Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

A spart ecranul unui aparat de jocuri de noroc și a plecat din local. Tânăr din Zlatna, cercetat pentru distrugere


Publicat

sala jocuri de noroc

Un tânăr din Zlatna este cercetat de polițiști pentru distrugere. A lovit ecranul unui aparat de jocuri de noroc și plecat din localul aflat în municipiul Alba Iulia, încercând să scape de răspundere.

Potrivit IPJ Alba, la data de 14 iulie 2020, polițiștii din Alba Iulia au fost sesizați cu privire la faptul că la un local public din municipiu, un client a distrus ecranul unui aparat de jocuri de noroc și a plecat.

În urma investigațiilor efectuate, polițiștii l-au identificat pe un tânăr de 32 de ani, din Zlatna, care ar fi lovit cu pumnii ecranul aparatului, provocând un prejudiciu care a fost evaluat de reprezentanții localului la 200 de lei.

Față de tânăr, cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de distrugere.

foto: arhivă



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

12 august: 155 de ani de la nașterea regelui Ferdinand I al României

Publicat

La 12/24 august 1865, se năştea la castelul Sigmaringen, în Germania, Ferdinand Victor Albert Meinrad de Hohenzollern-Sigmaringen, al doilea fiu al principelui Leopold de Hohenzollern şi al principesei Antonia de Braganza, infanta Portugaliei, şi nepot al regelui Carol I (domnitor 1866-1881; rege al României 1881-1914), notează lucrarea „Enciclopedia şefilor de stat şi de guvern ai României” (Nicolae C. Nicolescu, Ed. Meronia, 2011).

Pentru a asigura stabilitatea şi continuitatea dinastiei de Hohenzollern, în 1881, s-a reglementat problema succesiunii la tronul României. Articolul 83 din Constituţie prevedea că „În lipsă de coborâtori în linie bărbătească ai Măriei Sale Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, succesiunea tronului se va cuveni celui mai în vârstă dintre fraţii săi sau coborâtorilor acestora”, însă atât principele Leopold, fratele mai mare al lui Carol, cât şi nepotul cel mai în vârstă au notificat că renunţă la calitatea de moştenitori ai tronului României. În aceste împrejurări, succesiunea i-a revenit lui Ferdinand, cel de-al doilea fiul al principelui Leopold de Hohenzollern. În baza prevederilor Pactului de familie din 18 mai 1881, patronat de însuşi împăratul Germaniei, Wilhelm I, şeful familiei de Hohenzollern – Ferdinand a fost confirmat ca moştenitor al tronului României, potrivit volumului „Regele Ferdinand (1914-1927). Activitatea politică” (Ioan Scurtu, Editura Garamond).

În 1884, principele Ferdinand a venit pentru câteva luni în România, după care şi-a continuat studiile la liceul din Düseldorf, apoi la Universitatea din Leipzig şi la Şcoala Superioară de Ştiinţe Politice şi Economice din Tübingen. Simultan, a urmat cursuri de limba, literatura şi istoria românilor cu profesorul Păun. La 19 aprilie/1 mai 1889, principele Ferdinand s-a stabilit în România. Supravegheat de regele Carol I, principele a luat în continuare lecţii de limba română, istorie, geografie şi a fost pus în contact cu realitatea diversă a ţării. În acelaşi timp, şi-a urmat pregătirea militară, participând efectiv la programul de instrucţie şi la manevre. A parcurs toate treptele ierarhiei militare: sublocotenent (1886), locotenent (1889), maior (1892), locotenent-colonel (1895), general de brigadă (1898), general de divizie (1904), general de corp de armată (1911) şi mareşal (1918). A fost inspector general al cavaleriei. A comandat, în calitate de generalisim, armata română în timpul campaniei în cel de-al Doilea Război Balcanic (iunie-august 1913).

Principele Ferdinand s-a căsătorit la 29 decembrie 1892/10 ianuarie 1893, la castelul Sigmaringen, cu Maria Alexandra Victoria (1875-1938), fiica lui Alfred I, duce de Edinburgh şi de Saxa-Coburg-Gotha (al doilea fiu al reginei Victoria) şi a Mariei Aleksandra, mare ducesă a Rusiei (unica fiică a ţarului Aleksandru al II-lea al Rusiei). Perechea moştenitoare a tronului României a sosit la Bucureşti, la 23 ianuarie 1893. Moştenitorul tronului şi familia sa au trăit sub tutela autoritară a regelui Carol I, care nu le îngăduia niciun act de independenţă, nici măcar în viaţa personală de zi cu zi. Pentru tânăra familie a fost rezervat Palatul Cotroceni din Bucureşti şi s-a construit Palatul Pelişor la Sinaia. Din căsătoria celor doi au rezultat şase copii: Carol (1893-1953), Elisabeta (1894-1956), Maria (1899-1961), Nicolae (1903-1978), Ileana (1908-1991) şi Mircea (1912-1916), toţi botezaţi în religia ortodoxă.

Anul 1914 a accelerat brusc cursul istoriei europene şi naţionale, cu implicaţii profunde asupra principelui Ferdinand. Asasinarea lui Franz Ferdinand, moştenitorul Coroanei habsburgice, la 15/28 iunie 1914, la Sarajevo, a accentuat rapid toate contradicţiile dintre state, oferind prilejul, aşteptat, pentru declanşarea primei mari conflagraţii mondiale. La 15/28 iulie 1914, Austro-Ungaria a declarat război Serbiei, la 19 iulie/1 august, Germania a declarat război Rusiei, iar la 21 iulie/3 august, Franţei; la 22 iulie/4 august, Marea Britanie a declarat război Germaniei. Regele Carol I, credincios alianţei cu Puterile Centrale a depus eforturi pentru a evita un război între Austro-Ungaria şi Serbia.

La 21 iulie/3 august 1914, Consiliul de Coroană, convocat la Sinaia de regele Carol I, a decis păstrarea neutralităţii României, ceea ce era în contradicţie cu dorinţa regelui. Decizia l-a afectat grav pe Carol I, care la 27 septembrie/10 octombrie 1914, înceta din viaţă la Castelul Peleş. A doua zi, principele moştenitor Ferdinand I depunea jurământul în calitate de Rege al României, în prezenţa Corpurilor legiuitoare, a membrilor familiei domnitoare şi a Mitropolitului primat. Principele Ferdinand a devenit rege într-o perioadă tensionată, în contextul unor condiţii internaţionale extrem de complexe determinate de izbucnirea Primului Război Mondial (28 iulie 1914) şi de hotărârea de neutralitate adoptată de România.

După doi ani de neutralitate, la 4/17 august 1916, guvernul Ion I.C. Brătianu, cu acordul regelui Ferdinand I, a semnat Tratatul de alianţă între România, pe de o parte, şi Rusia, Franţa, Marea Britanie şi Italia, pe de alta, în care era stipulată satisfacerea dezideratului unirii cu Regatul României a tuturor teritoriilor locuite de români aflate în stăpânirea Austro-Ungariei, respectiv ale Bucovinei, Banatului, Maramureşului, Crişanei şi a toată Transilvania. Tratatul a fost completat de o Convenţie militară, prin care România se obliga să intre în război cel mai târziu până la 15 august şi numai împotriva Austro-Ungariei. Astfel, regele Ferdinand a acceptat, în Consiliul de Coroană din 14/27 august 1916, intrarea României în Primul Război Mondial de partea Antantei, realizând astfel pasul cel mai important pentru realizarea idealului României Mari, consemnează volumul ”Dicţionar biografic de istorie a României” (Ed. Meronia, 2008).

Armata română a început operaţiunile militare pentru eliberarea Transilvaniei şi Bucovinei, în noaptea de 14/27-15/28 august 1916. Primele succese înregistrate au fost urmate, în curând, de un şir de înfrângeri: dezastrul de la Turtucaia (24 august 1916), spargerea frontului pe Jiu (octombrie 1916) şi pierderea bătăliei pentru apărarea oraşului Bucureşti (noiembrie 1916). Au fost înregistrate pierderi grele în efective şi materiale de război, iar două treimi din teritoriul ţării (cca 100 000 kmp) au fost ocupate de inamic. În noiembrie 1916, Curtea Regală, guvernul, Parlamentul, instituţiile statului, dar şi oameni din toate categoriile sociale s-au refugiat la Iaşi.

Generalul francez Henri Mathias Berthelot, unul dintre cei mai importanţi lideri ai conducerii militare a Franţei (în prima parte a războiului), s-a aflat în România, între ianuarie şi mai 1917, în fruntea unei misiuni militare, în calitate de şef al Comandamentului aliat al Dunării, pentru a ajuta armata română să se reorganizeze. În aceste condiţii, în vara anului 1917, când trupele germane au trecut la ofensivă pe frontul român, armata română a reuşit să oprească înaintarea feldmareşalului Mackensen prin victoriile de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz. Victoriile militare din vara lui 1917 au fost obţinute aproape numai de români, armata rusă fiind în plină destrămare şi pe frontul român. La 20 noiembrie/3 decembrie 1917, generalul Scerbacev, comandantul frontului rus din Moldova, a propus germanilor încheierea unui armistiţiu, potrivit volumului ”O istorie a românilor” (Ion Bulei, Ed. Meronia, 2007). În aceste condiţii, România a rămas singură să facă faţă presiunii forţelor armate ale Puterilor Centrale pe Frontul Oriental, fără nicio legătură cu Aliaţii, fiind obligată încheie cu Puterile Centrale armistiţiul de la Focşani (26 noiembrie 1917).

După semnarea păcii de către Rusia la Brest-Litovsk (18 februarie/3 martie 1918) românii au fost obligaţi să accepte, mai întâi preliminariile de la Buftea (5/18 martie) şi apoi Pacea separată de Bucureşti (23 aprilie/7 mai 1918). Condiţiile păcii au fost distructive pentru România: cedarea Dobrogei (Cadrilaterul şi o parte a judeţului Constanţa anexate Bulgariei, iar restul sub condominiul Germaniei, Austro-Ungariei, Bulgariei şi Turciei), rectificare importantă de frontieră pe Carpaţi, în favoarea Austro-Ungariei (5.600 km pătraţi), concesionarea petrolului, grâului, pădurilor ş.a. (prin convenţii economice înrobitoare), libera trecere a trupelor austro-ungare spre Odessa ş.a, aminteşte volumul menţionat mai sus. Muntenia rămânea ocupată până la pacea generală, România fiind lipsită de iniţiativă militară şi diplomatică.

Regele Ferdinand a refuzat să sancţioneze tratatul, în ciuda presiunilor Puterilor Centrale, care însă nu a mai putut fi aplicat, în urma victoriilor Aliaţilor pe Frontul Apusean şi în Macedonia. Cu Germania înfrântă, tratatul a fost anulat, iar România a reintrat în Alianţă (28 octombrie 1918) declarând din nou război Puterilor Centrale, trupele române intrând simultan în teritoriile româneşti ocupate.

În noiembrie 1918, odată cu retragerea trupelor inamice din Bucureşti, regele s-a întors în Capitală, alături de armata română. În aceeaşi perioadă, Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia proclama Unirea cu patria-mamă a provinciilor româneşti de peste Carpaţi, desăvârşindu-se astfel statul naţional unitar român, după ce, în acelaşi an, se uniseră cu România Basarabia, la 27 martie/9 aprilie 1918, şi Bucovina, la 15/28 noiembrie 1918. La 11/24 decembrie, regele Ferdinand a promulgat decretul de sancţionare a unirii, totodată, şi a Bucovinei şi Basarabiei. Desăvârşirea unităţii statale naţionale a fost recunoscută şi la nivel internaţional, prin Tratatele de pace din cadrul Conferinţei de pace de la Paris (sistemul Versailles) din 1919-1920.

Începând cu anul 1919, regele a întreprins împreună cu regina Maria o serie de vizite în provinciile istorice unite cu ţara-mamă. Au vizitat oraşele din Transilvania (22 mai-1 iunie 1919), Bucovina (16-19 mai 1920), Basarabia (20-25 mai 1920) şi Banat (noiembrie 1923). Au revenit în aceste provincii cu prilejul diferitelor serbări, comemorări, inaugurări de instituţii culturale.

Ceremonia încoronării regelui Ferdinand I şi a reginei Maria care urma „să consfinţească pentru vecie unirea tuturor românilor sub sceptrul regelui Ferdinand” s-a desfăşurat la 15 octombrie 1922, la Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia, Coroanei regale de oţel a regelui Carol I, ce amintea de Plevna, i s-au adăugat însemnele Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei, simbolizând actul unirii tuturor provinciilor istorice româneşti sub sceptrul aceluiaşi monarh, notează lucrarea „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

În condiţiile unui nou cadru geopolitic, regele Ferdinand I a sprijinit iniţiativele, în special, pe cele ale guvernelor liberale, ce au determinat schimbări importante în structura economică, social-politică şi culturală a României: reforma electorală, bazată pe votul universal (pentru bărbaţi), reforma agrară (promisă de rege, pe front, în 1917, ca un act de justiţie socială, dar şi ca o recunoaştere a contribuţiei ţăranilor în haine ostăşeşti la războiul de întregire naţională). Totodată, a fost promulgată o nouă Constituţie, prin care s-a asigurat temeiul juridic pentru dezvoltarea României Mari, potrivit volumului ”Enciclopedia şefilor de stat şi de guvern ai României” (Nicolae C. Nicolescu, Ed. Meronia, 2011).

S-a implicat personal, având o contribuţie importantă la dezvoltarea cultural-ştiinţifică a ţării, recomandând ”să lucrăm deci necontenit cu gândul curat pentru dezvoltarea tot mai largă a culturii neamului; să nu cruţăm timp, nici muncă pentru a cunoaşte cât mai amănunţit istoria lui, călăuză nepreţuită pentru a ne cunoaşte pe noi înşine; să cultivăm, să păstrăm cu sfinţenie şi gelozie limba noastră”.

În timpul domniei sale, Ferdinand I s-a confruntat cu o gravă criză dinastică provocată de principele Carol I, care în trei rânduri (1918,1919, 1925) a renunţat, din motive personale, dar şi din ostilitate faţă de familia Brătianu, la drepturile şi prerogativele ce-i reveneau în calitate de principe moştenitor la tronul României. La 4 ianuarie 1926, Adunarea Naţională Constituantă a adoptat legile prin care se accepta renunţarea principelui Carol la tronul României, se modifica Statutul Casei Regale, principele Mihai era proclamat moştenitorul tronului şi se constituia o Regenţă care să exercite prerogativele suveranului, în cazul că acesta ar ajunge pe tron înainte de vârsta majoratului. Regenţa se compunea din trei persoane: principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea şi Gheorghe Buzdugan, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Regele Ferdinand I a murit în dimineaţa zilei de 20 iulie 1927, la orele 2,15, la castelul Pelişor din Sinaia (unde se retrăsese din 27 mai), potrivit comunicatului oficial. În aceeaşi zi, nepotul său principele Mihai (în vârstă de şase ani) a devenit rege al României, până la majorat atribuţiile sale fiind exercitate de Regenţa stabilită la 4 ianuarie 1926.

De la Sinaia, corpul neînsufleţit al lui Ferdinand a fost adus în Bucureşti şi depus la Palatul Cotroceni, timp de două zile (22 şi 23 iulie) pentru organizarea funeraliilor. În dimineaţa zilei de 23 iulie, sicriul a fost transportat la Gara de Nord, unde a fost urcat într-un tren special cu destinaţia Curtea de Argeş. Aici, a avut loc slujba religioasă, după care Ferdinand I a fost înmormântat în biserica mănăstirii, alături de înaintaşul său Carol I şi regina Elisabeta.

sursa: agerpres.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ALBA: Cât a costat carantinarea celor peste 1.200 de persoane în spațiile de cazare din județ, pe perioada stării de urgență

Publicat

Cheltuielile legate de carantinarea persoanelor în perioada stării de urgență au ajuns, în județul Alba, la peste 4,33 milioane de lei, potrivit unui raport al Curții de Conturi consultat de Alba24.ro. 

Astfel, la nivel de județ au fost carantinate 1.203 persoane în cele două luni și s-au cheltuit pentru acest lucru 4.333.210 lei. Cele mai mari chelutieli sunt legate de carantinarea în spații special amenajate pe bază de contract.

Folosirea acestor spații de cazare pentru cazarea persoanelor aflate în carantină a adus venituri importante unor hoteluri și pensiuni din județul Alba.

Criteriul de selecție și aprobarea unității de cazare s-a făcut, potrivit reglementărilor din perioada stării de urgență, de către o comisie formată din reprezentanții mai multor instituții cu atribuții implicate în gestionarea situației: DSP, IPJ, ISU, DSP, Instituția Prefectului.

Proprietarii de hoteluri au făcut solicitările, iar comisia a decis unde să fie cazați oamenii.

La nivel național, județul Alba se află pe locul al 12-lea în ceea ce privește cheltuiala pe fiecare persoană carantinată. Media banilor consumați cu fiecare persoană în perioada de carantinare este de 3.602 lei.

Cel mai mult au plătit București – 5.462 de lei, Brașov – 5.389 de lei și Giurgiu – 4.491 de lei, se mai arată în documentul obținut de Alba24.

 

Foto: Pixabay 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

570 de hectare de fond forestier din zona Feneș vor fi mai ușor de exploatat. Direcția Silvică Alba reface drumurile de acces

Publicat

Regia Națională a Pădurilor „Romsilva” prin Direcția Silvică Alba – va reabilita două drumuri forestiere în lungime totală de 3,9 kilometri, aflate pe raza localității Feneș – Zlatna. Potrivit proiectului, cele două drumuri accesibilizează un fond forestier de peste 570 ha de fond forestier aflat în proprietatea statului.

Agenția pentru Protecția Mediului Alba a anunțat luarea deciziei etapei de încadrare, fără evaluarea impactului asupra mediului în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, pentru proiectele „Reabilitare drum forestier Valea Dâmbăului, propus a fi amplasat în UP VII Feneș, ua 113D”, și „Reabilitare drum forestier Feneșasa, propus a fi amplasat în UP VII Feneș, ua 114 D”, titular Direcția Silvică Alba.

Drumul forestier Feneșasa

Drumul forestier Feneșasa în lungime de 3,1 km este situat în nord vestul localității Feneș, localitate ce este în subordinea administrativă a orașului Zlatna, județul Alba, fiind racordat la drumul forestier axial Feneș-Groza.

Drumul forestier Feneșasa accesibilizează 464,35 ha de fond forestier, din care 463,90 ha fond forestier proprietate publică de stat și 0,45 ha fond forestier aflat în alt tip de proprirtate.

Lungimea drumului forerstier ce urmează a se reabilita în această etapă este de 2,9 km, iar lățimea medie a părții carosabile este de 3 metri (cu supralărgiri).

Drumul forestier Valea Dâmbăului

Drumul forestier Valea Dâmbăului în lungime de 0,9 km este situat în nord vestul localității Feneș, localitate ce este în subordinea administrativă a orașului Zlatna, județul Alba, fiind
racordat la drumul forestier Feneșasa.

Drumul forestier Valea Dâmbăului accesibilizează 111,92 ha de fond forestier, din care 111,92 ha fond forestier proprietate publică de stat.

Lungimea drumului forerstier ce urmează a se reabilita în această etapă este de 980 m, iar lățimea medie a părții carosabile este de 3 metri (cu supralărgiri).

Structura rutieră

Potrivit documentației, se va realiza o suprastructură pentru partea carosabilă, platformă de întoarcere, stațiile de încrucișare și racordurile cu drumurile laterale alcătuită din:

– 30 cm piatră spartă poligranulară 0-70 fără impanare

– 15 cm piatră spartă poligranulară 0-40 cu impanare

Profil transversal:

– viteza de proiectare: 20 Km/h

– platforma: 3,50 m

– parte carosabilă: 2,75 m

– acostamente: 2 x 0,375 m

Pe traseul actual al celor două drumuri forestiere există podeţe tubulare cu diametru de la 0,60 la 1,00 m, precum și podeţe dalate. Se vor înlocui podeţele degradate şi înfundate şi se vor repara podeţele aflate în stare mai bună.

De asemenea, pentru siguranţa circulaţiei si exploatarea raţională a drumului se vor prevede stâlpi de dirijare din lemn de foioase și indicatoare pentru orientarea și reglementarea circulației (de avertizare pentru locurile periculoase, de interzicere, de sens obligatoriu, de orientare și diverse).

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Rețeaua de alimentare cu apă potabilă din Șard va fi extinsă. Se vor executa peste 200 de cămine de branșament

Publicat

Rețeaua de apă potabilă din Șard va fi extinsă pe mai multe străzi din localitate. Printr-un proiect se urmărește realizarea a 215 cămine de branșament și 14 hidranți de incendiu, în zone unde nu există rețele de alimentare cu apă potabilă.  

Agenția pentru Protecția Mediului Alba anunță publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul ”Extindere rețea de apă potabilă și branșamente, localitatea Șard, comuna Ighiu”, titular Primăria comunei Ighiu.

În prezent în localitatea Șard există rețea de apă potabilă doar pe strada Principală și o porțiune din strada Lab, zona studiată, străzile Popi 2, Dig Popi, Florilor, Dig-Stramba, Olteni, Broșteni, Coasta1, Coasta2, Coasta3, La Silvi, Lab și zona Sală Nunți, nu există rețele de alimentare cu apă potabilă. Se propune extinderea rețelei de apă potabilă pe aceste străzi cu conducte de PEHD De 110 mm, PEHD 90 mm, PEHD 63 mm și PEHD 40 mm.

Strada Popi 2

Rețeaua existentă de alimentare cu apă potabilă se va extinde cu o conductă de PEHD De 63 mm pe o lungime de 120 m, pe traseul conductei de alimentare cu apa potabila a fost prevazut un camin de vane CWP21.

Pentru fiecare imobil s-a prevăzut câte un branșament, constând din conductă PEHD De 25 mm, cu lungimea de 5 m și un cămin de branșament din elemente prefabricate de beton cu ramă și capac carosabile, amplasat la limita de proprietate. În total au fost proiectate 9 branșamente.

Strada Dig Popi

Rețeaua existentă de alimentare cu apă potabilă se va extinde cu o conductă de PEHD De 63 mm pe o lungime de 170 m, pe traseul conductei de alimentare cu apa potabila a fost prevazut un camin de vane CWDP1.

Pentru fiecare imobil s-a prevăzut câte un branșament, constând din conductă PEHD De 25 mm, cu lungimea de 5 m și un cămin de branșament din elemente prefabricate de beton cu ramă și capac carosabile, amplasat la limita de proprietate. În total au fost proiectate 6 branșamente.

Strada Florilor

Rețeaua existentă de alimentare cu apă potabilă se va extinde cu o conductă de PEHD De 110 mm pe o lungime de 465 m și PEHD De 90 mm pe o lungime de 310 m.

Pe traseul conductei de alimentare cu apă potabilă au fost prevazute doua camine de vane (CWF1, CWF2) și doi hidranți de incendiu subterani DN 80 mm legați din conductă de distribuție nou proiectată De 110 mm. Pe acest traseu există o subtraversare de râu (Sbt.R1), în lungime de 30 ml, ce se va executa prin foraj dirijat cu conductă de polietilenă având diametrul exterior De 110 mm, montată în tub de protecție din polietilenă de înaltă densitate cu diametrul exterior De 200 mm.

Pentru fiecare imobil s-a prevăzut câte un branșament, constând din conductă PEHD De 25 mm, cu lungimea de 5 m și un cămin de branșament din elemente prefabricate de beton cu ramă și capac carosabile, amplasat la limita de proprietate. În total au fost proiectate 36 branșamente.

Strada Dig-Strâmba

Rețeaua existentă de alimentare cu apă potabilă se va extinde cu o conductă de PEHD De 110 mm pe o lungime de 810 m.

Pe traseul conductei de alimentare cu apă potabilă au fost prevăzute două cămine de vane (CWDS1, CWDS2), două cămine de golire (Cg6, Cg7) și doi hidranți de incendiu subterani DN 80mm legați din conductă de distribuție nou proiectată De 110 mm.

Pentru fiecare imobil s-a prevăzut câte un branșament, constând din conductă PEHD De 25 mm, cu lungimea de 5 m și un cămin de branșament din elemente prefabricate de beton cu ramă și capac carosabile, amplasat la limita de proprietate. În total au fost proiectate 35 branșamente.

Strada Olteni

Rețeaua existentă de alimentare cu apă potabilă se va extinde cu o conductă de PEHD De 110 mm pe o lungime de 1025 m și PEHD De 63 mm pe o lungime de 150 m.

Pe traseul conductei de alimentare cu apă potabilă au fost prevazute trei camine de vane (CWO1, CWO2, CWO3) ), doua cămine de golire (Cg4, Cg5) și doi hidranți de incendiu subterani DN 80mm legați din conductă de distribuție nou proiectată De110mm. Pe acest traseu exista o subtraversare de drum județian DJ107H, în lungime de 15 ml, ce se va executa prin foraj dirijat cu conductă de polietilenă având diametrul exterior De 110mm, montată în tub de protecție din polietilenă de înaltă densitate cu diametrul exterior De 200 mm și o subtraversare de râu (Sbt.R3), în lungime de 30 ml, ce se va executa prin foraj dirijat cu conductă de polietilenă având diametrul exterior De 110 mm, montată în tub de protecție din polietilenă de înaltă densitate cu diametrul exterior De 200 mm.

Pentru fiecare imobil s-a prevăzut câte un branșament, constând din conductă PEHD De 25 mm, cu lungimea de 5 m și un cămin de branșament din elemente prefabricate de beton cu ramă și capac carosabile, amplasat la limita de proprietate. În total au fost proiectate 36 branșamente.

Strada Broșteni

Rețeaua existentă de alimentare cu apă potabilă se va extinde cu o conductă de PEHD De 110 mm pe o lungime de 355 m.

Pe traseul conductei de alimentare cu apă potabilă a fost prevazut un camin de vane (CWB1) și doi hidranți de incendiu subterani DN 80mm legați din conductă de distribuție nou proiectată De110mm. Pe acest traseu exista o subtraversare de râu (Sbt.R4), în lungime de 40 ml, ce se va executa prin foraj dirijat cu conductă de polietilenă având diametrul exterior De 110mm, montată în tub de protecție din polietilenă de înaltă densitate cu diametrul exterior De 200 mm.

Pentru fiecare imobil s-a prevăzut câte un branșament, constând din conductă PEHD De 25 mm, cu lungimea de 5 m și un cămin de branșament din elemente prefabricate de beton cu ramă și capac carosabile, amplasat la limita de proprietate. În total au fost proiectate 13 branșamente.

Strada La Silvi

Rețeaua existentă de alimentare cu apă potabilă se va extinde cu o conductă de PEHD De 63 mm pe o lungime de 110 m, pe traseul conductei de alimentare cu apă potabilă a fost prevăzut un cămin de vane CWLS1.

Pentru fiecare imobil s-a prevăzut câte un branșament, constând din conductă PEHD De 25 mm, cu lungimea de 5 m și un cămin de branșament din elemente prefabricate de beton cu ramă și capac carosabile, amplasat la limita de proprietate. În total au fost proiectate 7 branșamente.

Strada Coastă 1

Rețeaua existentă de alimentare cu apă potabilă se va extinde cu o conductă de PEHD De 110 mm pe o lungime de 110 m, pe traseul conductei de alimentare cu apă potabilă a fost prevăzut un cămin de vane CWC11 și un cămin de golire Cg1.

Pentru fiecare imobil s-a prevăzut câte un branșament, constând din conductă PEHD De 25 mm, cu lungimea de 5 m și un cămin de branșament din elemente prefabricate de beton cu ramă și capac carosabile, amplasat la limita de proprietate. În total au fost proiectate 4 branșamente.

Strada Coastă 2

Rețeaua existentă de alimentare cu apă potabilă se va extinde cu o conductă de PEHD De 110 mm pe o lungime de 460 m.

Pe traseul conductei de alimentare cu apă potabilă a fost prevazut un camin de golire (Cg2) și doi hidranți de incendiu subterani DN 80 mm legați din conductă de distribuție nou proiectată De 110 mm.

Pentru fiecare imobil s-a prevăzut câte un branșament, constând din conductă PEHD De 25 mm, cu lungimea de 5 m și un cămin de branșament din elemente prefabricate de beton cu ramă și capac carosabile, amplasat la limita de proprietate. În total au fost proiectate 12 branșamente.

Strada Coastă 3

Rețeaua existentă de alimentare cu apă potabilă se va extinde cu o conductă de PEHD De 110 mm pe o lungime de 320 m și PEHD De 40 mm pe o lungime de 55 m.

Pe traseul conductei de alimentare cu apă potabilă a fost prevazut un camin de golire (Cg3) și un hidrant de incendiu subteran DN 80 mm legat din conductă de distribuție nou proiectată De 110 mm. Pe acest traseu există o subtraversare de râu (Sbt.R5), în lungime de 15 ml, ce se va executa prin foraj dirijat cu conductă de polietilenă având diametrul exterior De 40 mm, montată în tub de protecție din polietilenă de înaltă densitate cu diametrul exterior De 90 mm.

Pentru fiecare imobil s-a prevăzut câte un branșament, constând din conductă PEHD De 25 mm, cu lungimea de 5 m și un cămin de branșament din elemente prefabricate de beton cu ramă și capac carosabile, amplasat la limita de proprietate. În total au fost proiectate 20 branșamente.

Strada Lab

Rețeaua existentă de alimentare cu apă potabilă se va extinde cu o conductă de PEHD De 110 mm pe o lungime de 530 m și PEHD De 90 mm pe o lungime de 430 m.

Pe traseul conductei de alimentare cu apă potabilă au fost prevazute patru camine de vane (CWLab1, CWLab2, CWLab3, CWLab4) și doi hidranți de incendiu subterani DN 80 mm legați din conductă de distribuție nou proiectată De 110 mm. Pe acest traseu există o subtraversare de rigolă (Sbt.rigolă), în lungime de 15 ml, ce se va executa prin foraj dirijat cu conductă de polietilenă având diametrul exterior De 110 mm, montată în tub de protecție din polietilenă de înaltă densitate cu diametrul exterior De 200 mm.

Pentru fiecare imobil s-a prevăzut câte un branșament, constând din conductă PEHD De 25 mm, cu lungimea de 5 m și un cămin de branșament din elemente prefabricate de beton cu ramă și capac carosabile, amplasat la limita de proprietate. În total au fost proiectate 33 branșamente.

Zona Sală Nunți

Rețeaua existentă de alimentare cu apă potabilă se va extinde cu o conductă de PEHD De 110 mm pe o lungime de 90 m.

Pe traseul conductei de alimentare cu apă potabilă a fost prevazut un cămin de vane (CWSală1) și un hidrant de incendiu subteran DN 80 mm legat din conductă de distribuție nou proiectată De 110 mm. Pe acest traseu există o subtraversare de râu (Sbt.R2), în lungime de 30 ml, ce se va executa prin foraj dirijat cu conductă de polietilenă având diametrul exterior De 110 mm, montată în tub de protecție din polietilenă de înaltă densitate cu diametrul exterior De 200 mm.

Pentru fiecare imobil s-a prevăzut câte un branșament, constând din conductă PEHD De 25 mm, cu lungimea de 5 m și un cămin de branșament din elemente prefabricate de beton cu ramă și capac carosabile, amplasat la limita de proprietate. În total au fost proiectate 4 branșamente.

Durata de implementare respectiv execuție a obiectivului de investiţii este de 40 de luni, din care două luni pentru proiectare faza PT + DTAC, două luni pentru organizarea licitației și 36 de luni pentru execuția lucrărilor.

foto: arhivă

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate