Averile demnitarilor ar putea rămâne parțial la vedere. Ce s-a aprobat în comisii la Camera Deputaților, după decizia CCR

Comisiile juridică și de constituționalitate ale Camerei Deputaților au dat luni raport favorabil, cu amendamente, proiectului de modificare a legislației în domeniul integrității, aflat în reexaminare după Decizia CCR nr. 883/2026.

Una dintre cele mai importante modificări privește transparența averilor și intereselor demnitarilor: în locul publicării integrale a declarațiilor de avere și de interese, parlamentarii au acceptat o formulă prin care ANI ar urma să genereze o „fișă publică de interese”, cu informații relevante despre active, datorii și legăturile financiare cu statul.

Proiectul trebuie să treacă din nou prin plenul Camerei Deputaților și apoi prin Senat, care este Cameră decizională.

Actul normativ urmărește modificarea mai multor acte normative în materia integrității și este legat inclusiv de Jalonul 431 din PNRR, privind adoptarea și intrarea în vigoare a legislației consolidate în domeniul integrității.

Proiectul este din nou în Parlament după decizia CCR din 17 august

Legea fusese adoptată inițial de Camera Deputaților pe 3 august și de Senat pe 5 august. În Senat, proiectul a trecut cu 104 voturi pentru, 8 împotrivă și 7 abțineri. Ulterior, legea a fost atacată la Curtea Constituțională atât de parlamentari, cât și de președintele României.

Publicitate

Pe 17 august, CCR a admis obiecțiile de neconstituționalitate prin Decizia nr. 883/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 696/2026, iar proiectul a intrat în procedură de reexaminare.

Una dintre problemele analizate a vizat inclusiv extinderea obligației de declarare către soț, soție sau persoana aflată într-o relație asemănătoare celei dintre soți. În sesizarea adresată CCR, președintele României a criticat lipsa unor criterii clare pentru definirea unei asemenea relații și riscul unei ingerințe disproporționate în viața privată.

Declarațiile de avere și de interese, în centrul dezbaterii

Disputa din comisiile Camerei Deputaților s-a concentrat luni și asupra modului în care informațiile despre averea și interesele demnitarilor vor mai putea fi făcute publice.

Publicitate

Tema este una mai veche decât actualul proiect. Prin Decizia nr. 297 din 29 mai 2025, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale dispozițiile care obligau la publicarea pe internet, pe site-urile instituțiilor și pe cel al ANI, a declarațiilor de avere și de interese.

CCR a argumentat că publicarea detaliată a situației financiare și patrimoniale poate afecta dreptul la viață privată și poate expune inclusiv informații despre membrii familiei sau alte persoane terțe.

Curtea nu a eliminat însă obligația de declarare și verificare a averilor de către ANI, ci a sancționat caracterul public, în forma prevăzută atunci de lege.

Soluția adoptată în comisii: „fișă publică de interese”

În ședința de luni, USR a propus o formulă prin care o parte dintre informațiile relevante să poată rămâne accesibile publicului fără publicarea integrală a declarațiilor.

După dispute între grupurile parlamentare și o pauză pentru consultări, comisiile juridică și de constituționalitate au acceptat un amendament construit pe această soluție, potrivit Agerpres.

Potrivit informațiilor prezentate în timpul dezbaterilor, demnitarii ar urma în continuare să depună la Agenția Națională de Integritate declarațiile de avere și de interese, iar din acestea un sistem informatic ar genera automat o „Fișă publică de interese”, notează g4.media.ro.

Documentul ar urma să cuprindă informații selectate astfel încât să păstreze o parte din transparența asupra intereselor financiare, fără publicarea integrală a datelor patrimoniale.

Ce informații ar urma să fie publice

Conform amendamentului discutat în comisii, fișa ar putea include, între altele, informații despre:

• activele și pasivele demnitarului;
• ordinul de mărime al averii și al datoriilor;
• firmele în care persoana deține interese;
• contractele cu statul ale societăților la care demnitarul este acționar;
• funcțiile deținute în alte organizații sau partide.

Forma finală va depinde însă de textul votat de plen și, ulterior, de Senat.

Ideea este ca publicul să poată vedea în continuare eventualele legături financiare relevante ale unei persoane aflate într-o funcție publică, dar fără acces la toate detaliile care apăreau anterior în declarația integrală de avere.

PSD propusese eliminarea completă a publicării

Dezbaterile au fost tensionate și din cauza unei propuneri PSD care prevedea eliminarea completă din lege a articolului referitor la publicarea declarațiilor de avere și de interese, argumentul fiind necesitatea respectării deciziei CCR.

USR a susținut, în schimb, că este posibilă păstrarea unei forme de transparență fără încălcarea limitelor stabilite de Curtea Constituțională.

PNL a anunțat în timpul ședinței că susține soluția propusă de USR, iar în final amendamentul privind fișa publică a fost acceptat de reprezentanții tuturor grupurilor parlamentare din comisii.

De ce a declarat CCR neconstituțională publicarea integrală a declarațiilor

Decizia CCR din 2025 este esențială pentru înțelegerea actualei modificări.

Curtea a arătat că declarațiile de avere pot dezvălui public o cantitate foarte mare de informații personale: bunuri, conturi, credite, investiții, starea civilă, situația membrilor familiei, numele unor terți sau relații patrimoniale private.

CCR a considerat că publicarea generală pe internet a tuturor acestor date depășește ceea ce este necesar pentru atingerea scopului legii și nu respectă exigența unei ingerințe minime în viața privată.

În același timp, Curtea a recunoscut că prevenirea conflictelor de interese și verificarea integrității reprezintă obiective legitime.

De aceea, actuala dezbatere parlamentară încearcă să găsească o variantă intermediară între protecția vieții private și transparența asupra intereselor financiare ale demnitarilor.

Legea introduce și obligații pentru soți și parteneri, dar CCR a cerut reguli mai clare

În forma trimisă inițial la promulgare, legea introducea obligații inclusiv pentru soțul, soția sau persoana aflată într-o relație asemănătoare celei dintre soți cu anumite categorii de demnitari.

Printre persoanele vizate se aflau, între alții, soții sau partenerii președintelui României, parlamentarilor, prim-ministrului, membrilor Guvernului, secretarilor și subsecretarilor de stat, prefecților și președinților de consilii județene.

Critica de neconstituționalitate a vizat însă formula prea vagă referitoare la „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”.

În sesizarea prezidențială se arată că legea nu oferea criterii obiective privind durata relației, conviețuirea, interdependența economică sau momentul în care o asemenea relație devenea relevantă juridic.

Aceste texte trebuie acum puse în acord cu Decizia CCR.

Proiectul modifică mai multe legi privind ANI și integritatea

Proiectul nu se limitează la declarațiile de avere.

Obiectul proiectului este consolidarea cadrului legislativ privind:

• funcționarea Agenției Naționale de Integritate;
• incompatibilitățile;
• conflictele de interese;
• declarațiile de avere și de interese;
• mecanismele de prevenire a conflictelor de interese în achizițiile publice.

Potrivit documentelor oficiale aferente procedurii constituționale, proiectul a fost justificat atât prin necesitatea adaptării legislației la jurisprudența CCR, cât și prin obligațiile asumate de România prin PNRR.