Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

VREMEA în România, 6-12 septembrie. Secetă mare, zile mai calde în unele zone. Nopți răcoroase în a doua săptămână de toamnă

Publicat

Urmează o săptămână cu ploi puține și temperaturi apropiate de normalul perioadei.

În unele zone din țară, vremea va fi mai caldă.

Potrivit prognozemeteo.ro, vremea va fi caracterizată, la nivelul țării noastre, de prezența unui vast câmp anticiclonic, care, deși de la o zi la lata va fi împins spre estul Europei, va continua să fie de interes pentru tot intervalul de prognoză. Acest lucru înseamnă o vreme stabilă și lipsită de precipitații.

Din punct de vedere al circulației maselor de aer, rămânem bună parte din săptămână sub influența unei mase de aer polar dinspre NE extrem al Europei, dar, odată cu a doua parte a intervalului de prognoză, pe o circulație atlantică, mase de aer cald vor avansa spre teritoriul țării noastre.

Prognoza meteo 6-12 septembrie – temperaturi:

Din punct de vedere al temperaturilor minime, săptămâna 6 – 12 septembrie va aduce nopți răcoroase prin Moldova, Transilvania, Maramureș, zonele montane, regiuni unde minimele nu vor trece, în fiecare zi a săptămânii, de 7 – 9, 10 grade.

Pe crestele montane vor fi temperaturi și mai mici, spre 2 – 4 grade.

Pentru restul țării regimul termic nocturn se va situa la valori de 11 – 12, 13 grade, iar prin Oltenia și SV Munteniei, respectiv litoral, putem atinge și temperaturi de 15 – 16 grade (luni, marți și joi).

În ceea ce privește temperaturile maxime, începem săptămâna cu 17 – 18 grade prin nordul și centrul Moldovei, respectiv 20 – 22 de grade în restul țării, pentru ca, de la o zi la alta, temperaturile să mai câștige câte un grad, două, astfel că marți, miercuri, să vorbim la nivelul întregii țări de maxime de 22 – 24, 25 de grade, iar vineri și sâmbătă, mai ales prin Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea și sudul Moldovei să urcăm la 26 – 27 de grade.

Prin Moldova, Transilvania, Maramureș, întreaga săptămână vine cu maxime de la 18 spre 20, 21 de grade.

La munte, regimul termic diurn va fi caracterizat de valori de la 14 spre 16, 17 grade, cu 10 – 11 grade pe creste.

 

YouTube video

Prognoza meteo 6-12 septembrie – precipitații:

Ziua de luni aduce precipitații mai ales prin SE extrem al Dobrogei, Meridionali, Apuseni, izolat și prin Banat sau Transilvania. Joi, condițiile de ploaie reapar prin Muntenia, Oltenia, vineri am putea avea ploi slabe prin Oltenia, Dobrogea și Maramureș,

Sâmbătă și duminică avem condiții de ploi slabe prin Transilvania, zonele montane și nordul Moldovei.

Vorbim de o săptămână extrem de săracă în ploi, doar prin centrul Moldovei, zonele montane și estul Transilvaniei fiind posibile cantități de 2 – 4 l,/mp.

sursa: Prognoza Meteo este oferită de Prognoze Meteo – Vremea în România

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

EVENIMENT

LIVE VIDEO: Acordul de 31 de miliarde euro cu CE, semnat la Alba Iulia. Participă comisarul european Ferreira și premierul Ciucă

Publicat

La Sala Unirii din Alba Iulia se desfășoară miercuri evenimentul de semnare a acordului de parteneriat între România și Comisia Europeană pentru perioada 2021-2027.

Documentul oficial este semnat de Elisa Ferreira, comisar european pentru Coeziune și Reforme și de Marcel Ioan Boloș, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, în prezența premierului Nicolae Ciucă și a altor invitați din țară și de peste hotare.

În organizarea acestui eveniment a fost cooptată și Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, având în vedere calitatea sa de Autoritate de Management pentru Programul Regional Centru 2021-2027.

Finanțări de peste 31 miliarde de euro

În baza acestui acord, România va beneficia, în perioada 2021-2027, de resurse financiare pentru dezvoltare durabilă, alocate de la nivel european și național, în valoare totală de peste 45 miliarde euro.

Acordul de Parteneriat dintre Comisia Europeană și România acoperă finanțarea politicii de coeziune – care cuprinde Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European Plus și Fondul de Coeziune – alături de Fondul pentru Tranziție Justă și Fondul European pentru Afaceri Maritime, Pescuit și Acvacultură.

Investițiile concrete din teritoriu vizează 8 programe regionale și 9 programe naționale, alocarea financiară nerambursabilă fiind de peste 31,5 miliarde euro.

Acordul de Parteneriat subliniază importanța tranziției verzi și digitale în toate aspectele vieții economico-sociale, susținând inclusiv dezvoltarea economiei românești pe baze competitive, inovatoare și orientate către export.

Practic, prin acest document se garantează faptul că resursele publice alocate de Uniunea Europeană vor contribui la dezvoltarea inovării, la implementarea unor servicii medicale și sociale performante, la asigurarea celor mai bune oportunități de educație și formare, dar și la crearea unui sistem de transport sigur și ecologic.

Organizarea evenimentului

După intonarea imnurilor României și Uniunii Europene, participanții își iau locurile în Sala Unirii. Primarului Gabriel Pleșa, președintele Consiliului Județean, Ion Dumitrel și directorul ADR Centru, Simion Crețu, transmit mesaje în legătură cu importanța evenimentului.

Se semnează acordul, iar Nicolae Ciucă, Elisa Ferreira și ministrul Boloș vor avea câte un discurs. Urmează un tur al Cetății Alba Carolina, cu explicații istorice, dar și despre cum au fost implementate fondurile europene în Alba Iulia.

Apoi, o parte a delegației va merge în mai multe zone din oraș, în care au fost realizate modernizări cu fonduri euoropene. Va fi o vizită la Spitalul European, dar și la fabrica IPEC.

În timpul zilei, la Sala Unirii  vor fi prezenți președinții de Consiliu Județean din: Alba, Mureș, Sibiu, Brașov, Covasna, Harghita, dar și primarii tuturor municipiilor și orașelor din Alba, primarii comunelor mai apropiate de Alba Iulia.

Sunt așteptați parlamentari, europarlamentari, directori ADR și alte persoane cu atribuții în proiectele europene.

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Precizări ANAF privind stabilirea rezidenței fiscale. Ce trebuie să facă persoanele care lipsesc din țară mai mult de 183 de zile

Publicat

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a transmis o serie de precizări importante pentru românii din Diaspora și nu numai. 

informează contribuabilii persoane fizice care sosesc /pleacă, în/din România pentru o perioadă ce depăşeşte în total 183 de zile că, în vederea stabilirii rezidenței fiscale, au obligația depunerii la ANAF a Chestionarului pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la sosirea în România sau, după caz, a Chestionarului pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la plecarea din România.

Chestionarele se pot transmite electronic sau se pot depune personal sau prin împuternicit, la registratura instituției sau prin poștă, cu confirmare de primire.

Formularele electronice ale chestionarelor sunt publicate pe website-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (www.anaf.ro) secțiunea ”Servicii online” rubrica ”Descărcare Declarații electronice” – ”Descărcare Declarații” și pot fi descărcate de contribuabili utilizând următorul link: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Declaratii_R/descarcare_declaratii.htm .

Astfel, formularele se regăsesc sub următoarele denumiri:

– Z015 – Chestionar pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la sosirea în România;

– Z017 – Chestionar pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la plecarea din România.

Chestionarele completate electronic se depun prin intermediul portalului www.e-guvernare.ro , respectiv pe portalul www.anaf.ro , prin Spațiul Privat Virtual (SPV), accesând link- ul https://formularespv-pf.anaf.ro

Ca urmare a depunerii Chestionarelor mai sus menționate, ANAF analizează îndeplinirea condiţiilor de rezidenţă fiscală în funcţie de situaţia concretă a fiecărei persoanei, stabilește rezidența fiscală și transmite contribuabililor Notificări privind îndeplinirea condițiilor de rezidență.

Informații suplimentare cu privire la stabilirea rezidenței fiscale sunt publicate pe website-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, secțiunea ”Asistență contribuabili”, rubrica ”Servicii oferite contribuabililor” subsecțiunea ”Ghiduri curente și alte materiale informative” fiind incluse în ”Ghidul privind rezidența fiscală a persoanelor fizice” (material publicat în limba română și limba engleză). Ghidul poate fi accesat la următorul link:

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Ghid_StabilireaRezidenteiFiscale_Editie2021_RO.pdf

Contribuabilii pot beneficia de asistență telefonică cu privire la modalitatea de completare și de depunere a chestionarelor privind stabilirea rezidenței fiscale prin apelarea Call-center-ului ANAF la nr. de telefon +4 031.403.91.60.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

BNR majorează dobânda cheie de la 5,50 %, la 6,25% din 6 octombrie. Nivel record al ultimilor 12 ani

Publicat

BNR

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de miercuri, a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25 la sută pe an, de la 5,50 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2022. Prin decizia respectivă BNR încercă să țină sub control creșterea prețurilor.

CA al BNR a mai decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,25 la sută pe an, de la 6,50 la sută pe an, și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,25 la sută, de la 4,50 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2022, păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Comunicatul BNR arată că rata anuală a inflației a ajuns la 15,32 la sută în august, marginal peste nivelul prognozat, după ce în luna iulie a scăzut la 14,96 la sută, de la 15,05 la sută în iunie.

Creșterea a fost antrenată aproape în totalitate de continuarea scumpirii alimentelor, inclusiv a categoriei LFO, contrabalansată totuși în mare parte de scăderea prețului combustibililor (pe fondul compensării prețului carburanților și al descreșterii cotației petrolului), precum și de efectele de bază asociate evoluției prețurilor la energie.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să crească într-un ritm susținut în primele două luni ale trimestrului III, dar încetinit în raport cu trimestrele precedente, urcând la 10,4 la sută în iulie, de la 9,8 la sută în iunie, și la 11,2 la sută în luna august, ușor peste nivelul prognozat, în principal sub influența unor noi creșteri ale prețurilor alimentelor procesate.

Astfel, evoluția componentei continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotațiilor materiilor prime agroalimentare și ale costurilor crescute cu energia și transportul, alături de influențele blocajelor în lanțuri de producție.

Acestea au fost potențate de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, de manifestarea unei cereri reprimate pe anumite segmente, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și de cele importate.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a crescut în luna august la 13,3 la sută, de la 13,0 la sută în iunie.

Totodată, rata medie a inflației IPC și cea calculată pe baza IAPC s-au mărit în august la 11,0 la sută și la 9,5 la sută, de la 9,3 la sută, respectiv, 7,9 la sută, în iunie 2022.

Efecte inflaționiste ale șocurilor pe partea ofertei continuă să crească în Europa și alte țări dezvoltate, semnificativă fiind dinamica la nivelul inflației de bază. În zona euro, rata anuală a inflației IPC a ajuns la 10 la sută în luna septembrie, iar în țări vecine României aceasta se situează între 15 la sută și 19 la sută.

Activitatea economică și-a încetinit considerabil creșterea în trimestrul II, față de intervalul precedent, la 2,1 la sută, de la 5,1 la sută în trimestrul I, dar mult mai modest decât s-a anticipat. Evoluția face probabilă o creștere moderată a excedentului de cerere agregată și în acest interval, contrar așteptărilor.

În termeni anuali, creșterea PIB a decelerat doar ușor în trimestrul II, la 5,3 la sută, de la 6,4 la sută în trimestrul I, continuând astfel să depășească semnificativ previziunile.

Aportul majoritar la creșterea economică a fost adus însă de variația stocurilor (7,3 puncte procentuale), în timp ce contribuția consumului privat – secundară ca mărime – s-a diminuat mult față de trimestrul precedent (la 4,7 puncte procentuale), iar cea a formării brute de capital fix a rămas foarte modestă, deși s-a mărit ușor.

Totodată, evoluția exportului net a redevenit puternic contracționistă, în condițiile scăderii dinamicii anuale a exportului, concomitent cu reamplificarea considerabilă a celei a importului de bunuri și servicii.

Cele mai recente date ale indicatorilor cu frecvență ridicată sugerează o încetinire puternică a creșterii economiei în trimestrul III față de intervalul precedent, sub impactul escaladării războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate. Evoluția implică totuși o majorare semnificativă a dinamicii anuale a PIB în acest interval, pe seama unui efect de bază, dar în condițiile decelerării creșterii consumului privat.

Relevantă din această perspectivă este scăderea dinamicii anuale a comerțului cu amănuntul și a comerțului auto-moto, dar mai cu seamă a serviciilor prestate populației în luna iulie. În același timp, producția industrială și volumul comenzilor noi în industria prelucrătoare și-au amplificat contracția în termeni anuali, dar volumul lucrărilor de construcții și-a accelerat semnificativ creșterea anuală.

Totodată, exporturile de bunuri și servicii și-au diminuat marginal variația anuală în luna iulie, în timp ce importurile și-au majorat-o ușor, inclusiv pe fondul evoluției nefavorabile a prețurilor externe, ceea ce a condus la reamplificarea dinamicii anuale înalte a deficitului comercial față de media trimestrului II, și mai ales a celei a deficitului de cont curent, care a reflectat și o deterioarare a evoluției soldului balanțelor veniturilor secundare în această lună.

Efectivul salariaților din economie și-a încetinit creșterea în iunie-iulie, pe seama evoluțiilor din sectorul privat, iar reducerea ratei șomajului BIM, până la 5,1 la sută în luna august, a fost însoțită pe parcursul trimestrului II de restrângerea ușoară a cererii de forță de muncă.

Totodată, cele mai recente sondaje indică o scădere ușoară a deficitului de forță de muncă raportat de companii, după creșterea neîntreruptă a acestuia din ultimele 6 trimestre, precum și o relativă slăbire a intențiilor de angajare pe orizontul apropiat de timp, în contextul costurilor extrem de ridicate cu energia și al incertitudinilor generate de războiul din Ucraina și de sancțiunile tot mai severe asociate.

Pe piața financiară, principalele cotații ale segmentului monetar interbancar s-au stabilizat în perioada recentă la valori marginal superioare celor atinse spre finele lunii iulie, după ușoare ajustări în scădere înregistrate în august, pe fondul ultimei decizii de politică monetară și al mesajelor transmise de banca centrală în acest context.

La rândul lor, randamentele titlurilor de stat au recuperat parțial descreșterile consemnate în iulie-august, plasându-se pe o traiectorie moderat ascendentă în septembrie, similar evoluțiilor din economiile avansate și din regiune, în contextul întăririi ferme a politicii monetare de către bănci centrale majore, asociată cu o deteriorare a sentimentului pieței financiare internaționale.

Rata medie a dobânzii la creditele noi, dar și cea aferentă depozitelor noi la termen și-au accelerat însă puternic creșterea în iulie-august, inclusiv pe segmentul populației.

În această conjunctură, leul și-a corectat integral în luna septembrie aprecierea semnificativă față de euro acumulată în iulie-august, alimentată consistent și de evoluții interne de natură sezonieră. În raport cu dolarul SUA , moneda națională s-a depreciat ca urmare a evoluțiilor de pe piețele financiare internaționale.

Dinamica anuală de două cifre a creditului acordat sectorului privat a intrat pe o traiectorie descendentă la începutul semestrului II, reducându-se treptat până la 15,9 la sută în luna august (de la 17,5 la sută în iunie), în condițiile accentuării descreșterii variației înalte a componentei în lei. Astfel, ponderea acesteia în creditul acordat sectorului privat s-a redus ușor, la 71,8 la sută în august (de la 72,0 la sută în iunie).

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va continua probabil să mai crească spre finele anului curent, sub impactul șocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit.

Determinante pentru înrăutățirea suplimentară a perspectivei apropiate a inflației sunt dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate în lunile următoare de prețurile gazelor naturale și energiei electrice – inclusiv în condițiile modificării caracteristicilor schemei de plafonare a prețurilor la energie electrică -, precum și de prețurile alimentelor, sub influența creșterii ample a cotațiilor mărfurilor agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor instituite, dar și al secetei prelungite și extinse la nivel european din această vară. Impactul acestor factori va fi doar parțial contrabalansat de efecte de bază dezinflaționiste anticipate a se manifesta în perspectivă apropiată inclusiv pe segmentul combustibililor.

Escaladarea războiului din Ucraina și sancțiunile tot mai severe asociate generează însă incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare.

Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina.

Incertitudini și riscuri majore sunt asociate și conduitei politicii fiscale, având în vedere cerința continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al tendinței generale de înăsprire a condițiilor de finanțare, dar într-o conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global, ce a condus la implementarea mai multor seturi de măsuri de sprijin pentru populație și firme, cu potențiale implicații adverse asupra parametrilor bugetari.

Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, precum și stimularea economisirii prin creșterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.

În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.

 

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

VIDEO: Premierul Nicolae Ciucă a întâmpinat-o la Alba Iulia pe Elisa Ferreira, comisar european pentru Coeziune și Reforme

Publicat

Premierul Nicolae Ciucă a întâmpinat-o la Alba Iulia pe Elisa Ferreira, comisar european pentru Coeziune și Reforme. Orașul găzduiește miercuri un eveniment extrem de important pentru România: semnarea acordului de 31 de miliarde euro cu Comisia Europeană. 

În baza acestui acord, România va beneficia, în perioada 2021-2027, de resurse financiare pentru dezvoltare durabilă, alocate de la nivel european și național, în valoare totală de peste 45 miliarde euro.

Acordul de Parteneriat dintre Comisia Europeană și România acoperă finanțarea politicii de coeziune – care cuprinde Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European Plus și Fondul de Coeziune – alături de Fondul pentru Tranziție Justă și Fondul European pentru Afaceri Maritime, Pescuit și Acvacultură.

Investițiile concrete din teritoriu vizează 8 programe regionale și 9 programe naționale, alocarea financiară nerambursabilă fiind de peste 31,5 miliarde euro.

Primul a sosit Nicolae Ciucă, împreună cu europarlamentarul Mircea Hava. Premierul a fost întâmpinat de reprezentanții administrației locale, respectiv președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel, primarul Gabriel Pleșa și prefectul Nicolae Albu.

Programul zilei cuprinde festivitatea de semnare, care va avea loc la Sala Unirii.

Alba24 va transmite live ceremonia.

Cine este Elisa Ferreira

Înainte de a fi numită comisar european, a fost viceguvernator al Băncii Portugaliei („Banco de Portugal”).

S-a alăturat Consiliului de administrație al băncii în iunie 2016, devenind viceguvernator în septembrie 2017.

În timpul mandatului său, a fost reprezentanta Portugaliei în Consiliul de Supraveghere al Mecanismului Unic de Supraveghere.

Între 2004 și 2016, Elisa Ferreira a fost deputată în Parlamentul European.

Ea a fost coordonatorul Grupului Socialiștilor și Democraților în Comisia Economică și Monetară (ECON) a PE și a fost raportoare, coraportor sau raportor alternativ al multor dosare legislative cheie, inclusiv pachetul de șase și pachetul de două privind guvernanța economică, BRRD sau Regulamentul de creare a Mecanismului unic de rezoluție.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax