Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Ziua de Ignat: Tradiții, superstiții și obiceiuri legate de sărbătoarea din 20 decembrie. Pregătiri pentru masa de Crăciun


Publicat

Ziua de 20 decembrie – Ignatul – este încărcată de obiceiuri şi de tradiţii la români. Reprezintă, cu precădere în mediul rural, ziua în care este sacrificat porcul din care se pregătesc apoi toate preparatele pentru masa de Crăciun.

În credinţa vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al divinităţii întunericului, care slăbea puterea Soarelui în cea mai scurtă zi a anului, la Solstiţiul de iarnă (ziua de 21 decembrie).

Citește și MESAJE de CRĂCIUN: Urări de Sărbători pentru cei dragi. SUTE de mesaje frumoase și felicitări haioase

Pentru a veni în ajutorul Soarelui, oamenii sacrificau porci. După aceea, ziua începea să crească şi Crăciunul devenea o sărbătoare a luminii şi a vieţii, conform volumului ”Cartea de Crăciun” (Sorin Lavric, Editura Humanitas, 1997).

Ritualul sacrificării porcului – superstiții

În desfăşurarea sacrificării porcului se respectau anumite condiţii de timp şi spaţiu. Sacrificarea nu putea fi începută înainte de ivirea zorilor şi nici nu putea depăşi apusul soarelui. Trebuia să aibă loc pe lumină, întrucât numai lumina putea ţine la distanţă, prin puterea ei arzătoare, spiritele malefice care ar putea anula virtuţile sacrificiului. Pe de altă parte, locul ales pentru sacrificarea porcului era supus unui ritual de purificare, fiind tămâiat şi stropit cu apă sfinţită, pentru a îndepărta duhurile necurate.

Ritualul sacrificării porcului în preajma sărbătorilor Crăciunului aminteşte de jertfele de animale practicate de popoarele vechi (egipteni, greci, romani) în perioadele de trecere de la un an sau anotimp la altul. Într-un moment cum este pragul dintre anul vechi şi anul nou, prin acest sacrificiu, echivalent semantic al anului ce se stinge, o nouă viaţă se naşte, aceea a noului an.

Ritualul sacrificării porcului – origini

Folcloristul Petru Caraman considera că obiceiul tăierii porcului din ziua de Ignat îşi află rădăcinile în tradiţiile antichităţii romane. Lumea romană practica acest sacrificiu la Saturnalii, între 17 şi 30 decembrie, consacrându-l lui Saturn, la origine zeu al semănăturilor.

Porcul era considerat drept o întruchipare a acestei divinităţi, a cărei moarte şi reînviere se consumă la cumpăna dintre anul vechi şi anul nou. Însă este vorba despre un „transfer” al obiceiului/tradiţiei – de la data la care se celebra iniţial anul nou în lumea romană (începutul primăverii, al semănatului, la sărbătorile ce precedau Calendele lui Janus, adică la Saturnalii), precizează cartea amintită.

Prilej de reunire a familiei

În prezent, momentul sacrificării porcului a devenit un prilej de reunire a familiei. De obicei, mai ales la sat, la acest eveniment participă toţi membrii familiei şi el este pregătit în cele mai mici amănunte. Cu o seară înainte, oamenii de la sat pregătesc mai multe cuţite bine ascuţite, o butelie de gaz sau paie – pentru pârlit, dar şi vasele în care vor pune carne, slănină şi şoric. Cei care se ocupă de sacrificarea animalului sunt bărbaţii.

După sacrificare, porcul este spălat, apoi este pârlit pe primele paie secerate în vară, puse deoparte, special pentru Ignat. În foc mai sunt aruncate ramuri de lemn câinesc şi de iasomie, ca să iasă şoricul aromat, mai scrie volumul ”Cartea de Crăciun”.

Ion Creangă povesteşte în ”Amintiri din copilărie” despre acest moment: „La Crăciun, când tăia tata porcul şi-l pârlea, şi-l opărea, şi-l învelea iute cu paie, de-l înnăduşa, ca să se poată rade mai frumos, eu încălecam pe porc deasupra paielor şi făceam un chef de mii de lei, ştiind că mie are să-mi dea coada porcului s-o frig şi beşica s-o umplu cu grăunţe, s-o umflu şi s-o zurăiesc după ce s-a usca…”.

Pregătirea pentru masa de Crăciun

Rolul femeilor din gospodărie începe după tăierea porcului, pârlirea acestuia şi când bărbatul care a sacrificat porcul termină tranşarea lui. Femeile împart carnea pe categorii – pentru cârnaţi, caltaboşi, tobă, pentru friptura de la pomana porcului, iar picioarele se opresc pentru piftie. Fiecare bucată din porc este folosită – începând de la urechi şi coadă (folosite la piftie), de la carnea macră şi slănina pusă la afumat, până la intestinele bine curăţate, spălate şi opărite, folosite pentru a fi umplute cu carne tocată, usturoi şi condimente – care se transformă în cârnaţi – ori cu organe (ficat, splină, rinichi) – care se transformă în tobă, lebăr sau caltaboşi. Toate aceste preparate urmează să fie puse pe masă în ziua Naşterii Domnului.

După tranşarea şi sortarea cărnii, gospodina casei pregăteşte o masă – numită tradiţional „pomana porcului” – pentru toţi oamenii care au ajutat la tăierea animalului. Ea prăjeşte, într-un ceaun ori o cratiţă mare, carne tăiată din toate părţile porcului şi face o mămăligă mare, să ajungă pentru toţi mesenii. De obicei, masa cu „pomana porcului” se aşează în curte, unde oamenii mănâncă în picioare şi beau ţuică fiartă.

Ignatul – tradiții și obiceiuri

Deşi Ignatul cade întotdeauna în postul Crăciunului, obiceiurile şi tradiţiile românilor sunt foarte puternic înrădăcinate şi uneori sunt încălcate regulile stricte impuse de Biserică în ceea ce priveşte postul.

Gospodina casei pregăteşte, în zilele următoare Ignatului, produsele destinate sărbătorilor de Crăciun, Anul Nou şi Bobotează: cârnaţi, piftie, tobă, caltaboşi, carne friptă. O parte din carnea porcului se conservă pentru a fi consumată peste an. La sate era obiceiul de a prăji carnea şi cârnaţii şi a le păstra într-un vas, acoperite cu untură topită, la temperatura scăzută. În vremurile de acum, carnea şi cârnaţii se păstrează la congelator.

Există, în tradiţia românească, unele obiceiuri legate de Ignat. Astfel, în ajunul Ignatului se fierbe grâu, capul familiei îl tămâiază şi îl binecuvântează. Din acest grâu fiert mănâncă toţi membrii familiei, iar ce rămâne se dă dimineaţa la păsări.

Tradiţia spune că în ziua de Ignat nu este permisă nicio altă activitate – spălatul rufelor, spartul lemnelor, cusutul/tricotatul, măturatul casei ori al curţii.

O altă tradiţie este legată de faptul că după Ignat, se pregăteşte făina din care femeile urmează să prepare un fel de turte, numite ”cârpele Domnului Hristos” – întinse în foi foarte fine, subţiri, uscate şi apoi unse cu miere şi presărate cu nucă pisată ori măcinată – care se mănâncă în ajunul Crăciunului.

sursă: Agerpres

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

BLAJ

Focar de COVID la Judecătoria Blaj. Instituția nu va funcționa joi, din cauza numărului mare de cazuri

Publicat

Judecătoria Blaj nu va funcționa joi, din cauza numărului mare de cazuri COVID înregistrate la nivelul personalului, au anunțat reprezentanții Curții de Apel Alba Iulia. O parte dintre angajați au fost confirmați marți, iar o parte miercuri. 

Este vorba despre un focar înregistrat acolo, de aproximativ 9 persoane.  

”Având în vedere numărul mare de cazuri de îmbolnăvire cu COVID-19 identificate la nivelul personalului instanței, Judecătoria Blaj nu își va putea activitatea joi, 20.01.2022.

Curtea de Apel Alba Iulia va face publice în cursul zilei de mâine măsurile care vor fi dispuse în continuare” au precizat reprezentanții Curții de Apel Alba Iulia.

Joi nu erau programate cauze pe rol.

La nivelul județului Alba, au fost înregistrate miercuri 289 de cazuri COVID în ultimele 24 de ore. Numărul de infectări este în creștere de la o zi la alta.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Copiii de grădiniță din Teiuș și Căpud au învățat cum să-și recunoască și să-și exprime emoțiile, prin joc, artă și mișcare

Publicat

Copiii de grădiniță din Teiuș și Căpud au avut ocazia să participe la activități în cadrul proiectului „Detectivi pe tărâmul emoțiilor”, inițiat pentru menținerea și stimularea stării de bine a preșcolarilor Liceului Teoretic Teiuș.

În grădinițele din Teiuș și Căpud, cadrele didactice au desfășurat activități de educație non-formală pe teme precum: recunoașterea și exprimarea emoțiilor, gestionarea emoțiilor, relațiile cu ceilalți, comportamente adecvate și gestionarea conflictelor.

Cei 112 preșcolari, înscriși la Grădinița cu Program Normal „Prietenia” Teiuș și Grădinița cu Program Normal Căpud, au participat la 25 de activități, în cadrul cărora și-au dezvoltat abilitățile socio-emoționale prin povești, arte combinate, joc și mișcare.

Proiectul „Detectivi pe tărâmul emoțiilor” a fost la a treia ediție, ce s-a încheiat recent.

„Preșcolarii au primit cu drag acest proiect. I-am văzut bucurându-se de materialele educaționale primite și nerăbdători să le exploreze. Le-au plăcut poveștile citite și s-au implicat în activitățile non-formale propuse. Feedback-ul a fost unul pozitiv atât din partea lor, cât și din partea doamnelor educatoare și a părinților.

Printre punctele tari ale proiectului au fost enumerate: metodele utilizate, tematica abordată prin poveștile utilizate și materialele oferite. Ne bucurăm de succesul proiectului și ne dorim continuarea acestuia cu alte activități care să abordeze atât abilitățile socio-emoționale, cât și altele, necesare preșcolarilor în vederea dezvoltării lor armonioase”, a declarat Ioana-Mirela Popescu, prof. consilier școlar în cadrul unității școlare.

„Deschiderea pe care o oferă implementarea unor astfel de proiecte mențin și dezvoltă starea de bine a beneficiarilor actului educațional. Proiectul „Detectivi pe tărâmul emoțiilor”, ediția a III-a, evidențiază capacitatea copilului de a-și controla emoțiile, acțiunile și adaptarea la diverse situații sociale.

În cadrul acțiunilor derulate, copiii au fost stimulați să-și sporească procesul de dobândire a abilității de recunoaștere a emoțiilor, prin plasarea lor în acțiuni de joc, mișcare și arte combinate, favorizând-se astfel exprimarea emoțiilor și a trăirilor interioare”, a spus prof. Marius Cosmin PINTEA, directorul unității școlare.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

METEO: Cât mai ține gerul. Temperaturi minime de -10 grade Celsius în zona Transilvaniei. Prognoza ANM

Publicat

Vor fi în continuare nopți și dimineți geroase în țară, iar de vineri vremea se va răci și mai mult. Până atunci, în sudul țării temperaturile maxime vor ajunge și la 10 grade Celsius. În schimb, în Transilvania, vor fi minime sub -10 grade Celsius.

Sunt anunțate și alte ninsori.

ANM: Nopți geroase și ninsori. O zi mai caldă, în sud

”Astăzi, o vreme apropiată de normalul termic. Vom mai avea intensificări ale vântului la munte, însă nu la vitezele pe care le-am înregistrat în ultimele 48 de ore. Vorbim, pe parcursul nopții care urmează, de viteze între 70-80 km/oră pe crestele Carpaților Orientali și Meridionali. Temporar viteze de 50-55 km/h în partea de est a țării, dar și în zona litoralului.

Mâine vorbim de o vreme în încălzire, mai ales în jumătatea de sud-est a țării, chiar și în partea de sud-vest, acolo unde în Oltenia, în Muntenia, este posibil să consemnăm la nivelul maximelor valori de 9-10 grade. Minimele rămân, pe parcursul următoarelor două nopți, la valori cuprinse între -10, în zonele depresionare din estul Transilvaniei, până la 0 grade în zona litoralului”, a declarat directorul ANM, Elena Mateescu, la Antena 3.

Se răcește mai mult de vineri

ANM mai anunță că de vineri vremea se răcește mai mult și vor fi intensificări ale vântului, la munte, unde zăpada va fi viscolită.

”De vineri, vremea va intra într-un proces de răcire, astfel încât să consemnăm valori spre minus 14 – minus 15 grade Celsius în zonele depresionare. Vântul va sufla tare în zona montană cu rafale de 80-100 de km/h la altitudini mari, unde zăpada va fi viscolită, și, nu în ultimul rând, este posibil să consemnăm și precipitații sub formă de ninsoare, predominant în zonele intracarpatice.

Și în celelalte zone, mai ales în Banat, în nordul Moldovei, în Crișana, este posibil să consemnăm ninsori. Ne așteptăm să vedem și în partea de sud, sud-est a țării precipitații la început sub formă de ploaie. Însă, în funcție de evoluția datelor meteorologice, vom consemna informațiile la momentul respectiv.

Deocamdată, o perioadă mai rece, cu nopți geroase și dimineți geroase, în special în partea de vest, nord-vest, nord, nord-est a țării, precum și în zona centrală, acolo unde, nu numai în zonele depresionare la acest sfârșit de săptămână și începutul săptămânii viitoare este posibil să consemnăm valori sub -10 grade Celsius, ci cu o probabilitate mai mare în jumătatea de nord să avem ninsori”, a mai spus Mateescu.

ANM – Prognoza meteo pe 4 săptămâni

Administrația Națională de Meteorologie a actualizat marți prognoza meteo pentru următoarele patru săptămâni, până în 14 februarie.

Prognoza meteo: 17-23 ianuarie

Valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această săptămână în regiunile intracarpatice, dar cu o abatere termică negativă mai accentuată în zonele montane. În rest se vor situa în jurul celor normale pentru această perioadă.

Regimul pluviometric va fi deficitar în regiunile extracarpatice și în cele vestice, iar în rest se va situa în jurul celui normal pentru acest interval.

Prognoza meteo: 24-30 ianuarie

Temperaturile medii vor fi mai coborâte decât cele normale pentru această perioadă în regiunile intracarpatice și în sud-estul extrem al țării, dar mai ales în zonele montane, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval.

Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în toate regiunile, dar mai ales în cele sudice.

Prognoza meteo: 31 ianuarie – 6 februarie

Temperatura medie a aerului va avea valori mai coborâte decât cele normale pentru această perioadă în regiunile intracarpatice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval.

Regimul pluviometric va avea o tendință deficitară în majoritatea regiunilor. Excepție vor face regiunile nordice și centrale, unde cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă.

Prognoza meteo: 7-14 februarie

Mediile valorilor termice se vor situa în jurul celor specifice pentru această săptămână în cea mai mare parte a țării.

Cantitățile de precipitații estimate pentru acest interval vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile.

surse: meteoromania.ro, antena3.ro

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

 

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Președintele PNL Florin Cîțu și ministrul Dan Vîlceanu vin în vizită în județul Alba. Se vor întâlni cu primarii liberali

Publicat

Președintele PNL, Florin Cîțu, se va afla vineri într-o vizită în județul Alba, au declarat pentru Alba24, surse liberale. 

Acesta va fi însoțit de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu. 

Cei doi vor purta o serie de discuții tehnice la sediul ADR Centru, legate de PNRR și de investițiile europene.

După întâlnirea tehnică, cei doi vor avea o întâlnire politică, la Casa de Cultură a Studenților din Alba Iulia, la care vor participa primarii liberali din județ.

După această ședință, cei doi vor avea și o întâlnire restrânsă cu liderii organizației județene a PNL Alba.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate