22–23 august: Tradiții culturale la Mogoș - Ovidiu Bîrlea. Claca de coasă de la Bârlești, spectacol folcloric, obiceiuri. Program

Comuna Mogoș va găzdui, în perioada 22–23 august, evenimentul „Ovidiu Bîrlea – Tradiții culturale la Mogoș”. Acesta este dedicat valorificării patrimoniului spiritual, istoric și etnografic al comunităților din Munții Apuseni.

Momentul central al primei zile va fi Claca de coasă de la Bârlești, o reconstituire culturală a uneia dintre cele mai vechi forme de muncă în comun păstrate în satul românesc.

Proiectul propune două zile în care memoria locului va fi exprimată prin ceremonial religios, ocupații tradiționale, cântec, joc popular și întâlnirea comunității.

Ce este claca de coasă

”Claca reprezintă un cadru complex de manifestare a culturii tradiționale. Munca desfășurată în comun era însoțită de strigături, formule ritmate, cântece și jocuri, care ordonau simbolic timpul, ușurau efortul și întăreau legăturile dintre participanți.

Publicitate

Sunetul coaselor, chemările lucrătorilor și muzica de după încheierea muncii alcătuiau un adevărat peisaj sonor al satului, transmis de la o generație la alta prin participare directă”, transmit organizatorii.

Ovidiu Bîrlea – Tradiții culturale la Mogoș. Program

Sâmbătă, 22 august

Ziua de sâmbătă va debuta la ora 10:00, la Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Mogoș-Bârlești, cu o slujbă religioasă și prezentarea lăcașului de cult, monument istoric construit în anul 1844.

Claca de coasă de la Bârlești va începe sâmbătă, 22 august, la ora 10:30, pe Muntele Bârleștilor din Mogoș.

Secvențele de muncă tradițională vor fi urmate, de la ora 11:00, de momentul „Cântec, joc și voie bună”, susținut de Grupul instrumental tradițional din Mogoș și Ansamblul Folcloric „Cântul Sălciuan” din Sălciua.

Publicitate

De la ora 14:00, în centrul comunei Mogoș, va avea loc un spectacol de muzică populară.

Duminică, 23 august

Programul va continua duminică, 23 august, la ora 9:30, cu Utrenia și Sfânta Liturghie la Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Mogoș.

La ora 12:30, la Monumentul Eroilor, vor fi depuse coroane și jerbe de flori, într-un moment solemn dedicat memoriei celor care s-au jertfit pentru țară.

De la ora 13:00, în centrul comunei, publicul este invitat la un amplu spectacol de muzică populară, susținut de Sava Negrean Brudașcu, Lavinia Goste și Marius Zorilă, Nuria Oargă, Alexandru Pop, Ana Berindel, Ansamblul Folcloric „Aurarii” din Bucium, Ansamblul Folcloric „Dor Transilvan” din Cluj, Ansamblul Folcloric „Mogoșana” din Mogoș, Marian Negru, Rareș Bogdan Crișan și majoretele „Dancing Angels” din Bistra.

Evenimentele vor fi prezentate de Oana Silvana Pocola.

Tradiții păstrate la Mogoș

Ovidiu Bîrlea este o personalitate importantă a folcloristicii și etnologiei românești.

Prin proiectul „Ovidiu Bîrlea – Tradiții culturale la Mogoș”, patrimoniul cultural imaterial al Munților Apuseni este readus în spațiul viu al comunității.

Claca de coasă vorbește despre rânduială, întrajutorare și demnitatea muncii, iar cântecul care o însoțește păstrează, peste timp, glasul satului românesc.

Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba, Centrul de Cultură „Augustin Bena”, Primăria și Consiliul Local Mogoș, Biblioteca „Ovidiu Bîrlea” Mogoș și Parohia Ortodoxă Mogoș-Miclești.

Cine a fost Ovidiu Bîrlea

Ovidiu Bîrlea s-a născut în 13 august 1917 la Bîrlești Mogoș, în județul Alba și a murit în 7 ianuarie 1990 la Cluj-Napoca. Acesta a fost etnolog, folclorist, prozator și cercetător român, fratele istoricului Octavian Bârlea.

Primele studii le-a absolvit la Baia de Arieș, iar la Târgu Mureș a terminat liceul militar (1937). A urmat apoi studii universitare de literatură la Cluj și București, până în 1942.

Bîrlea a fost funcționar în Departamentul naționalităților (1948-1949).

Ovidiu Bîrlea s-a specializat în domeniul etnologiei devenind unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați cercetători de la Institutul de etnografie și folclor din București, unde a funcționat până la pensionare (1969).

Stabilit după pensionare la Cluj, Ovidiu Bîrlea a continuat să lucreze atât în plan științific, cât și în creația literară.

În acest fel a construit cu răbdare și rigurozitate o operă cuprinzătoare de culegător de folclor, exeget, metodolog, istoric al folcloristicii, editor de carte și scriitor. Printre lucrările sale se află: ”Istoria folclorului românesc”, ”Metoda de cercetare a folclorului”, ”Antologie de proză populară epică”, ”Șteampuri fără apă”, ”Se face ziuă”, ”Drumul de pe urmă”.