Câți pensionari români au pensii contributive mai mari de 10.000 de lei. Cifre îngrijorătoare la celălalt capăt al clasamentului

Câți pensionari români au pensii contributive mai mari de 10.000 de lei și câți sar pragul de 5.000 de lei pe lună, sunt informații obținute de Alba24 de la Casa de Pensii. În același timp, la celălalt capăt al clasamentului se află un număr uriaș de pensionari care depind de completarea plătită de stat pentru a ajunge la venitul minim garantat.

Peste jumătate de milion de pensionari din România încasau, în luna mai 2026, pensii contributive mai mari de 5.000 de lei, potrivit informațiilor transmise oficial de Casa Națională de Pensii Publice, la solicitarea Alba24.

Dintre aceștia, aproape 29.000 de români au pensii contributive care depășesc 10.000 de lei pe lună.

Potrivit răspunsului oficial transmis Alba24 de Casa Națională de Pensii Publice, în mai 2026 erau înregistrați 503.037 de pensionari cu pensii mai mari de 5.000 de lei.

Publicitate

În aceeași lună, 28.533 de pensionari din cei peste o jumătate de milion, încasau pensii contributive mai mari de 10.000 de lei.

Raportat la numărul total de 4.679.826 de pensionari aflați în evidențele CNPP la sfârșitul lunii mai 2026, persoanele cu pensii mai mari de 5.000 de lei reprezentau aproximativ 10,75% din total.

Pensionarii cu venituri contributive de peste 10.000 de lei reprezentau aproximativ 0,61% din total.

Numărul total al pensionarilor și pensia medie raportate pentru mai 2026 provin din datele centralizate de CNPP.

Aproape 900.000 de români primesc indemnizația socială minimă

La celălalt capăt al sistemului se află pensionarii ale căror venituri sunt completate de stat până la nivelul indemnizației sociale minime, cunoscută în mod obișnuit drept pensie minimă.

În mai 2026, 882.177 de persoane beneficiau de indemnizația socială pentru pensionari. Dintre acestea, 844.184 proveneau din sistemul public de pensii, iar 37.993 din fostul sistem de pensii al agricultorilor.

Raportat la numărul total al pensionarilor din evidențele CNPP, beneficiarii indemnizației sociale reprezentau aproximativ 18,85%.

Indemnizația socială nu este o pensie calculată separat, ci diferența suportată de stat între pensia stabilită pe baza contribuțiilor și nivelul minim garantat.

În 2026, acest prag este de 1.281 de lei pe lună.

În cazul pensionarilor din sistemul public, valoarea medie a diferenței suportate de la bugetul de stat a fost de 538 de lei în luna mai 2026.

Bugetul pensiilor în 2026 depășește 160 de miliarde de lei

Prevederile bugetare pentru anul 2026 arată dimensiunea foarte mare a sistemului public de pensii.

În documentul de previzionare întocmit de CNPP, bugetul total al asigurărilor sociale de stat, inclusiv sistemul pentru accidente de muncă și boli profesionale, este estimat la aproximativ 161,54 miliarde de lei.

Din această sumă, aproximativ 159,76 miliarde de lei sunt prevăzute la capitolul asistență socială, care include în principal plata pensiilor.

CNPP arată că aproximativ 98,9% din structura bugetului este legată de plata drepturilor de pensie.

Citește și Pensie calculată greșit: Ce trebuie să faci și ce acte îți trebuie în 2026. Termen limită în care decizia poate fi contestată

Instituția estimează o creștere a valorii totale a plăților, determinată de recalculări și de intrarea în sistem a unor noi pensionari.

Bugetul general consolidat prevede, pentru 2026, cheltuieli totale cu asistența socială de aproximativ 249,2 miliarde de lei.

Această categorie este mai largă decât bugetul pensiilor și include și alte prestații sociale.

De ce sustenabilitatea pensiilor rămâne o problemă

Sistemul public de pensii din România funcționează în principal pe principiul redistribuirii: contribuțiile plătite în prezent de angajați și angajatori sunt folosite pentru plata pensiilor actuale.

Din acest motiv, sustenabilitatea depinde direct de numărul persoanelor care muncesc, de nivelul salariilor, de colectarea contribuțiilor și de evoluția numărului de pensionari.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică avertizează că România trebuie să corecteze dezechilibre fiscale mari într-un context în care forța de muncă este în scădere, iar cheltuielile cu pensiile și sănătatea cresc pe fondul îmbătrânirii populației.

Potrivit proiecțiilor citate de OECD, costurile asociate îmbătrânirii ar putea crește cu aproximativ 2,8% din PIB între 2024 și momentul de vârf estimat pentru anul 2053.

După 2035, vârsta de pensionare ar urma să fie corelată cu speranța de viață.

Totuși, reforma a produs și o creștere imediată a cheltuielilor, prin recalcularea pensiilor din 2024. OECD arată că înghețarea pensiilor prevăzută pentru 2025 și 2026 compensează aproape integral, la nivel agregat, creșterea medie de aproximativ 20% rezultată în urma recalculării.

Presiunea este amplificată de situația bugetară generală. Comisia Europeană estimează că deficitul public al României va rămâne ridicat, la aproximativ 6,2% din PIB în 2026, în timp ce datoria publică ar urma să depășească pragul de 60% din PIB.

Ce poate menține sistemul de pensii funcțional pe termen lung

Perspectivele privind pensiile depind de mai mulți factori: creșterea numărului de angajați, reducerea muncii nedeclarate, colectarea mai eficientă a contribuțiilor, menținerea unor reguli previzibile de indexare și dezvoltarea pensiilor administrate privat.

OECD arată că Pilonul II poate avea un rol important în menținerea unor venituri adecvate după pensionare.

Conform modelărilor organizației, după maturizarea completă a sistemului, pensia privată obligatorie ar putea majora rata de înlocuire a veniturilor cu aproximativ 20 de puncte procentuale pentru un salariat cu venituri mediane.