Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

21 mai: Sfinţii Constantin şi Elena. Tradiţii, credinţe populare şi semnificaţii. Ce nu trebuie să faci


Publicat

Pe 21 mai, creştinii îi sărbătoresc pe Sfinții Împărați Constantin și Elena. Despre Împărăteasa Elena se spune că a fost prima femeie care și-a eliberat sclavii și a ajutat creștinii persecutați. În tradiţia populară se vorbeşte despre împăraţii sfinți Constantin şi Elena ca despre părinţii Sfintei Cruci.

Perioada în care au domnit a fost cunoscută ca “Epoca de aur”. Datorită lor, creştinismul a devenit religie permisă, jertfele sângeroase au fost interzise şi duminica a fost stabilită zi de odihnă în Imperiul Roman.

constantin si elenaVezi şi MESAJE, URĂRI, FELICITĂRI, SMS 2019 de Sfinţii Constantin și Elena

Superstiţii, tradiţii şi credinţe populare

Se spune că în această zi nu este bine să renunţi la o prietenie sau să iei decizia de a divorţa. Tradiția spune că, în caz contrar, toată viaţa vei avea o pierdere pe plan financiar sau sentimental.

Totodată, nu este bine să dai păsărilor cerului pâine, pentru că risipeşti sporul casei, și nu trebuie să strici cuibul păsărilor care au pui, oricât de zgomotoase ar fi ele, deoarece se crede că în familie vor fi necazuri tot anul.

În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Tradiția populară ne spune că în această zi păsările de pădure își învață puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au împerecheat şi şi-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie). Oamenii trebuie să ţină sărbătoarea, pentru ca puii din gospodărie să nu fie mâncaţi de ulii.

În ziua Sfinţilor Constantin şi Elena este bine să nu se lucreze, pentru ca holdele şi strugurii să nu fie distruşi, iar până în 21 mai trebuie să fie semănate porumbul, ovăzul şi meiul, potrivit tradiţiei populare.

Mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului, în unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se vorbește că tot ce se seamănă după această zi se va usca.

Podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii. Ziua de Sfântul Constantin și Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului. Femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă, pentru a se apăra de forțe malefice. Ţăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.

Împărăteasa Elena

Flavia Iulia Helena s-a născut în provincia Bitinia, ca fiică a unui hangiu. Ea s-a căsătorit în anul 270, când avea 16 ani, cu generalul roman Constanţiu Chlorus, iar în 272 l-a născut pe Constantin, în localitatea Naissus (în Serbia de astăzi).

În 293, împăratul Diocleţian i-a poruncit lui Constanţiu să divorţeze şi l-a numit Cezar pentru Imperiul Roman de Apus. În această calitate, el s-a căsătorit cu Teodora, fiica vitregă a împăratului Maximian, cu care a avut încă şase copii. Elena nu s-a recăsătorit şi a trăit în umbră, departe de atenţia publică, dar aproape de fiul său, pe care l-a sprijinit cu dragoste şi afecţiune.

În anul 306, fiul său a fost proclamat de armata romană drept august al imperiului, imediat după moartea lui Constanţiu Chlorus. El şi-a readus mama la curtea imperială, conferindu-i titlul de „Nobilissima Femina” (Doamnă prea nobilă). În anul 325, Constantin i-a oferit mamei sale cea mai mare distincţie pe care o putea primi o femeie, aceea de „Augusta”.

A reuşit să descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost răstignit Hristos.

Potrivit tradiţiei, în urma săpăturilor s-au găsit trei cruci. Pentru a se identifica crucea pe care a fost răstignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta a înviat în momentul în care a fost atins de Crucea Domnului. Pe 14 septembrie 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea şi a înălţat-o în faţa mulţimii. Ziua de 14 septembrie a devenit sărbatoarea Înălţării Sfintei Cruci în calendarul creştin.

Împărăteasa Elena a zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret şi multe alte sfinte lăcaşuri.

După ce şi-a petrecut ultima etapă a vieţii la locurile sfinte, Elena a murit în anul 330. Sicriul ei, o adevărată bijuterie artistică, poate fi admirat la Muzeul Vaticanului.

Sfânta Elena s-a bucurat dintotdeauna de o evlavie deosebită din partea creştinilor. Numele ei, care se traduce ca „făclie”, „torţă”, „strălucirea soarelui”, este purtat de nenumărate credincioase. În cinstea ei s-au ridicat biserici, mănăstiri, aşezăminte teologice sau sociale. Ea a fost şi rămâne un simbol de puritate, dragoste părintească, nădejde şi credinţă autentică.

Pentru grija pe care a arătat-o săracilor şi oamenilor simpli, pentru preocuparea faţă de problemele creştinismului, dar şi pentru evlavia şi credinţa puternică, împărăteasa Elena este cinstită ca sfântă în întreaga creştinătate.

Sfânta Elena este şi ocrotitoarea arheologilor, datorită demersului ei de a căuta crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos.

Constantin cel Mare

Constantin cel Mare s-a născut în oraşul Naissus (Nis, Serbia) în jurul anului 274. A devenit suveran al întregului Imperiu Roman dupa învingerea lui Maxentiu şi a lui Liciniu. Potrivit mărturiilor lui Eusebiu şi Lactantiu, în ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a vazut pe cer ziua, în amiaza mare, o cruce luminoasă deasupra soarelui cu inscriptia: „in hoc signo vinces” („prin acest semn vei birui”).

Noaptea, în timpul somnului, i se descoperă Hristos, cerându-i să pună semnul sfintei cruci pe steagurile soldaţilor. Dând ascultare poruncii primite în vis, iese biruitor în lupta cu Maxentiu.

Pe Arcul de Triumf al lui Constantin, care se păstrează la Roma, se află inscripţia: „instinctu divinitatis” = „prin inspiratie divina”, ce descoperă cum a fost câştigată victoria asupra lui Maxentiu.

Cea mai însemnată realizare a împaratului Constantin a fost Edictul de la Milano (313), prin care creştinismul ajunge să fie recunoscut de stat. Însa, el va deveni religie de stat în timpul lui Teodosie cel Mare (379-395). După edictul din 313, împăratul scuteşte Biserica de impozite, îi acordă dreptul de a primi donaţii şi le dă episcopilor dreptul să judece pe cei care nu doreau să fie judecaţi după legile statului. Va înlătura din legile penale pedepsele contrare spiritului creştinismului, precum: răstignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul roşu).

Împăratul Constantin a convocat primul Sinod ecumenic la Niceea (325), unde după lungi dezbateri, învăţătura lui Arie a fost condamnată şi s-a adoptat formula că Fiul lui Dumnezeu este de o fiinţă cu Tatal şi deci, din veci cu El. La sinod au fost alcătuite şi primele 7 articole ale Simbolului de credinţă (Crezul), a fost fixată data Paştilor (prima duminică după luna plină, după echinocţiul de primăvară) şi s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească.

În aceeaşi perioadă, împăratul Constantin a construit o cetate impresionantă pe malul stâng al Bosforului, pe locul vechii cetăţi Bizantion. Cetatea, care îi va purta numele (Constantinopol), a devenit noua capitală a imperiului, care a rivalizat cu vechea Romă. Aici a fost zidită măreaţa catedrală închinată Sfinţilor Apostoli.

Pe lângă aceste măsuri, împăratul Constantin a dat o serie de legi prin care a venit în ajutorul creştinilor. În 312 a generalizat duminica drept zi de odihnă în întregul imperiu, în 317 a început să bată monedă cu monograma creştină, i-a scutit pe preoţii bisericii de impozite şi de armată, a interzis practicarea jertfelor sângeroase şi a oferit creştinilor edificii imperiale pentru practicarea cultului.

Sfantul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de către episcopul Eusebiu de Nicomidia. A murit la scurt timp (337) în Nicomidia şi a fost înmormântat în biserica Sfinţii Apostoli din Constantinopol, ctitorită de el.

surse: crestinortodox.ro, realitatea.net



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EDUCAȚIE

FOTO: Denisa, eleva de 10 care a fost admisă prima la Colegiul Național Militar „Mihai Viteazul” din Alba Iulia

Publicat

Denisa Stan este eleva care a fost admisă la Colegiul Militar albaiulian cu media 10. Ea a reușit să obțină nota maximă la cele două probe ale evaluării naționale, limba și literatura română și matematică, și să încheie cele patru clase de gimnaziu cu media 10, transmit reprezentanții instituției într-un comunicat de presă. 

Aceasta a mărturist că a ales să studieze în colegiul militar deoarece de mică este atrasă de cariera militară și a avut-o ca exemplu pe sora ei mai mare, Andra, elev caporal la colegiul militar din Alba Iulia.

„Am aflat foarte multe despre colegiul militar de la sora mea și abia aștept să îmbrac uniforma militară ca să văd cum este, pe pielea mea. Îmi propun să studiez cât mai bine, sunt conștientă că nu o să fie ușor dar cred că voi face față oricărei provocări, iar sora mea mă va ajuta să mă acomodez cât mai repede cu mediul militar”, a spus Denisa.

Despre performanța obținută în școala gimnazială și la evaluarea națională, Denisa a mărturisit că nu a fost ușor „dar cu multă muncă, ambiție și dedicare am reușit să ajung la această performanță”.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

641 cazuri noi de COVID-19 în România, în ultimele 24 de ore după 18.000 de teste. Numărul total de îmbolnăviri a depășit 34.000

Publicat

Numărul total de cazuri confirmate COVID-19 în România a ajuns la 34.226, potrivit datelor transmise miercuri, 15 iulie, de Grupul de Comunicare Strategică.

Sunt 641 cazuri noi, depistate în ultimele 24 de ore, după efectuarea a 18.440 de teste, un număr record de testări.

Vezi și Veste bună în Alba: ZERO infectări noi, în ultimele 24 de ore. În județ mai sunt 46 de cazuri active

Până luni, erau 33.385 (637 noi), 23.798 persoane externate (dintre care 21.803 de pacienți vindecați și 1.995 de pacienți asimptomatici, externați la 10 zile după depistare); 658 de pacienți cu test pozitiv au fost externați la cerere; 1.931 decese (30 noi), 868.478 de teste prelucrate.

Situația cazurilor noi vs. numărul testări din ultimele zile:

15 iulie – 641 cazuri noi după 18.440 teste (886.918 teste în total)

14 iulie – 637 cazuri noi după 14.237 teste (868.478 teste în total)

13 iulie – 413 cazuri noi după 6.655 teste (854.241 teste în total)

12 iulie – 456 cazuri noi după 8.633 teste (847.586 teste în total)

11 iulie – 698 cazuri noi după 14.610 teste (838.953 teste în total)

10 iulie – 592 cazuri noi după 14.680 teste (824.343 teste în total)

9 iulie – 614 cazuri noi după 13.179 teste (809.663 teste în total)

Situația îmbolnăvirilor pe județe – 15 iulie – sursă INSP:

Județ/cazuri înregistrate (în actualizare):

Suceava: 4200

Mun. București: 3985

Brașov: 2130

Argeș: 1570

Galați: 1363

Vrancea: 1282

Iași: 1094

Botoșani: 1084

Dâmbovița: 1037

Neamț: 1013

Ilfov: 938

Prahova: 880

Buzău: 859

Mureș: 829

Cluj: 803

Bacău: 791

Arad: 732

Hunedoara: 728

Sibiu: 717

Bihor: 715

Bistrița-Năsăud: 652

Timiș: 639

Constanța: 562

Ialomița: 553

Alba: 499 (511, potrivit DSP Alba)

Gorj: 444

Olt: 407

Dolj: 402

Harghita: 395

Covasna: 335

Brăila: 330

Giurgiu: 295

Mehedinți: 291

Maramureș: 250

Vaslui: 246

Călărași: 219

Tulcea: 208

Teleorman: 200

Vâlcea: 172

Caraș-Severin: 134

Sălaj: 124

Satu Mare: 82

Grupul de Comunicare Strategică: ”Până astăzi, 15 iulie, pe teritoriul României, au fost confirmate 34226 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 24155 au fost externate, dintre care 22049 de pacienți vindecați și 2106 de pacienți asimptomatici, externați la 10 zile după depistare.

Până în prezent, 727 de pacienți cu test pozitiv au fost externați la cerere.

Până astăzi, 1952 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 14.07.2020 (10:00) – 15.07.2020 (10:00) au fost înregistrate 21 decese (15 bărbați și 6 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Argeș, Bacău, Brăila, Brașov, Călărași, Dâmbovița, Ialomița, Mehedinți, București, Prahova, Sălaj, Suceava, Teleorman și Timiș.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 ani, 1 deces la categoria de vârstă 40-49 ani, 2 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 4 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 11 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 2 decese la persoane de peste 80 de ani.

Toate decesele sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 641 noi cazuri de îmbolnăvire.

La ATI, în acest moment, sunt internați 248 de pacienți.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 886.918 de teste.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Veste bună în Alba: ZERO infectări noi, în ultimele 24 de ore. În județ mai sunt 46 de cazuri active

Publicat

Au fost înregistrate 511 cazuri de COVID-19 în județul Alba, de la începutul pandemiei, potrivit datelor transmise miercuri, 15 iulie, de către Direcția de Sănătate Publică.

Este același număr transmis marți, ceea ce înseamnă că în ultimele 24 de ore nu a fost confirmat nici un caz nou. 

Marți au fost prelucrate la nivelul județului Alba 528 de teste COVID-19 (361 la laboratorul DSP și 167 la laboratorul Spitalului Județean).

437 de persoane au fost declarate vindecate, cu una mai mult decât marți.

”Ne bucurăm că nu avem nici un caz nou pozitiv, toate testele au rezultat negativ. Mulțumesc colegilor pentru efort” a scris pe contul său de Facebook directorul DSP Alba, Alexandru Sinea.

Numărul total de teste efectuate în județ a ajuns la 32.381.

Până marți erau raportate 511 cazuri (2 noi, 47 active), 436 vindecări, 28 decese, 31.853 teste prelucrate (458 teste în ultimele 24 de ore).

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Guvernul Orban atacă la CCR legea pentru înființarea DNA-ului pădurilor

Publicat

Guvernul Ludovic Orban a făcut o sesizare de neconstituționalitate la Curtea Constituțională față de legea inițiată de USR pentru înființarea unui parchet specializat în infracțiunile de mediu, numit și DNA-ul pădurilor.

Sesizarea de neconstituționalitate a fost postată pe site-ul Senatului.

Guvernul aduce mai multe critici legii:

Nu respectă prevederile constituționale legate de sursa de finanțare.

Încalcă prevederile Constituției privind claritatea și previzibilitatea legii.

Sursă: G4Media.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate