Câți ani de pensie apucă românii și care este speranța de viață. Diferențe de două decenii între statele europene

Câți ani de pensie apucă românii: Pentru mulți români, pensia nu înseamnă începutul unei perioade lungi de odihnă. Datele comparative pentru 2024 plasează România printre statele europene cu cei mai puțini ani de viață estimați după atingerea vârstei de pensionare.

În cazul bărbaților, perioada este mai mică de 16 ani, față de o medie de 18,4 ani la nivelul Uniunii Europene, potrivit Mediafax.

Femeile din România pot spera, statistic, la 19,1 ani după vârsta de pensionare, dar totuși cu 2,7 ani mai puțin decât media europeană de 21,8 ani.

Diferența dintre femei și bărbați depășește astfel patru ani în România. Aceasta reflectă, în primul rând, speranța de viață mai ridicată a femeilor, dar comparația este influențată și de vârsta de pensionare folosită în calcul.

Câți ani de pensie apucă românii: Calculele pleacă de la speranța de viață

Calculul pornește de la speranța de viață rămasă la vârsta legală de pensionare. Cu alte cuvinte, este o estimare statistică pentru o persoană care ajunge la această vârstă și îndeplinește condițiile necesare pensionării.

Publicitate

Nu sunt surprinse în mod direct pensionările anticipate, situațiile în care oamenii continuă să muncească după pensionare sau diferențele dintre diversele categorii profesionale.

Distincția este importantă, deoarece vârsta legală de pensionare și momentul în care o persoană părăsește efectiv piața muncii nu coincid întotdeauna.

În 2024, la nivelul UE, vârsta de pensionare folosită într-o analiză Euronews era de 64,7 ani pentru bărbați și 64 de ani pentru femei.

Ieșirea efectivă din activitate se producea, în medie, la 63,8 ani în cazul bărbaților și la 62,9 ani în cazul femeilor.

OECD definește vârsta efectivă de ieșire de pe piața muncii drept vârsta medie la care persoanele de cel puțin 40 de ani părăsesc forța de muncă. Organizația calculează indicatorul pe baza modificării ratelor de participare la activitate, nu prin simpla observare a vârstelor individuale de pensionare.

Diferențe de aproape două decenii între statele europene

La nivel european, contrastele sunt foarte mari. Pentru bărbați, perioada estimată după vârsta de pensionare variază de la 14,7 ani în Bulgaria și Ungaria până la 27,3 ani în Turcia (chiar dacă această țară nu este membră UE, ea este considerată stat european).

Dintre statele Uniunii Europene, Luxemburgul se află în frunte, cu aproximativ 22 de ani.

România, Bulgaria, Ungaria, Letonia și Lituania formează grupul statelor în care bărbații au mai puțin de 16 ani de viață estimați după vârsta pensionării.

În cazul femeilor, intervalul pornește de la 18,6 ani în Ungaria și ajunge la 34,5 ani în Turcia. România, cu 19,1 ani, se află alături de Bulgaria, Țările de Jos, Croația, Danemarca, Letonia și Islanda între țările în care valoarea nu atinge 20 de ani.

Poziția neobișnuită a Turciei se explică în mare parte prin vârsta legală foarte redusă luată în considerare de analiză: 52 de ani pentru bărbați și 49 de ani pentru femei.

În realitate, dincolo de statistici, turcii părăsesc piața muncii considerabil mai târziu, în medie la 60,8 ani în cazul bărbaților și la 60,5 ani în cazul femeilor. Exemplul arată cât de mult poate modifica vârsta legală rezultatul unei asemenea comparații.

Nu contează doar numărul anilor, ci și starea de sănătate

Durata estimată a vieții după pensionare spune doar o parte a poveștii. Pentru evaluarea calității acestor ani este relevant și indicatorul „ani de viață sănătoasă”, definit de Eurostat drept numărul anilor pe care o persoană se poate aștepta să-i trăiască fără limitări ale activităților cotidiene.

Prin urmare, o perioadă mai lungă după pensionare nu înseamnă automat și mai mulți ani trăiți în stare bună de sănătate.

Longevitatea, bolile cronice, accesul la servicii medicale, condițiile de muncă și veniturile disponibile după retragerea din activitate influențează împreună experiența reală a pensionării.

Datele comparative arată însă clar dezavantajul României: atât bărbații, cât și femeile au o perioadă estimată de viață după vârsta pensionării mai scurtă decât media Uniunii Europene.

Pentru sistemul public, această realitate deschide o discuție care depășește calculele privind vârsta de pensionare și include sănătatea populației, prevenția și calitatea vieții la vârste înaintate.