FOTO: Acţiune pentru salvarea bisericii medievale ortodoxe de la Gârbova de Sus. Apel pentru sprijin din partea unor voluntari

Mai multe organizații și voluntari ai acestora încearcă să salveze ruinele Bisericii Medievale de la Gârbova de Sus. Cu acordul Direcției de Cultură Alba, aceștia au îndepărtat vegetația pentru a face primele măsurători și evaluări ale stării generale de conservare a monumentului. Toate acestea vor sta la baza documentației pentru intervenții de urgență și devize, necesare apelului la donații în vederea conservării ruinei și a suprafețelor sale de pictură. Inițiativa salvării ruinei „Bisericii din Deal” de la Gârbova de Sus (sec. XIV-XVIII) aparține pictorului restaurator Loránd Kiss (specialist atestat MC) și Atelierului „Monumenta Transsylvaniae”.

Atelierul „Monumenta Transsylvaniae” este format dintr-un grup de pictori restauratori, arhitecți și istorici de artă preocupați de salvarea patrimoniului cultural din Transilvania. Are sediul la biserica fortificată din Filitelnic (jud. Mureș) pe care au salvat-o de la dispariție.

Grupul a dorit să atragă atenția societății civile și a autorităților asupra unui monument arhitectural și istoric valoros, ruina bisericii medievale ortodoxe din Gârbova de Sus (sec. XIV-XVIII), a cărui dispariție este iminentă; de asemenea, să inițieze intervenții de urgență care să stopeze degradarea zidăriei și a fragmentelor de pictură medievală. În acest scop, a atras colaborarea unor specialiști și voluntari grupați în jurul Departamentului de Istorie, Arheologie și Muzeologie al Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, reprezentată de lect. univ. dr. Ileana Burnichioiu (specialist atestat de Ministerul Culturii), în Asociația ”Momentum”, reprezentată de arh. Eugen Vaida, în Asociația Neuer Weg/Verein Neuer Weg, reprezentată de Hans Hedrich, și Asociaţia „Pro Gârbova de Sus”, reprezentată de Istina Sima.

În următoarele zile, asociațiile și Departamentul se vor concentra pe întocmirea documentației și obținerea avizelor necesare intervențiilor, pe strângerea de fonduri și de materiale de construcție adecvate, prin donații.

Primul apel la donații în bani vizează curățarea și consolidarea picturii, pentru care ar fi nevoie de circa 2000 lei.

Donațiile se pot face prin ASOCIAȚIA NEUER WEG/VEREIN NEUER WEG.
IBAN: RO60RNCB0055137249280001
Banca Comerciala Română, Sucursala Făgăraș
BIC/SWIFT: RNCB ROBU
Mențiune: „Gârbova de Sus”.

Pentru donații de materiale de construcție vă puteți adresa Ambulanței pentru monumente (arh. Eugen Vaida): aici.

Biserica din Deal, scurt istoric

Biserica medievală din Gârbova de Sus mai este cunoscută sub denumirea de „Biserica din deal”. Reprezentanta Asociației ”Pro Gârbova de Sus”, Istina Sima, a adunat o serie de date istorice legate de acest monument. Potrivit acesteia, Vechimea acestei biserici este încadrată între secolele XIV – XV, primele cercetări fiind făcute de istoricul Eugen Hulea în anul 1962, apoi de istoricul Radu Heitel (1969- 1976), care în timpul cercetărilor a descoperit un mormânt în care a găsit o monedă datând din anul 1464 şi  a cărei groapă ar fi fost tăiată de nivelul de construcţie al bisericii. ”Biserica în ruină din Gârbova de Sus este construită din piatră, cu ziduri groase. Planimetric se compune din pronaos, naos şi absida altarului. Lipsesc turnul şi clopotniţa. În prezent se conservă integral doar absida decroşată a altarului, de formă dreptunghiulară, cu dimensiuni interioare 3,60 x 2,90 m, încăperea fiind acoperită cu o boltă semicilindrică. Naosul de formă aproximativ pătrată este şi el de mici dimensiuni 5,20 x 5,40 m. Pronaosul, având ziduri mai puţin groase este posibil să fi fost ridicat ulterior. Zidurile bisericii erau înconjurate de mai mulţi contraforţi. Prin dimensiunile robuste şi prin forma planului din prima fază de construcţie, monumentul din Gârbova de Sus este asemănat cu numeroase monumente româneşti transilvănene ce datează din secolele al XIII-lea şi al XV-lea: Strei, Râu de Mori, Strei Sângeorgiu, Leşnic, Crişcior, Ribiţa, Hălmagiu. O descriere mai veche a picturii, care acum este destul de deteriorată, ne arată că în absida altarului, pe peretele nordic şi pe cel răsăritean întâlnim fragmente de pictură murală. În firida proscomidiei, pictura se conservă în mai multe straturi. Se mai poate distinge imaginea lui „Iisus al milelor”. Pe peretele estic se găsesc scenele „Plângerea lui Iisus” şi „Maica Domnului cu pruncul”. Pe acelaşi perete răsăritean se mai poate observa existenţa unui strat mai vechi de pictură. În partea de jos, pe poala Maicii Domnului se află o inscripţie zgâriată, cu litere chirilice: IEPEH MHKAA, adică Ierei Miclea 7039 (anul 1530), însă aceste rămăşiţe de frescă sunt din ce în ce mai deteriorate, abia mai pot fi lizibile” a scris aceasta într-un articol publicat în urmă cu doi ani.
Ca arhitectură, „Biserica din deal” este construită din ziduri groase de piatră iar în absida altarului mai are şi astăzi o boltă semicilindrică din piatră, la fel ca şi majoritatea caselor din Gârbova de Sus, care sunt construite din piatră având pivniţe cu boltă din piatră, iar casele  care erau construite din lemn erau aşezate pe o pivniţă cu bolta semicilindrică din piatră, iar aceste pivniţe se întâlnesc foarte des şi astăzi, cu toate că majoritatea caselor din lemn deasupra pivniţelor, s-au dărâmat.
Potrivit Istinei Sima, preoţii care au funcţionat la „Biserica din deal”  au fost preoţi din tată-n fiu, toţi din Gârbova de Sus, din familia „Popa”.  Au funcţionat şapte preoţi unul după altul, dintre care celor trei de la început nu li se ştie decât numele de familie Popa, al patrulea preot ar fi fost Ioan Popa, după unele însemnări aflate pe unele cărţi vechi din biserică, anume STRAŞNIC din anul 1753 unde găsim următoarea însemnare făcută de către preotul Popa Ioan: „Să se ştie de cându sau scrisu banii besericii de pe pădurea besericii 70 de florinţi şi unu. 15 florinţi sau străcatu în tre(a)ba satului, aceasta facem înştiinţare. Scris-am eu Popa Ioanu în luna lui mar(tie) în 6 zile, văletu (văleat = anul) 1753 scris-am acesta înate (înaintea) satulu(i) la Bonca Onu (Ioan) şi o cupă de vin au beut crîsnic şi (alţi)”.
În 1894 a început construcţia noii biserici din interiorul satului, iar în anul 1896, la finele construcţiei noii biserici, „Biserica din deal ” a fost părăsită.