Curtea Constituțională a României (CCR) a respins o serie de sesizări privind acordarea sporurilor pentru condiții de muncă vătămătoare sau periculoase în instituțiile publice. Judecătorii au stabilit că diferențele de salarizare rezultate din aplicarea etapizată a Legii salarizării nu reprezintă, în situațiile analizate, o discriminare.

Decizia publicată luni, 26 octombrie 2026, în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 894. Hotărârea este definitivă și general obligatorie.

Citește și Decizie CCR privind procesele pentru recalcularea pensiilor. Când nu mai poate fi atacată hotărârea instanței

Litigiile au vizat în principal drepturile salariale ale angajaților din instituțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, dar printre autorii sesizărilor s-a aflat și Sindicatul Național APIA.

Publicitate

În centrul disputei s-a aflat posibilitatea ca angajații care lucrează în aceleași condiții periculoase să primească sporuri diferite, în funcție de nivelul salariului de bază.

Ce a decis CCR în privința sporurilor pentru condiții periculoase

Curtea Constituțională a menținut interpretarea stabilită anterior de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020.

Potrivit acestei interpretări, în cadrul mecanismului de salarizare etapizată prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, acordarea sporului pentru condiții vătămătoare sau periculoase personalului sanitar-veterinar era condiționată de atingerea nivelului salarial stabilit pentru anul 2022.

Publicitate
Legal for YOUth Teads 300x250

CCR a reținut că, pentru acordarea sporului analizat, trebuiau îndeplinite cumulativ două condiții:

  • Angajatul să își desfășoare activitatea în condiții de muncă periculoase sau vătămătoare, confirmate prin documente de determinare ori expertizare emise de autoritățile competente.
  • Salariul de bază să fi ajuns la nivelul prevăzut de Legea salarizării pentru anul 2022, potrivit mecanismului tranzitoriu aplicabil.
Publicitate

În consecință, simpla desfășurare a activității într-un mediu de lucru periculos nu era suficientă pentru acordarea sporului în condițiile reglementării analizate.

Sporuri de până la 35% și 75% pentru anumite categorii de personal

Disputa juridică a vizat prevederi din Legea-cadru nr. 153/2017 referitoare la două categorii de sporuri acordate personalului din instituțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor.

  • Prima categorie privește sporul de până la 35% pentru condiții de muncă vătămătoare sau periculoase, care presupun risc de îmbolnăvire, contagiune directă ori indirectă sau alte riscuri asociate activității.
  • A doua categorie vizează sporul de până la 75% pentru condiții deosebit de periculoase, precum activitățile care implică expunerea la tuberculoză, bruceloză, gripă aviară, salmoneloze, alte zoonoze, precum și anumite activități de laborator, anatomie patologică și necropsie.

Aceste procente reprezintă plafoanele prevăzute în dispozițiile legale analizate, nu sporuri acordate automat fiecărui angajat.

Sindicatele au reclamat discriminarea între angajații care lucrează în aceleași condiții

Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate în mai multe litigii salariale de sindicate ale personalului sanitar-veterinar, de organizații sindicale din institute de specialitate și de Sindicatul Național APIA.

Publicitate

Reprezentanții angajaților au susținut că sporurile pentru condiții periculoase ar trebui acordate în funcție de riscurile profesionale, nu de nivelul salariului de bază.

Potrivit argumentelor prezentate în fața CCR, doi salariați care lucrează în același compartiment, sunt expuși acelorași riscuri și desfășoară activități similare ar trebui să beneficieze de aceeași protecție salarială pentru condițiile de muncă.

Sindicatele au contestat situațiile în care un angajat primea sporul pentru că salariul său atinsese nivelul stabilit pentru 2022, în timp ce altul, expus acelorași riscuri, nu beneficia de acest drept.

Autorii sesizărilor au considerat că această diferențiere încalcă principiul egalității în drepturi și dispozițiile constituționale privind protecția socială a muncii.

De ce a respins CCR argumentele privind discriminarea

Judecătorii constituționali au apreciat că angajații care îndeplineau ambele condiții prevăzute de lege și cei care îndeplineau numai condiția privind expunerea la riscuri profesionale nu se aflau în situații juridice identice.

Publicitate

În motivarea hotărârii, CCR a arătat că stabilirea condițiilor de acordare a drepturilor salariale suplimentare ține de competența legiuitorului.

Curtea a subliniat că Parlamentul are o marjă largă de apreciere în stabilirea categoriilor de beneficiari, a cuantumului sporurilor și a perioadelor în care acestea pot fi acordate.

Instanța constituțională a considerat că nu poate modifica regulile de acordare a sporurilor prin extinderea categoriilor de beneficiari, deoarece ar interveni în atribuțiile legiuitorului.

Judecătorii au respins și argumentele potrivit cărora diferențele de tratament salarial ar încălca dispozițiile europene privind nediscriminarea.

CCR: Legiuitorul a intervenit între timp pentru personalul sanitar-veterinar

Un aspect important al deciziei este faptul că judecătorii au analizat inclusiv reglementări aplicabile anterior modificărilor legislative din 2020.

CCR a amintit că Parlamentul a adoptat Legea nr. 229/2020, prin care a completat articolul 38 din Legea salarizării unitare.

Potrivit Curții, prin această intervenție legislativă, problema drepturilor salariale ale personalului din structura Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și din unitățile subordonate a fost remediată.

Publicitate

Prin urmare, decizia publicată la 26 octombrie 2026 nu introduce o nouă condiție de salarizare și nu stabilește eliminarea sau reducerea sporurilor acordate în prezent.

Hotărârea confirmă constituționalitatea unor dispoziții legale și a interpretării acestora în raport cu criticile formulate în litigii care privesc aplicarea etapizată a Legii nr. 153/2017.

CCR a respins excepțiile de neconstituționalitate ca neîntemeiate, menținând soluțiile din jurisprudența sa anterioară.