29 iulie: Ziua Imnului Național al României. Cum a devenit "Deșteaptă-te, române!" imn național

Ziua Imnului Național al României este sărbătorită anual la data de 29 iulie. În această zi, în anul 1848, ''Deșteaptă-te române!'' a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.

Această zi a fost instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998.

Potrivit actului normativ, această zi este marcată de autorități și instituțiile statului prin programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator și științific, dar și prin ceremonii militare organizate în unitățile Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne.

Vezi și 29 iulie: Ziua Imnului Național al României, sărbătorită la Alba Iulia. Programul activităților

Publicitate

''În municipiul București și în municipiile-reședință de județ se vor organiza ceremoniale publice de intonare a imnului național al României și de înălțare a drapelului național, pe baza normelor convenite între prefecturi, primării și comenduirile de garnizoană'', se arată, de asemenea, în legea menționată, notează Agerpres.

Tot în 1998, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la Revoluția română din 1848, Banca Națională a României a pus în circulație, în scop numismatic, două monede din aur.

Acestea aveau valori nominale de 500 de lei și 1.000 de lei și au fost lansate începând din 29 iulie, Ziua Imnului Național, potrivit Circularei nr. 12/1998 a BNR.

Cum a ajuns "Deșteaptă-te, române!" imn național

Versurile imnului național aparțin lui Andrei Mureșanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluția de la 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet și etnograf, om de mare cultură, cântăreț și autor de manuale de muzică.

Poemul "Un răsunet" al lui Andrei Mureșanu, redactat și publicat în timpul Revoluției de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile, deoarece îl aflăm cântat pentru prima oară pe data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea (în Țara Românească Revoluția a izbucnit pe 11 iunie).

Poemul va deveni imn sub titlul "Deșteaptă-te, române!", câștigându-și instantaneu gloria recunoscută datorită mesajului energic și mobilizator pe care-l conține.

Începând din 1848, "Deșteaptă-te, române!" a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curajul în timpul momentelor cruciale, în timpul Războiului de Independență (1877-1878), cât și în timpul primului și al celui de-al doilea Război Mondial, precizează site-ul www.presidency.ro.

Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forțat să abdice, "Deșteaptă-te, române!" și alte marșuri și cântece patriotice au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare.

Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluției anticomuniste, imnul s-a înălțat pe străzi, însoțind uriașele mase de oameni, risipind frica de moarte și unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului.

Astfel, instituirea sa ca imn național a venit de la sine, sub formidabila presiune a manifestanților, mai notează site-ul Administrației Prezidențiale.