Când se vopsesc ouăle de Paște. Semnificația culorilor și tradiții păstrate de credincioși

Vopsirea ouălor roșii rămâne una dintre cele mai cunoscute și păstrate tradiții de Paște, simbol al vieții, Învierii și jertfei lui Iisus Hristos. Mulți credincioși vor să știe, însă, când se vopsesc, potrivit obiceiului, ouăle pregătite pentru masa de Paște.

Astfel, Joia Mare este ziua în care, potrivit tradiției, se vopsesc ouăle de Paște. Obiceiul s-a păstrat din vechime, iar credința populară spune că ouăle înroșite în această zi rezistă mult timp fără să se strice.

Pe lângă pregătirea ouălor roșii și a bucatelor pentru masa de sărbătoare, Paștele este și momentul în care românii își trimit urări și mesaje de "Paște fericit" rudelor, prietenilor și celor dragi, pentru a marca Învierea Domnului și bucuria sărbătorii.

Ouăle de Paște erau adunate din cuibar în Miercurea Păresimilor, adică în a patra săptămână a Postului Mare.

Se credea că ouăle strânse în această zi nu se stricau până la Paște. Tot atunci erau alese ouăle pentru masa de sărbătoare și cele care urmau să fie vopsite, însă înroșirea lor avea loc abia în Joia Mare, nu în Vinerea Mare.

Vopsirea ouălor de Paște este una dintre tradițiile așteptate cu bucurie de credincioși, mai ales de copii.

De aceea, gospodinele își doresc să aibă pe masa de sărbătoare un coș cu ouă cât mai frumos, fie că aleg rețetele naturale moștenite din vechime, cu foi de ceapă și frunzulițe decorative, fie că preferă ouăle încondeiate sau modele mai elegante și sofisticate.

Cum se prepară ouăle roșii

Totuși, în tradiția pregătirii ouălor de Paște există și o anumită rânduială a vopsirii, potrivit crestinortodox.

Mai întâi, ouăle sunt spălate cu detergent, clătite bine și lăsate să se usuce, după care sunt fierte în vopseaua pregătită dinainte.

Pentru rețeta tradițională, ouăle se așază într-un vas cu apă și cu foile de la aproximativ un kilogram de ceapă albă, iar pentru o culoare mai intensă se pot adăuga și câteva foi de ceapă roșie, dar și câteva lingurițe de oțet. Ouăle se lasă la fiert, la foc mic, aproximativ 15 minute.

Pe lângă roșu, multe familii aleg și în ziua de azi să vopsească ouăle în galben, verde sau albastru.

În unele gospodării, pentru a obține modele decorative, pe coaja oului este așezată o frunză, apoi acesta este legat într-un ciorap subțire și fiert astfel.

Pe urmă, se scot pe o tavă, se lasă aproximativ 2 minute la răcit și se ung cu o bucățică de slănină, pentru luciu.

Ce simbolizează culorile

Potrivit tradiției populare românești, oul roșu de Paște simbolizează sângele Domnului și este considerat purtător de puteri miraculoase, fiind asociat cu vindecarea, alungarea răului, dar și cu sănătatea, frumusețea, vigoarea și sporul.

Ouăle vopsite în galben, verde sau albastru sunt legate de bucuria primăverii, în timp ce cele negre trimit la chinul și suferința îndurate de Hristos pe cruce.

Totodată, ouăle închistrite îl simbolizează pe Mântuitorul care a ieșit din mormânt și a înviat, asemenea puiului care iese din găoace.

Cum erau obținute culorile

În trecut, culorile folosite pentru vopsirea ouălor de Paște erau obținute din plante, prin fierberea frunzelor, florilor, cojii sau tulpinilor. Astfel:

• Pentru nuanța roșie erau folosite, printre altele, coaja, frunzele și florile de măr dulce, roiba, florile de sovârf sau coaja de măceș.
• Albastrul era obținut din flori de viorele, în timp ce verdele provenea din frunze de nuc, coajă de arin, coajă și muguri de măr pădureț ori din floarea-soarelui.
• Pentru galben se utilizau, de regulă, coji de ceapă, coajă de lemn pădureț, coaja lemnului-câinelui sau coajă de mălin.
• De asemenea, negrul, culoare care simbolizează durerea lui Iisus, era obținut din coaja verde a nucilor, dar și din coaja și fructele de arin.

Legendele ouălor roșii

Există multe povești și legende referitoare la ou și culoarea sa roșie. Una dintre acestea spune că Maria Magdalena l-a salutat pe împăratul Romei cu: "Hristos a Înviat!"; împăratul, fiind la masă, a arătat către niște ouă și i-ar fi răspuns, în derâdere: "Dacă Hristos ar fi înviat, aceste ouă ar trebui să fie roșii!" iar atunci, pe loc, ouăle s-au colorat în roșu.

Alte povestiri se referă la patimile lui Iisus Hristos, care, fiind bătut cu pietre, acestea s-au transformat în ouă roșii, sau când Fecioara Maria, a venit la crucea unde acesta era răstignit cu un coș cu ouă și acestea s-au înroșit de la sângele curs.

La noi, obiceiul încondeierii ouălor este răspândit peste tot în ţară. Cromatica şi motivele decorative diferă de la o regiune la alta, și chiar de la creator la creator, în funcție de imaginația fiecăruia.

Tradiția vopsirii ouălor de Paște

Tradiția vopsirii ouălor își are originile și în primele comunități creștine din Mesopotamia, unde ouăle erau înroșite pentru a reprezenta sângele lui Hristos. Ulterior, acest obicei a fost preluat de bisericile ortodoxe, iar mai târziu s-a răspândit și în cele catolice și protestante din Europa.

Primii misionari creștini au introdus și alte culori, fiecare purtând o anumită semnificație. Astfel, galbenul era legat de lumină și de Înviere, albastrul sugera iubirea divină, iar roșul a rămas simbolul sacrificiului lui Hristos.

În unele cazuri, ouăle erau decorate și cu scene biblice, apoi oferite copiilor sau credincioșilor, notează Mediafax.

Există, de asemenea, dovezi arheologice care indică faptul că obiceiul decorării ouălor este anterior creștinismului. În Africa au fost găsite fragmente de coajă de ou de struț ornamentate, vechi de mii de ani, însă originea exactă a acestor practici rămâne necunoscută.

Chiar și așa, semnificația de astăzi a ouălor roșii este strâns legată de sărbătoarea Învierii și de tradițiile creștine.