Ce este fenomenul Omega, ce influențează vremea din România în următoarele zile. Val de caniculă cu 40 de grade și nopți tropicale

România intră într-un nou episod de caniculă, iar valul de căldură se va extinde și se va intensifica treptat până la începutul lunii august, potrivit Administrației Naționale de Meteorologie.

ANM a emis joi, 30 iulie, o informare meteorologică valabilă până luni, 3 august, ora 10:00, pentru val de căldură, disconfort termic, caniculă și nopți tropicale. În paralel, mai multe județe din vest, sud-vest și centru intră sub cod galben sau cod portocaliu.

Vezi Alba și alte județe intră sub atenționare Cod Galben de caniculă. În vestul țării, avertizare Cod Portocaliu de disconfort termic

Cele mai ridicate temperaturi sunt așteptate în Câmpia de Vest, unde sâmbătă și duminică se pot atinge 38-39 de grade. În realitate, cele mai ridicate temperaturi se vor resimți însă la 40 de grade.

Publicitate

În timpul nopții, în vestul țării și pe litoral, minimele nu vor mai coborî sub 20 de grade, iar local pot ajunge la 23-24 de grade.

Nopți tropicale în vest și pe litoral

Nopțile nu vor aduce răcoare în multe zone.

ANM avertizează că în vestul țării, pe litoral și pe suprafețe mici în restul teritoriului vor fi nopți tropicale.

Aceasta înseamnă că temperatura minimă nu va coborî sub 20 de grade. În general, minimele vor fi între 20 și 23 de grade, iar cele mai ridicate valori, de 23-24 de grade, sunt așteptate în Dealurile de Vest.

Nopțile tropicale sunt importante deoarece organismul nu se mai poate reface normal după temperaturile foarte ridicate din timpul zilei. Căldura acumulată în locuințe, asfalt și clădiri persistă până dimineața, iar disconfortul se accentuează de la o zi la alta.

Ce este fenomenul Omega și de ce poate aduce valuri lungi de căldură

În contextul valului de caniculă, meteorologii vorbesc despre fenomenul Omega, potrivit stirileprotv.ro.

Blocajul atmosferic de tip Omega este o configurație a circulației aerului la altitudine, în care curenții formează pe hărțile meteorologice o structură asemănătoare literei grecești Ω.

În centrul acestei forme se află, de regulă, o zonă extinsă de presiune ridicată. De o parte și de alta se află zone de presiune mai joasă. Această configurație poate încetini deplasarea normală a sistemelor meteo de la vest la est și poate menține aceeași vreme deasupra unei regiuni timp de mai multe zile.

Met Office, serviciul meteorologic britanic, explică faptul că blocajele atmosferice pot ține fronturile de ploaie la distanță. În zonele aflate sub presiune ridicată, vremea devine stabilă, uscată și foarte caldă vara. În schimb, în zonele de la marginea blocajului pot apărea perioade prelungite de ploi, vânt sau instabilitate.

De ce se încălzește aerul sub un blocaj Omega

Într-un blocaj Omega, zona de presiune ridicată acționează ca un capac. Aerul coboară lent, se comprimă și se încălzește. Cerul rămâne mai mult senin, radiația solară încălzește puternic solul, iar lipsa vântului și a fronturilor reci permite acumularea căldurii de la o zi la alta.

Dacă solul este deja uscat, efectul poate fi amplificat. O parte mai mică din energia solară este folosită pentru evaporarea apei din sol și vegetație, iar o parte mai mare încălzește direct aerul de la suprafață. Astfel, temperaturile pot crește rapid, iar nopțile devin tot mai calde.

Potrivit NOAA Climate.gov, în cazul unor episoade de caniculă din Europa, cerul senin și presiunea ridicată pot întări domul de aer cald și pot menține un tipar atmosferic blocat.

Cât poate dura un blocaj Omega

Un astfel de blocaj poate dura câteva zile, dar în unele situații se poate menține mai mult de o săptămână.

NOAA arată că tiparele de blocaj pot rămâne pe loc mai multe zile și pot produce perioade lungi de vreme persistentă în regiunile aflate sub influența lor. Potrivit Met Office, atunci când apare blocajul, vremea poate rămâne mult timp stabilă într-o zonă, în timp ce alte regiuni pot avea vreme umedă și instabilă.

De aceea, blocajul Omega este asociat vara cu valuri de căldură, secetă, calitate mai slabă a aerului și risc crescut de incendii de vegetație. Iarna sau în alte anotimpuri, același tip de blocaj poate favoriza episoade persistente de frig, ceață, ninsori sau ploi, în funcție de poziția maselor de aer.

De ce este greu de „spart” un blocaj atmosferic

În mod normal, sistemele meteo se deplasează de la vest la est, împinse de circulația atmosferică dominantă. Într-un blocaj Omega, această circulație este deviată.

Pentru ca blocajul să se destrame, este nevoie ca undele atmosferice de la altitudine sau un sistem mai puternic să împingă ori să slăbească zona de presiune ridicată. NOAA explică faptul că blocajele se pot slăbi atunci când o perturbație trece peste partea superioară a zonei de presiune ridicată și o erodează.

Până atunci, vremea rămâne blocată. În centru, poate fi caniculă și secetă. La periferie, pot apărea furtuni puternice sau ploi abundente, deoarece aerul instabil este deviat spre marginile blocajului.

Legătura dintre blocajul Omega și schimbările climatice

Blocajele atmosferice nu sunt fenomene noi. Ele au existat dintotdeauna în circulația atmosferei. Ce se schimbă însă este contextul termic în care apar.

Când un blocaj Omega se formează într-o atmosferă mai caldă, valurile de căldură pot deveni mai intense. Potrivit Reuters, oamenii de știință nu au ajuns încă la un consens deplin privind modul în care schimbările climatice afectează frecvența blocajelor atmosferice. În schimb, consensul științific este clar că încălzirea globală crește frecvența și intensitatea valurilor de căldură.

Fenomenul Omega explică de ce aerul cald poate rămâne blocat deasupra unei regiuni. Încălzirea climatică explică de ce astfel de episoade pot porni de la temperaturi mai ridicate și pot deveni mai greu de suportat.

Cum se resimte blocajul Omega

Pentru populație, efectele sunt vizibile prin zile consecutive de caniculă, temperaturi foarte ridicate la umbră, disconfort termic accentuat și nopți tropicale.

Nopțile tropicale sunt periculoase deoarece temperatura nu mai coboară sub 20 de grade, iar organismul nu se poate reface după stresul termic din timpul zilei. În orașe, efectul este accentuat de asfalt, beton și clădiri, care acumulează căldură și o eliberează lent în timpul nopții.

În astfel de situații, valul de căldură nu este doar un episod de temperaturi mari la prânz. Este o perioadă de stres termic continuu, în care riscurile cresc pentru vârstnici, copii, persoane cu boli cronice și cei care lucrează în aer liber.