez domnului Orban să se uite bine și probabil va constata că cei mai mulți și valoroși liberali de atunci, nu îi mai sunt alături. Poate va reuși și să răspundă la întrebarea: De ce?

Nu regret sprijinul pentru dl Orban în 2017. Însă după ce s-a văzut premier nu mai era Orban pe care l-am susținut.

Este primul președinte al PNL care nu a demisionat, din fruntea partidului, după pierderea alegerilor. Motive puteau invoca toți, dar cu exceptia domnului Orban, nici unul nu a făcut-o!

S-a “sacrificat” în fruntea Camerei Deputaților, pe cea mai proasta negociere a PNL pe structura noului guvern. Toți cei care îl susțin pe Florin Cîțu sunt acum “lichele” sau “trădători”.

Păcat…mare păcat!”, a scris Florin Roma pe Facebook.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Proiect: Admiterea la Rezidențiat organizată de Ministerul Educației, iar pregătirea coordonată de departamente din universități

Publicat

medic sanatate

Ministerul Educaţiei organizează admiterea în rezidenţiat pe locuri şi pe posturi, prin concurs naţional, cu tematică şi bibliografie unică, în temeiul unei metodologii aprobate prin ordin al ministerului, la propunerea universităţilor de medicină şi farmacie acreditate, prevede o iniţiativă legislativă depusă la Camera Deputaţilor de parlamentari de la PSD.

Proiectul prevede completarea în acest sens cu patru texte noi a art.174 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011 şi abrogarea Ordonanţei de urgenţă 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, aprobată prin Legea 103/2012.

Potrivit proiectului, specialităţile şi durata pregătirii prin rezidenţiat se vor stabili prin ordin comun al Ministerului Educaţiei şi Ministerului Sănătăţii, cu avizul Colegiului Medicilor din România, Colegiului Medicilor Dentişti din România, Colegiului Farmaciştilor din România, după caz.

Organizarea şi finanţarea rezidenţiatului şi dobândirea dreptului de liberă practică se vor stabili prin hotărâre a guvernului, la propunerea Ministerului Educaţiei şi Ministerului Sănătăţii. Pregătirea în rezidenţiat va fi coordonată de departamente din cadrul instituţiilor de învăţământ superior şi se face în unităţile sanitare publice sau private atestate de către universităţile de medicină şi farmacie acreditate, după o metodologie proprie, mai prevede propunerea legislativă.

De asemenea, legea va intra în vigoare începând cu prima zi a anului şcolar, respectiv universitar următor celui în care a fost adoptată. La intrarea în vigoare, va fi abrogată OUG 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, aprobată prin legea 103/2012.

Iniţiatorii – Adrian Streinu Cercel, Alexandru Rafila, Patriciu-Andrei Achimaş-Cadariu, Corneliu-Florin Buicu, Florian-Dorel Bodog, Leonard Azamfirei, Lucian Romaşcanu şi Angel Tîlvăr – susţin că organizarea rezidenţiatului este prevăzută şi în Legea educaţiei şi în Ordonanţa 18/2009, iar prevederile nu sunt armonizate.

Ei au arătat în expunerea de motive că, în timp ce Legea educaţiei prevede că organizarea rezidenţiatului este făcută de departamentele de pregătire a rezidenţiatului din cadrul instituţiilor de învăţământ, OUG 18/2009 prevede că atribuţiile de organizare revin preponderent Ministerului Sănătăţii şi Direcţiilor de Sănătate Publică.

„În prezent, admiterea în rezidenţiat este organizată de către universităţile de medicină şi farmacie acreditate, prin concurs naţional de admitere în rezidenţiat. Pregătirea în rezidenţiat este asigurată de cadrele didactice din universităţi, în secţiile clinice universitare şi alte unităţi sanitare sub coordonarea cadrelor didactice universitare, statutul de coordonator de rezidenţiat este condiţionat de calitatea de cadru didactic universitar. Practic, întreg parcursul de formare, de la admitere până la certificarea medicului rezident ca medic specialist, se desfăşoară sub coordonarea directă a instituţiilor de învăţământ superior. (…) Implicarea Ministerului Sănătăţii în acest proces ţine exclusiv de stabilirea necesarului/numărului de locuri necesar pentru a fi pregătit în fiecare specialitate, în funcţie de politica de resurse umane, dar pregătirea propriu-zisă, fiind o formă de învăţământ post universitar, trebuie să aparţină Ministerului Educaţiei, prin instituţiile de învăţământ superior pe care le are în coordonare”, susţin iniţiatorii.

Aceştia au menţionat că propunerea legislativă este susţinută „in corpore” de universităţile de medicină şi farmacie.

„Adoptarea acestei iniţiative ar pune în acord cele două reglementări existente şi ar asigura condiţiile necesare de pregătire mai riguroasă a rezidenţilor prin activităţi teoretice şi practice monitorizate şi evaluate periodic, specifice oricărei forme de învăţământ şi ar pune la dispoziţia rezidenţilor aflaţi în pregătire întreaga infrastructură aflată la nivelul universităţilor: laboratoare avansate, centre de simulare medicală, de pregătire postuniversitară, accesul la resurse bibliografice moderne. Totodată, ar permite normarea cadrelor didactice universitare care desfăşoară activităţile de pregătire practică şi teoretică prin includerea acestor activităţi în statele de funcţii”, mai arată iniţiatorii.

Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Camerei Deputaţilor, Senatul fiind for decizional.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

UPDATE VIDEO: Scene dramatice la EURO 2020, în meciul Danemarca – Finlanda. Christian Eriksen s-a prăbușit pe gazon

Publicat

Scene dramatice s-au petrecut sâmbătă la EURO 2020, la finalul primei reprize a meciului dintre Danemarca și Finlanda. Vedeta danezilor, Christian Dannemann Eriksen, s-a prăbușit pe gazon, fără să fie lovit de adversar. Medicii au încercat să îl resusciteze minute în șir, după care au adus defibrilatorul.

UEFA a decis suspendarea partidei, iar fotbaliștii ambelor formații au plecat la vestiare. Christian Eriksen a fost scos de pe teren pe targă, trupul fotbalistului fiind ascuns cu două pânze mari de culoare albă, însoțit de colegii de echipă.

UPDATE, ora 21:50 – Potrivit Federației daneză de fotbal, Christian rămâne internat la Rigshospitalet pentru examene medicale suplimentare.

„Partida împotriva Finlandei se reia în această seară. Acest lucru este posibil după ce jucătorii ambelor echipe au fost asigurați că Christian este OK”, a anunțat Federația daneză de fotbal.

UPDATE, ora 21:00 – Federația daneză de fotbal a transmis, pe Twitter, că Christian Eriksen este treaz și a fost dus pentru îngrijiri la spital, în Copenhaga. Starea sa este stabilă. 

UPDATE, ora 20:30 – UEFA a precizat pe site-ul său oficial că jucătorul a fost stabilizat şi a fost transportat la spital.

Știrea inițială

Prima repriză a partidei de la Copenhaga, de pe Parken, a avut parte de un moment cumplit. Christian Eriksen, vedeta danezilor în vârstă de 29 de ani, s-a prăbușit brusc pe gazon, în minutul 43, fără să fie lovit de cineva.

Jucătorii au intervenit și au făcut un „scut de protecție” în jurul acestuia pentru ca momentul dramatic să nu fie surprins de camerele TV. Medicii au adus inclusiv defibrilatorul pe teren.

Născut în 1992, Christian Eriksen este unul dintre fotbaliştii vedetă ai naţionalei daneze şi unul dintre starurile internaţionale ale fotbalului european, care evoluează la clubul Inter Milano în Serie A, pe poziția de mijlocaș.

El a debutat la echipa națională de fotbal a Danemarcei în martie 2010, și a fost cel mai tânăr fotbalist de la Campionatul Mondial de Fotbal 2010 din Africa de Sud.

Danemarca joacă sâmbătă cu Finlanda, la Copenhaga, pe teren propriu, în grupa B a Euro 2020.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

LIVE-VIDEO: Noaptea Muzeelor la Alba Iulia. Reîntâlnire cu dacii, romanii și gladiatorii din Garda Apulum

Publicat

Muzeul Național al Unirii Alba Iulia organizează sâmbătă, 12 iunie, începând cu ora 19:00, cea de a XI-a ediție a Nopții Muzeelor. Evenimentul revine după o pauză de un an, cauzată de pandemia declanșată de COVID – 19.

Pentru ediția din acest an, între orele 19.00 – 24.00, vizitatorii se vor bucura de accesul gratuit în expoziția de bază a muzeului (Clădirea Babilon), Sala Unirii și Museikon. De asemenea, publicul larg se poate reîntâlni cu romanii, dacii și gladiatorii din Garda Apulum.

Alcătuită din trei trupe, Legiunea XIII Gemina, Lupii Apoulonului și Ludus Apulensis, Garda Apulum reprezintă unul dintre cele mai de succes proiecte de reconstituire istorică antică din România. Proiectul a debutat în Alba Iulia la 26 octombrie 2012, când, sub coordonarea Muzeului Național al Unirii Alba Iulia, Legiunea XIII Gemina s-a întors ”acasă”, în vechiul castru Apulum. Alături de ea și-a făcut apariția și trupa de gladiatori, Ludus Apulensis. Un an mai târziu, războinicii daci din Apoulon, grupați sub denumirea de Lupii Apoulonului, s-au alăturat și ei soldaților romani și gladiatorilor.

Astăzi, Garda Apulum, care numără peste 80 de voluntari, majoritatea albaiulieni, a devenit un cunoscut brand al orașului Alba Iulia și al județului Alba. Dezvoltarea și succesul proiectului s-a datorat în primul rând modului inedit în care fabuloasa istorie antică locală a fost prezentată publicului larg.

Evenimentul, care este organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, se va desfășura cu respectarea legislației în vigoare privind prevenirea COVID-19.

Din anul 2010 muzeul albaiulian a dat evenimentului un concept special Noaptea în care istoria prinde viaţă, tocmai în ideea de a pune în valoare atât patrimoniului expoziţional de care dispune, dar şi impresionanta istorie a judeţului Alba şi a oraşului Alba Iulia.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate