Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

21 mai: Sfinţii Constantin şi Elena. Tradiţii, credinţe populare şi semnificaţii. Ce nu trebuie să faci


Publicat

Pe 21 mai, creştinii îi sărbătoresc pe Sfinții Împărați Constantin și Elena. Despre Împărăteasa Elena se spune că a fost prima femeie care și-a eliberat sclavii și a ajutat creștinii persecutați. În tradiţia populară se vorbeşte despre împăraţii sfinți Constantin şi Elena ca despre părinţii Sfintei Cruci.

Perioada în care au domnit a fost cunoscută ca “Epoca de aur”. Datorită lor, creştinismul a devenit religie permisă, jertfele sângeroase au fost interzise şi duminica a fost stabilită zi de odihnă în Imperiul Roman.

constantin si elenaVezi şi MESAJE, URĂRI, FELICITĂRI, SMS 2021 de Sfinţii Constantin și Elena

Superstiţii, tradiţii şi credinţe populare

Se spune că în această zi nu este bine să renunţi la o prietenie sau să iei decizia de a divorţa. Tradiția spune că, în caz contrar, toată viaţa vei avea o pierdere pe plan financiar sau sentimental.

Totodată, nu este bine să dai păsărilor cerului pâine, pentru că risipeşti sporul casei, și nu trebuie să strici cuibul păsărilor care au pui, oricât de zgomotoase ar fi ele, deoarece se crede că în familie vor fi necazuri tot anul.

În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Tradiția populară ne spune că în această zi păsările de pădure își învață puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au împerecheat şi şi-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie). Oamenii trebuie să ţină sărbătoarea, pentru ca puii din gospodărie să nu fie mâncaţi de ulii.

În ziua Sfinţilor Constantin şi Elena este bine să nu se lucreze, pentru ca holdele şi strugurii să nu fie distruşi, iar până în 21 mai trebuie să fie semănate porumbul, ovăzul şi meiul, potrivit tradiţiei populare.

Mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului, în unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se vorbește că tot ce se seamănă după această zi se va usca.

Podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii. Ziua de Sfântul Constantin și Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului. Femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă, pentru a se apăra de forțe malefice. Ţăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.

Împărăteasa Elena

Flavia Iulia Helena s-a născut în provincia Bitinia, ca fiică a unui hangiu. Ea s-a căsătorit în anul 270, când avea 16 ani, cu generalul roman Constanţiu Chlorus, iar în 272 l-a născut pe Constantin, în localitatea Naissus (în Serbia de astăzi).

În 293, împăratul Diocleţian i-a poruncit lui Constanţiu să divorţeze şi l-a numit Cezar pentru Imperiul Roman de Apus. În această calitate, el s-a căsătorit cu Teodora, fiica vitregă a împăratului Maximian, cu care a avut încă şase copii. Elena nu s-a recăsătorit şi a trăit în umbră, departe de atenţia publică, dar aproape de fiul său, pe care l-a sprijinit cu dragoste şi afecţiune.

În anul 306, fiul său a fost proclamat de armata romană drept august al imperiului, imediat după moartea lui Constanţiu Chlorus. El şi-a readus mama la curtea imperială, conferindu-i titlul de „Nobilissima Femina” (Doamnă prea nobilă). În anul 325, Constantin i-a oferit mamei sale cea mai mare distincţie pe care o putea primi o femeie, aceea de „Augusta”.

A reuşit să descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost răstignit Hristos.

Potrivit tradiţiei, în urma săpăturilor s-au găsit trei cruci. Pentru a se identifica crucea pe care a fost răstignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta a înviat în momentul în care a fost atins de Crucea Domnului. Pe 14 septembrie 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea şi a înălţat-o în faţa mulţimii. Ziua de 14 septembrie a devenit sărbatoarea Înălţării Sfintei Cruci în calendarul creştin.

Împărăteasa Elena a zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret şi multe alte sfinte lăcaşuri.

După ce şi-a petrecut ultima etapă a vieţii la locurile sfinte, Elena a murit în anul 330. Sicriul ei, o adevărată bijuterie artistică, poate fi admirat la Muzeul Vaticanului.

Sfânta Elena s-a bucurat dintotdeauna de o evlavie deosebită din partea creştinilor. Numele ei, care se traduce ca „făclie”, „torţă”, „strălucirea soarelui”, este purtat de nenumărate credincioase. În cinstea ei s-au ridicat biserici, mănăstiri, aşezăminte teologice sau sociale. Ea a fost şi rămâne un simbol de puritate, dragoste părintească, nădejde şi credinţă autentică.

Pentru grija pe care a arătat-o săracilor şi oamenilor simpli, pentru preocuparea faţă de problemele creştinismului, dar şi pentru evlavia şi credinţa puternică, împărăteasa Elena este cinstită ca sfântă în întreaga creştinătate.

Sfânta Elena este şi ocrotitoarea arheologilor, datorită demersului ei de a căuta crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos.

Constantin cel Mare

Constantin cel Mare s-a născut în oraşul Naissus (Nis, Serbia) în jurul anului 274. A devenit suveran al întregului Imperiu Roman dupa învingerea lui Maxentiu şi a lui Liciniu. Potrivit mărturiilor lui Eusebiu şi Lactantiu, în ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a vazut pe cer ziua, în amiaza mare, o cruce luminoasă deasupra soarelui cu inscriptia: „in hoc signo vinces” („prin acest semn vei birui”).

Noaptea, în timpul somnului, i se descoperă Hristos, cerându-i să pună semnul sfintei cruci pe steagurile soldaţilor. Dând ascultare poruncii primite în vis, iese biruitor în lupta cu Maxentiu.

Pe Arcul de Triumf al lui Constantin, care se păstrează la Roma, se află inscripţia: „instinctu divinitatis” = „prin inspiratie divina”, ce descoperă cum a fost câştigată victoria asupra lui Maxentiu.

Cea mai însemnată realizare a împaratului Constantin a fost Edictul de la Milano (313), prin care creştinismul ajunge să fie recunoscut de stat. Însa, el va deveni religie de stat în timpul lui Teodosie cel Mare (379-395). După edictul din 313, împăratul scuteşte Biserica de impozite, îi acordă dreptul de a primi donaţii şi le dă episcopilor dreptul să judece pe cei care nu doreau să fie judecaţi după legile statului. Va înlătura din legile penale pedepsele contrare spiritului creştinismului, precum: răstignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul roşu).

Împăratul Constantin a convocat primul Sinod ecumenic la Niceea (325), unde după lungi dezbateri, învăţătura lui Arie a fost condamnată şi s-a adoptat formula că Fiul lui Dumnezeu este de o fiinţă cu Tatal şi deci, din veci cu El. La sinod au fost alcătuite şi primele 7 articole ale Simbolului de credinţă (Crezul), a fost fixată data Paştilor (prima duminică după luna plină, după echinocţiul de primăvară) şi s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească.

În aceeaşi perioadă, împăratul Constantin a construit o cetate impresionantă pe malul stâng al Bosforului, pe locul vechii cetăţi Bizantion. Cetatea, care îi va purta numele (Constantinopol), a devenit noua capitală a imperiului, care a rivalizat cu vechea Romă. Aici a fost zidită măreaţa catedrală închinată Sfinţilor Apostoli.

Pe lângă aceste măsuri, împăratul Constantin a dat o serie de legi prin care a venit în ajutorul creştinilor. În 312 a generalizat duminica drept zi de odihnă în întregul imperiu, în 317 a început să bată monedă cu monograma creştină, i-a scutit pe preoţii bisericii de impozite şi de armată, a interzis practicarea jertfelor sângeroase şi a oferit creştinilor edificii imperiale pentru practicarea cultului.

Sfantul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de către episcopul Eusebiu de Nicomidia. A murit la scurt timp (337) în Nicomidia şi a fost înmormântat în biserica Sfinţii Apostoli din Constantinopol, ctitorită de el.

surse: crestinortodox.ro, realitatea.net



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ADMINISTRATIE

FOTO VIDEO ȘTIREA TA: Cum ridică ”Polaris”, gunoiul de la Alba Iulia. Au luat doar din tomberoane, au lăsat ce era pe lângă ele

Publicat

Firma de salubritate din Alba Iulia, ”Polaris”, ridică doar gunoiul aflat în tomberoane, nu și pe cel din jurul lor, a transmis un cititor Alba24. 

S-a întâmplat sâmbătă la containerele de lângă cinematograful Columna din centrul orașului, însă nu doar acolo.

”Cam așa ridică Polaris gunoiul la Alba Iulia: în bătaie de joc. În jurul orei 15.00, a venit mașina de gunoi și a ridicat doar gunoiul care era în containere.

Ce era aruncat pe lângă, din cauza faptului că tomberoanele erau pline, nu au ridicat.

Mai mult de atât, nu au strâns nici ce au scăpat din tomberoane în timp ce încărcau gunoiul” a spus cititorul Alba24.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Dosar penal pentru un bărbat din Teiuș, care și-ar fi bătut soția. Nu are voie să se apropie de ea timp de 5 zile

Publicat

Polițiștii din Teiuș au emis un ordin de protecție provizoriu față de un bărbat care și-ar fi agresat soția. Bărbatul s-a ales cu dosar penal pentru violență în familie.

La data de 18 iunie 2021, polițiștii din Teiuș au fost sesizați, prin plângere, de către o tânără de 27 de ani, din oraș, cu privire la faptul că, în seara zilei de 26 mai 2021, ar fi fost agresată de soț.

În urma aplicării formularului de evaluare a riscului, față de bărbatul, de 32 de ani, polițiștii au emis un ordin de protecție, pe o perioada de 5 zile și i-au interzis să se apropie de femeie.

Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de violență în familie.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Polițiștii rutieri din Alba au schimbat roata unei ambulanțe care făcuse pană în timp ce transporta un caz grav

Publicat

O întâmplare care îi are în rolul principal pe agenții de poliție rutieră din Alba, este relatat pe un grup de Facebook. 

Potrivit postării, câțiva polițiști aflați în timpul serviciului au sărit în ajutorul echipajului unei ambulanțe care transporta județul cu o pacientă aflată în stare gravă, în drum spre Spitalul din Târgu Mureș.

Ambulanța a făcut pană la intrare în Alba, iar polițiștii au fost cei care au schimbat rapid roata, cu ajutorul unor unelte aduse rapid de la o vulcanizare din apropiere.

”Voiam să le mulțumim colegilor dvs. de la Serviciul Rutier Alba pe această cale. La intrare în Alba…am facut pană… aveam pacientă în mașina pt. cardiologie, cod roșu, stare critică.

Mergeam de la Petroșani de la Tg Mureș… mulțumesc mult pentru ajutorul acordat colegilor mei de către polițiști.

L-au ajutat pe colegul meu să schimbe roata (au adus chiar și chei de la o vulcanizare)” este mesajul postat pe un grup a polițiștilor.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ALBA: Veteranul de război Aurel Rusu a împlinit 100 de ani. Cum a supraviețuit luptelor de pe front și prizonieratului la ruși

Publicat

Veteranul de război, Aurel Rusu, din Tăuni, a împlinit 100 de ani. Reprezentanții Cercului Militar Alba au postat pe contul de Facebook, povestea acestuia, care ar putea ușor deveni subiect de film. 

”Veteranul de război, Rusu Aurel, s-a născut la data de 20 iunie 192, în satul Tăuni, judeţul Alba, într-o familie cu şapte fraţi.

La 20 februarie 1942 a fost încorporat la Regimentul 5 Grăniceri de la Brăila, împreună cu alţi cinci consăteni. Instrucţie au făcut pe un câmp din apropiere, întâi învăţând să tragă cu puşca ZB, apoi cu pistolul mitralieră Oriţa.

În primăvara anului 1944 a fost trimis la Şcoala de Telemetrie de la Făgăraş, calificându-se ca observator telemetrist.

În aprilie 1944, s-a întors la garnizoana din Brăila, iar la scurt timp sunt „vărsaţi” la Regimentul 38 din cadrul Diviziei 10 Infanterie. Imediat au fost urcaţi în tren şi duşi în Sudul Basarabiei, în faţa insulei Carolina.

Din prima noapte au primit botezul focului, artileria rusească bombardându-i toată noaptea, cu greu reușind să construiască adăposturi în pământ şi să sape tranşee.

Tânărul soldat de atunci dădea coordonatele colegilor de la tunuri pentru a lungi sau scurta tragerea.

La 19 august 1944 au primit ordin de retragere, nu înainte de a bombarda zdravăn poziţia inamică. Pe drumul către ţară, coloana de căruţe a românilor a fost prinsă în ambuscada de tancuri sovietice.

Rusu Aurel a mai apucat să audă doar: „Uite tancul!”, reușind rapid să se arunce în şanţ și să-și salveze viaţa. Atunci, tancurile ruseșți au făcut măcel în rândul soldaţilor români.

Anii grei ai prizonieratului la ruși

La scurt timp a fost luat prizonier şi a asistat la execuţia unor militari germani de către sovietici.

Au urmat ani grei ai prizonieratului. Din sudul Basarabiei, până la Odessa, au fost duşi pe jos, iar tânărul soldat a fost nevoit să meargă desculț, neavând bocanci.

Sunt năpădiţi de păduchi, iar bolile şi foametea au făcut ravagii în rândul prizonierilor. Au fost, apoi, urcaţi în „bou-vagon” şi duşi la Novogorsk în Rusia, la 80 km distanţă de oraşul Helsinki.

Primii prizonieri eliberaţi au fost italienii, urmaţi apoi de „internaţionali”, danezi, olandezi, spanioli şi cehi.

Aurel Rusu a fost eliberat din prizonierat în 13 mai 1948. În același an, s-a căsătorit cu Ana, alături de care a trăit 68 de ani și au avut trei copii.

Veteranul de război, Aurel Rusu, din Tăuni, a primit, astăzi, vizita Armatei Române.

I-au adresat urări de sănătate și mult bine, diplomă, daruri și un tort, doi elevi mitari din cadrul Colegiului Național Militar „Mihai Viteazul” Alba Iulia, însoțiți de maiorul Cosmin Stan, iar din partea Centrului Militar Județean Alba, plutonierul-adjutant principal Lucian Podar, care a completat în livretul militar gradul de căpitan acordat recent de Ministerul Apărării Naționale, ca semn de înaltă cinstire și recunoștință pentru faptele de arme săvârșite pe frontul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Din grup au mai făcut parte și profesorul Dan Ramf, de la Muzeul Național al Aviației Române – Secția Hermann Oberth Mediaș și Dan Aldea, primarul comunei Valea Lungă.

La aniversarea venerabilei vârste de 100 de ani, îi spunem dragului nostru veteran de război, Aurel Rusu, la mulți ani sănătoși și frumoși!”

Text: Dan Ramf, Petruța Pop

Foto: maior Cosmin Stan

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate