Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

ANUL NOU în LUME. Cele mai frumoase obiceiuri şi tradiţii de pe mapamond care marchează trecerea în noul an


Publicat

Speranţa pentru un nou început şi un viitor mai bun este punctual comun al sărbătorii Noului An pe mapamond.

Popoarele marchează prin obiceiuri diverse sfârşitul unei perioade şi intrarea în cea nouă.

Vezi MESAJE DE ANUL NOU 2020 * URĂRI de ANUL NOU 2020 * SMS cu FELICITĂRI pentru 2020 * MESAJE frumoase de REVELION  2020

De Anul Nou, în Danemarca, oamenii obișnuiesc să spargă farfurii în ușa vecinilor. Se consideră că familia care are cele mai multe cioburi în fața ușii va avea parte și de cel mai mult noroc.

În Irlanda, fetele singure cred că noaptea dintre ani este un prilej să-și găsească adevărata dragoste. Ele așază vâsc sub pernă visând la momentul magic când își vor cunoaște alesul.

De asemenea, vâscul alungă și spiritele rele. În materie de politică, în Irlanda se crede că vântul din noaptea dintre ani poate prezice viitorul țării. Dacă bate dinspre vest aduce bunăstare, dacă bate dinspre est, britanicii vor domina politica.

În Scoţia, Anul Nou este numit „Hogmanay”, iar în unele sate sunt aprinse suluri de smoală, care sunt lăsate apoi să se rostogolească pe străzi. Astfel, anul vechi este ars şi celui nou îi este permis să vină.

Scoţienii cred că prima persoană care va intra în casă de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion. Anul cel nou va fi norocos dacă această persoană este un bărbat brunet, care aduce un dar.

În Spania, un obicei de Anul Nou este să mănânci câte o boabă de strugure la fiecare dintre cele 12 bătăi ale ceasului care vestesc trecerea în noul an, acestea reprezentând dorinţe pentru fiecare lună a anului următor.

De asemenea, pentru mirese, noaptea de Anul Nou reprezintă ocazia de a-şi strecura verigheta în cupa de şampanie şi de a ciocni.

Un obicei similar există şi în Portugalia, cu diferenţa că aici sunt preferate smochinele. Astfel, în noaptea dintre ani, trebuie înghiţite 12 smochine, care simbolizează 12 dorinţe pentru anul ce vine.

În Franța se marchează sărbătoarea numită „Le Réveillon” cu alimente de lux, șampanie și cadouri.

La Liège, în Belgia, pe 1 ianuarie, există obiceiul de a mânca choucroute (un fel de varză murată cu cârnaţi) în familie, având sub farfurie, în mână sau în buzunar o monedă, pentru a avea bani tot anul.

La Napoli, în Italia, Anul Nou este întâmpinat printr-un obicei special, care constă în a arunca pe fereastră obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut.

Astfel, obiecte de mobilier, vase şi haine ajung în stradă, spre nefericirea gunoierilor, care trebuie să treacă în timpul nopţii pentru a face curăţenie. Tradiţia, însă, tinde să dispară, deoarece prezintă reale riscuri pentru trecători.

În noaptea de Anul Nou, numită „Capodanno”, italienii obişnuiesc să pună pe masă mâncăruri speciale, despre care se spune că aduc bogăţie şi abundenţă.

În Olanda, Oudejaarsdag sau „ziua anului trecut” (31 decembrie) este sărbătorită prin multe focuri de artificii, care încep în zori şi ţin până târziu în noapte.

În unele părţi din Elveţia şi Austria localnicii se costumează pentru a sărbători ajunul zilei de Sfântul Silvestru.

În anul 314, oamenii au crezut că suveranul pontif al acelei perioade, care se numea Silvestru, a capturat un monstru de mare ce va scăpa şi va distruge lumea în anul 1000. În amintirea acelei spaime, oamenii se îmbracă în costume neobişnuite.

La salonul imperial din Austria s-a păstrat tradiția balului de pe vremea habsburgilor.

La miezul nopții răsună „Dunărea albastră”, iar „Liliacul” lui Strauss este mereu pus în scenă. Participanții la ceremonie au pe masă carne de purcel, semn de noroc. Și mesele se decorează cu purceluși de ciocolată.

Copiii toarnă plumb topit într-o cadă, iar un clarvăzător citește formele plumbului. Dacă metalul formează o sferă, înseamnă că Anul Nou aduce noroc și prosperitate, dacă ia forma unei ancore, înseamnă că oamenii vor avea nevoie de ajutor pentru a trece peste greutăți.

În Grecia, ziua de Anul Nou este dedicată Sfântului Vasile, celebru pentru bunătatea sa.

Copiii îşi lasă încălţările lângă şemineu în noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la sfântul cel bun.

O mâncare tradiţională pentru această sărbătoare este „vassilopitta”, o prăjitură în care este pusă o monedă din argint sau din aur. Cel ce găseşte moneda va avea noroc în anul respectiv.

În ţări din America Latină, precum Ecuador sau Peru, cu puţin timp înainte de Anul Nou, oamenii fac păpuşi de cârpă sau din hârtie creponată (muñecos), care reprezintă anul ce s-a terminat.

Păpuşile sunt expuse apoi în faţa caselor până pe 31 decembrie, la miezul nopţii, când sunt arse în stradă. Există, de asemenea, credinţa conform căreia dacă porţi o anumită culoare la 12 noaptea, aceasta ar putea aduce noroc în anumite domenii.

Astfel, se spune că galbenul este semn de bani, iar roşul poate aduce noroc în dragoste. De asemenea, cel care doreşte să călătorească tot anul trebuie să alerge prin cartier cu o valiză în mână, la ora 12 noaptea fix.

Brazilienii întâmpină noul an cu lenjerie intimă foarte colorată. De obicei se poartă nuanțe vesele de roșu și galben în speranța atragerii norocului și a unui posibil partener.

Dorințele de avere și dragoste se exprimă prin intermediul lenjeriei. Pe bulevardul Paulista sunt aprinse focuri în aer liber la miezul nopții. Într-o astfel de sărbătoare, focurile de artificii sunt vestitoarele noului an.

Ruşii obişnuiesc să bea şampanie la miezul nopţii şi, după ora 12, să deschidă uşile şi ferestrele pentru ca noul an să intre în casă.

În ebraică, Anul Nou se traduce prin „Rosh Hashanah”. Este un moment sacru, când oamenii se gândesc la ceea ce au făcut rău în trecut şi promit că vor fi mai buni în viitor.

Ceremonii speciale au loc în sinagogi, unde se cântă la shofar, un instrument special. Copiii primesc haine noi, iar masa cuprinde obligatoriu fructe şi produse din făină, pentru a aminti de vremea recoltei.

În calendarul islamic, care se bazează pe mişcările Lunii, data noului an este devansată cu 11 zile în fiecare an. În Iran, Anul Nou se sărbătoreşte pe 21 martie.

Cu câteva săptămâni înainte de această dată, oamenii pun seminţe de grâu la încolţit, în vase speciale. Până la sosirea anului nou, grâul creşte şi simbolizează primăvara şi viaţa nouă care începe.

Nu toţi hinduşii sărbătoresc noul an în acelaşi timp sau în acelaşi fel. În Bengalul de Vest, oamenii se împodobesc cu flori, pe care le colorează în roşu, roz, violet sau alb. Femeile poartă haine galbene, culoarea primăverii.

În schimb, în sudul Indiei, mamele pun mâncare, flori şi daruri într-o cutie specială, pentru copii. În dimineaţa Anului Nou, copiii trebuie să ţină ochii închişi, până când sunt conduşi de mână la cutia cu daruri. În India Centrală, steagurile portocalii împodobesc toate clădirile în ziua de Anul Nou.

În provincia Gujarat, în vestul Indiei, Anul Nou este celebrat la sfârşitul lunii octombrie, în acelaşi timp cu festivalul Diwali, când pe acoperişuri se pun mici lămpi cu ulei aprinse.

În aprilie, când Soarele se mişcă din Casa Peştilor în Casa Berbecului, locuitorii din Sri Lanka încep să sărbătorească Anul Nou. Acesta cade, de obicei, pe 13 sau 14 aprilie.

În Vietnam, Anul Nou este numit „Tet Nguyen Dan” sau mai simplu „Tet”. El începe pe 21 ianuarie sau 19 februarie, în funcţie de an. Vietnamezii cred că un zeu stă în fiecare casă, iar în ziua de Anul Nou se duce la cer.

Acolo, el spune cât de bun sau rău a fost fiecare membru al familiei în anul care a trecut. Zeul călătoreşte pe spatele unui crap, de aceea vietnamezii obişnuiesc ca de Anul Nou să cumpere un crap viu, căruia îi dau drumul în râu.

Filipine. Veșmintele cu buline și mâncărurile în formă rotundă par să fie alegerea filipinezilor pentru cumpăna anilor. Aceștia cred că vor avea parte de prosperitate pentru că punctele rotunde invocă monedele. De asemenea, aruncarea monezilor la miezul nopții semnifică belșug, creșterea veniturilor.

Anul Noul chinezesc este celebrat cândva între 17 ianuarie şi 19 februarie, când este Lună Nouă – „Yuan Tan”. El este sărbătorit de chinezii din întreaga lume prin procesiuni pe stradă, unde sunt aprinse mii de lanterne.

Chinezii cred că spiritele rele sunt peste tot în acea perioadă, aşa că aprind artificii pentru a le îndepărta. Uneori, ei îşi sigilează ferestrele şi uşile cu hârtie, pentru a nu lăsa spiritele malefice să pătrundă în casă.

Pentru japonezi, Anul Nou, numit „Oshogatsu”, este una dintre cele mai importante sărbători şi un simbol al înnoirii.

În decembrie, sunt organizate „petreceri de uitat anul” sau „Bonenkai”, prin care oamenii lasă în urmă problemele şi grijile anului pe cale să se încheie şi se pregătesc pentru un nou început. Neînţelegerile şi animozităţile sunt uitate.

Pe 31 decembrie, la miezul nopţii, familiile merg la cel mai apropiat templu pentru a împărţi saké (băutură tradiţională, n.r.) şi pentru a asista la cele 108 lovituri de gong care anunţă trecerea în noul an (această cifră reprezintă numărul păcatelor acumulate într-un suflet de-a lungul anului, iar loviturile de gong simbolizează alungarea păcatelor unul câte unul şi purificarea sufletelor).

Pe 1 ianuarie, copiii primesc otoshidamas – mici cadouri cu bani înăuntru.

În SUA, Anul Nou este așteptat pe străzile orașelor, ca și în Canada. Toată lumea sărbătorește intrarea în Noul An la petreceri tradiționale, uneori la baluri mascate când toată lumea vine costumată tematic și cu măști (conform tradiției, oaspeții trebuie să își dea jos măștile la miezul nopții).

Tot la miezul nopții, sună clopotele și sirenele, cerul este inundat de artificii și toată lumea strigă într-un glas „Happy New Year!”. În New York, o tradiție de peste 100 de ani a fost cea de a se arunca o minge în Times Square.

Acest lucru se întâmplă și în Hong Kong, Sydney, Rio de Janeiro, San Antonio și Sacramento (California). În alte zone se aruncă diverse lucruri pentru a marca Anul Nou: în Easton (Maryland) — un crab, în Atlanta (Georgia) — o piersică, în New Orleans — o oală.

Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic în noaptea de 31 decembrie – 1 ianuarie este numit la români „Îngropatul Anului”.

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EDUCAȚIE

Școli-pilot din septembrie: Cum se pot organiza, ce se va preda. Metodologia de înființare a acestor unități, publicată

Publicat

Metodologia pentru înființarea și funcționarea școlilor-pilot a fost publicată în Monitorul Oficial, cu doar două zile înainte de termenul-limită anunțat initial pentru înscrierea în program. Este vorba despre unități de învățământ în care se vor aplica metode educaționale inovative, proiecte de cercetare educațională, noi modele curriculare și de carieră didactică.

În proiectul adoptat de Guvern se prevede ”pilotarea unui nou model centrat pe oferta curriculară a fiecărei școli-pilot în parte (curriculum oferit de școală, alcătuit din trunchi comun și curriculum la decizia elevilor din oferta școlii), în acord cu valorile, profilul absolventului, competențele-cheie și ariile de învățare definite de Ministerul Educației și Cercetării, precum și a unui nou model de carieră didactică, proiectat pe opțiuni orizontale echivalente, începând cu anul școlar 2020-2021”.

Școlile-pilot vor aplica la clasă arhitecturile curriculare diferite de actualele planuri-cadru în vigoare, ”având rolul specific de a testa direct impactul unor modificări sistemice”.

De asemenea, unitățile-pilot vor funcționa după noi modele de normare, salarizare și parcurs al carierei didactice.

Potrivit Metodologiei-cadru de înființare, organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot, experimentale și de aplicație, sunt stabilite modalitatea de dobândire a acestui statut, criteriile de selecție, modelele curriculare și de carieră didactică, structura de personal și modalitățile de organizare a normei de muncă pentru personalul didactic și nedidactic, mecanismele de finanțare, cel de monitorizare și evaluare.

Unitățile de învățământ-pilot pot fi școli sau clase din școli ce pun în aplicare intervenții educaționale inovative, proiecte de cercetare educațională, noi modele curriculare și de carieră didactică, “în vederea evaluării și determinării potențialului de valorificare extinsă și de fundamentare a politicilor educaționale la nivel național, inclusiv din perspectiva pregătirii tinerilor pentru o bună integrare în societate”, potrivit metodologiei.

Ce se va pune în practică în școlile-pilot:

– elemente inovative la nivel de curriculum (noi modele/tipuri de teste/subiecte/itemi din structura examenelor/evaluărilor naționale, modalități de organizare/predare-învățare a unor discipline de studiu din trunchiul comun, o nouă disciplină în oferta de curriculum la decizia școlii, o nouă disciplină de studiu care propune abordări transversale, alte documente curriculare care necesită calibrare)

– variante de organizare a programului școlar de predare-învățare

– modalități de dezvoltare profesională a cadrelor didactice sau de evoluție în carieră

– strategii didactice, resurse educaționale, inclusiv din domeniul învățării de tip blended learning/online

– intervenții inovative în domeniul managementului școlar și al dezvoltării culturii organizaționale

– modalități de evaluare a rezultatelor școlare; intervenții inovative bazate pe date de cercetare psihosocială, pentru integrarea optimă în comunitate, pe piața muncii și în societate, în general

– abordări inovative și tendințe de dezvoltare a științelor educației.

Cum sunt selectate școlile-pilot

Școlile-pilot sunt selectate de către Ministerul Educației și Cercetării, în contextul unor intervenții sistemice, în diverse domenii – curriculum, inclusiv adaptări curriculare pentru învățarea blended learning/online, carieră didactică, etică și integritate, evaluare și examinare, combaterea și prevenirea violenței în mediul școlar, inclusiv combaterea și prevenirea bullyingului, asigurarea accesului la educație prin suport alimentar, prin dispozitive electronice adecvate învățării în sistem blended learning/online etc

Criteriile de selecție pentru școlile-pilot sunt:

a) solicitare scrisă din partea unității de învățământ pentru funcționare cu statut de școală-pilot;

b) declarație scrisă, asumată de conducerea unității de învățământ, de exprimare a disponibilității și a capacității de aplicare a intervenției pilotate, inclusiv un document care să evidențieze acordul părinților, dat în urma consultării consiliului/asociațiilor reprezentative ale părinților din cadrul unității de învățământ și, după caz, a consultării consiliului elevilor;

c) structură instituțională adecvată aplicării tipului de intervenție stabilit de Ministerul Educației și Cercetării;

d) resurse umane calificate/specializate în raport cu intervenția pilotată;

e) proiect de strategie de pilotare și plan de acțiune care să reflecte:

– viziunea unității de învățământ cu privire la intervenția care urmează a fi pilotată;

– analiza de nevoi la nivelul unității de învățământ, care va evidenția motivația acesteia de a se implica în intervenția pilotată, inclusiv punctele tari, oportunitățile și beneficiile pentru elevi etc.;

– analiza implicațiilor etice și modalitățile prin care se asigură respectarea drepturilor copilului, conform legislației în vigoare, în acord cu codul de etică și conduită al unității;

– modalitățile de evaluare a calității educației (internă și/sau externă);

– analiza riscurilor de implementare și a planului de management al riscurilor.

Sunt reglementate și școlile de aplicație: unități de învățământ preuniversitar din rețeaua permanentă a unităților de învățământ preuniversitar, în care se desfășoară activitățile practice pedagogice, pentru elevii de la liceele cu profil pedagogic sau pentru studenții înscriși la programe universitare de formare pentru cariera didactică, inclusiv masterat didactic sau în alte programe de formare direct relevante pentru domeniul educației. Sunt și centre de resurse educaționale, de suport și de asistență pedagogică, inclusiv pentru învățarea de tip blended learning/online.

Statutul de unitate de învățământ pilot, experimentală și de aplicație poate fi solicitat/acordat unităților de învățământ cu predare în limba română, în limbile minorităților naționale sau în limbi de circulație internațională, conform autorizării/acreditării.

Alte precizări:

Elevii care participă la programele/intervențiile educaționale pilotate sau care sunt înmatriculați în școlile de aplicație au aceleași drepturi ca toți ceilalți elevi și le sunt aplicabile prevederile legislației specifice învățământului preuniversitar.

Participarea elevilor la intervenții/proiecte de cercetare educațională pilotate nu afectează în niciun mod drepturile lor de a beneficia de acte de studiu, de a se transfera la altă unitate de învățământ, de a continua studiile sau de a participa la evaluări și examene naționale.

În cazul aplicării unor inovații cu grad mare de complexitate la nivelul curriculumului național (de exemplu, planuri-cadru de învățământ noi, programe școlare noi etc.) este necesară o planificare a implementării intervenției educaționale pilotate pentru un întreg ciclu de învățământ.

Propunerea de pilotare a intervenției educaționale/proiectului de cercetare educațională va include o analiză a impactului demersului propus asupra profilului de formare al absolventului programului, precum și o analiză a elementelor comune pentru unitățile-pilot și unitățile din învățământul de masă, astfel încât să se asigure șanse egale tuturor elevilor la examene/evaluări naționale și să se asigure condițiile minime care ar putea permite transferul de la o unitate-pilot către o unitate de învățământ de masă pe parcursul derulării proiectului sau la finalul acestuia”.

Cum se aleg profesorii-mentor și cum vor fi plătiți

Încadrarea/Selecția personalului didactic se realizează potrivit reglementărilor legale în vigoare pentru ocuparea unei funcții didactice și unor reglementări specifice contextului de desfășurare a activității – proiect de cercetare educațională finanțat din alte surse decât bugetul de stat, grant de cercetare, realizare sau conducere de activități de practică pedagogică.

Pentru școlile-pilot și pentru școlile experimentale, cadrele didactice selectate vor beneficia de un program de instruire/formare cu privire la aplicarea elementelor incluse în intervenția educațională/proiectul de cercetare educațională, anterior debutului acestuia la nivelul activităților cu elevii.

Pentru școlile de aplicație, cadrele didactice cu statut de profesor-mentor, profesor metodist în liceu pedagogic, profesor coordonator de practică pedagogică trebuie să îndeplinească acele condiții de formare stabilite pentru realizarea sau conducerea practicii pedagogice.

Pe întreaga durată a funcționării unității de învățământ la care sunt încadrați cu statut de școală-pilot, experimentală sau de aplicație, cadrele didactice implicate în activități specifice vor fi remunerate potrivit timpului de muncă efectiv lucrat pentru aplicarea intervenției educaționale/proiectului de cercetare educațională sau pentru organizarea și desfășurarea practicii pedagogice, în funcție de contractul individual de muncă (structura încadrării)/de anexele la contractul individual de muncă.

sursă: edupedu.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Legea prin care este interzisă vânzarea de acțiuni de la companiile de stat timp de doi ani, promulgată

Publicat

iohannis masca

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, legea privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naţionale în activitatea economică.

De la data intrării în vigoare a legii se interzice, pentru o perioadă de doi ani, înstrăinarea participaţiilor statului la companiile şi societăţile naţionale, la bănci, precum şi la orice altă societate la care statul are calitatea de acţionar, indiferent de cota de participaţie deţinută, conform actului normativ.

„Se suspendă pentru o perioadă de doi ani orice operaţiuni privind înstrăinarea participaţiilor statului la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la societăţile la care statul are calitatea de acţionar, începute anterior intrării în vigoare a prezentei legi. Dispoziţiile nu se aplică operaţiunilor post-privatizare şi operaţiunilor specifice privatizării, în cazul în care transferul dreptului de proprietate asupra participaţiilor deţinute de stat s-a realizat”, mai prevede legea.

Statul român poate dobândi, în oricare dintre modalităţile prevăzute de lege, participaţii la societăţile care desfăşoară activităţi economice în domeniile:

a) producţia şi comercializarea de medicamente, dispozitive medicale, seruri şi vaccinuri, servicii medicale şi paramedicale;

b) industria constructoare de maşini, metalurgică, alimentară, agricultură, silvicultură, exploatarea forestieră;

c) producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea de energie electrică şi energie termică;

d) explorarea, exploatarea, extracţia, producţia şi prelucrarea resurselor minerale;

e) transportul, construcţia şi administrarea de infrastructură rutieră, feroviară, navală şi aeriană;

f) captarea, tratarea şi distribuţia apei potabile şi a apei pentru irigaţii;

g) poştă, comunicaţii şi tehnologia informaţiei.

„Dobândirea de participaţii de către stat se face cu respectarea dispoziţiilor privind ajutorul de stat, concurenţa şi competitivitatea”, se mai stipulează în lege.

Liberalii au contestat această lege la CCR, încă sesizarea a fost respinsă.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Primăria Alba Iulia vrea să dea bani pentru echipa de rugby. Suma propusă de Voicu Paul

Publicat

Viceprimarul cu atribuții de primar al municipiului Alba Iulia, Voicu Paul, a transmis joi că va propune Consiliului Local alocarea a 60.000 de lei pentru CS Universitatea, secția de rugby. 

„Din 1991 n-a mai trecut niciun balon dincolo de limita de țintă, în Alba Iulia. Transloc a fost ultima echipă de rugby care a format o grămadă pe un astfel de teren. Cu ambiție și multă pasiune, istoricul Marius Rotar ne-a convins că acest sport poate avea un viitor.

Luni, în ședința de Consiliu Local, voi propune alocarea a 60 000 de lei pentru CS Universitatea, secția rugby. Prima și cea dintâi condiție este să crezi. Rezultatele vin!”, a transmis Voicu Paul, într-0 postare pe rețeaua de socializare Facebook.

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

Liceul Tehnologic Aiud, reabilitat și dotat printr-un proiect de 16 milioane de lei. Turnul clădirii, transformat în observator

Publicat

Primăria Aiud a câștigat cel de-al 10-lea proiect cu finanțare europeană, au anunțat reprezentanții instituției. Este vorba despre reabilitarea și dotarea Liceului Tehnologic Aiud, proiect cu o finanțare în valoare de aproximativ 16 milioane lei.

Potrivit reprezentanților administrației locale, prin proiect se vor reabilita interiorul și exteriorul „Frumoasei Venețiene” și se vor dota sălile de clasă cu aparatură modernă de învățare.

De asemenea, turnul clădirii va deveni observator, deci un nou punct de atracție turistică.

Implementarea proiectului va începe după semnarea contractului de finanțare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate